NATO consideră inacceptabilă cerinţa Rusiei privind o retragere a trupelor din România

„NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a spus purtătoarea de cuvânt a instituției, Oana Lungescu, într-un comunicat, apoi a precizat că „cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”.

NATO „nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

„Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat purtătorul de cuvânt al NATO.

Rusia a cerut retragerea NATO din România, Bucureștiul nu acceptă, Iohannis a convocat CSAT

Ministerul rus de Externe a anunțat vineri, 21 ianuarie, că cere „retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor”, în scopul „revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată”.

Această revendicare face parte din setul de garanții pe care Rusia le-a cerut SUA și NATO, în schimbul detensionării crizei de la granița Ucrainei, unde Moscova a mobilizat un număr impresionant de militari.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Ministerul român de externe a reacționat imediat și a transmis că cererea Rusiei este „inacceptabilă”.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru miercuri, 26 ianuarie, pe ordinea de zi a şedinţei fiind incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi peflancul estic al NATO.

Franța și SUA, dispuse să trimită trupe în România

Franța și Statele Unite şi-au arătat disponibilitatea de a-şi întări prezenţa militară în România. Anunțul celor două țări a venit într-un moment de maximă tensiune în estul Europei, după ce Rusia a comasat peste 127.000 de militari în apropiere de granița cu Ucraina. Occidentul se teme că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar putea ordona un nou atac asupra Ucrainei, după anexarea Crimeei, în 2014.

Miercuri, 19 ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a spus că „am arătat disponibilitatea noastră pe mai departe, iar în cadrul NATO ne vom angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România, dacă asta va fi decis”.

Tot miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că este gata să trimită mai multe trupe americane în România, dar și în Polonia, în cazul în care Rusia invadează Ucraina. „Ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări, dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a afirmat liderul de la Casa Albă.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Bogdan Aurescu: Prezenţa consolidată a NATO pe flancul estic ar trebui să aibă loc curând

Într-un mesaj pe Twitter, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a salutat anunţul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea ţării sale de a participa la prezenţa militară NATO în România, pe Flancul Estic, el afirmând că „este rezultatul notabil al eforturilor constante ale preşedintelui Klaus Iohannis”.

Bogdan Aurescu a precizat totodată, la Antena 3, că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi al Franţei, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, sunt extrem de importante şi reprezintă „dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic” al celor două ţări.

„În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe flancul estic, din punctul meu de vedere, ea ar trebui să se producă cât mai curând. Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză”, a mai spus șeful diplomației române.

Urmărește-ne pe Google News