Klaus Iohannis: „Suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru”. Ce decizii au fost luate în ședința CSAT

„Actuala criză de securitate provocată de Rusia nu este doar despre Ucraina, doar despre securitatea la Marea Neagră și nici doar despre securitate în Europa, ci este despre securitatea întregului spațiu euro-atlantic”, a precizat președintele Iohannis.

În acest scenariu, România este pregătită să primească o prezență mai ridicată de trupe NATO pe teritoriul său, a subliniat Klaus Iohannis, pentru a spori securitatea în regiune.

„Suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru. În urma anunțurilor SUA și Franța, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri”, a spus Klaus Iohannis.

Șeful statului a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru a gestiona posibile consecințe economice, energetice sau financiare care ar putea apărea în orice scenariu de evoluția a crizei dintre Rusia și Ucraina.

„Guvernul României și instituții cu atribuții în domeniu vor continua planificarea la nivel interinstituțional pentru a gestiona eventuale intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar bancar”, a explicat Klaus Iohannis.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

România, ca membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean să se teamă. Îi asigur pe cetățenii români că suntem angajați, cu aliații noștri, să disutăm, să decidem și să punem în practică cele mai bune măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor.

Klaus Iohannis:

Principalele declarații de la finalul ședinței CSAT:

• Am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din punctul de vedere al migrației necontrolate. România are peste 600 de km de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil.
• Actuala criză de securitate provocată de Rusia nu este doar despre Ucraina, doar despre securitatea la Marea Neagră și nici doar despre securitate în Europa, ci este despre securitatea întregului spațiu euro-atlantic.
• Este important ca la nivel NATO și UE să dăm dovadă de unitate și solidaritate.
• Escaladarea tensiunilor și prezență masivă a trupelor rusești la granița Ucraina și în regiunea Mării Negre afectează securitatea.
• Consolidarea masivă a prezenței militare a Rusiei în regiunea Mării Negre afectează securitatea internațională. Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei.
• Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice cum am văzut în Ucraina până la utilizarea energiei în scop politic sau folosirea dezinformării și propagandei.
• Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea actualelor tensiuni și acesta trebuie să continue.
• Reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și a suveranității Ucrainei și celorlalți parteneri estici.
• Trebuie să fim pregătiți pentru scenariul în care partea rusă va refuza calea dialogului.
• Criza dovedește ce am spus constant la nivel aliat: consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, inclusiv în România, e foarte importantă pentru stabilitatea regională și securitatea NATO.
• Măsurile luate de NATO pentru flancul estic sunt un răspuns eminamente defensiv față de amenințările din regiune. Salut mesajele clare transmise de președintele SUA și președintele Macron despre disponibilitatea SUA și Franței de a-și spori prezența în țara noastră.
• Suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru. În urma anunțurilor SUA și Franța, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri.

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Am decis în CSAT o serie de măsuri importante: continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței aliate și SUA ca măsură de întărire a securității statului român.

• Guvernul României și instituții cu atribuții în domeniu vor continua planificarea la nivel interinstituțional pentru a gestiona eventuale intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar bancar.
• Șeful Statului Major a prezentat un plan de măsuri, armonizat de NATO, ce vor avea ca rezultat pregătirea României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT.
• România, ca membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean să se teamă. Îi asigur pe cetățenii români că suntem angajați, cu aliații noștri, să disutăm, să decidem și să punem în practică cele mai bune măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor.

Anterior ședinței, ministrul apărării a precizat că în cadrul ședinței vor fi propuse „o serie de măsuri, pentru că vor fi consecințe în lanț asupra zonei și a întregii Europe”.

Recomandări

Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM: „Mii de conturi au lucrat pe TikTok pentru Călin Georgescu, cu finanțare externă. Compania a ignorat cu desăvârșire sesizările instituțiilor”

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

• Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO;
• Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței.

Pe 21 ianuarie, ministerul rus de Externe a cerut explicit retragerea forțelor NATO din România și din Bulgaria ca „garanție de securitate” pentru detensionarea crizei de la granița dintre Rusia și Ucraina. În aceeași zi, MAE a catalogat drept „lipsite de fundament” solicitările Moscovei.

Într-o primă reacție, NATO a definit această pretenție drept inacceptabilă şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa.

Mai mult, NATO a anunțat, pe 24 ianuarie, într-un comunicat, că trimite nave şi avioane de luptă în vederea unei consolidări în Europa de Est, împotriva unor activităţi militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina.

Iar ministrul apărării, Vasile Dîncu, a declarat că anunțurile făcute de Franța și de Statele Unite, care şi-au arătat disponibilitatea de a-şi întări prezenţa militară în România, au semnificaţia respingerii solicitărilor Rusiei privind renunţarea la prezenţa trupelor Alianţei Nord-Atlantice în Europa Centrală şi de Est.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro