Serghei Lavrov vede „o speranță pentru compromis” în negocierile cu Ucraina. Kievul respinge neutralitatea după model suedez sau austriac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful diplomației de la Moscova a susținut miercuri că în acest moment este discutată serios neutralitatea Ucrainei, scrie Reuters. Kievul nu a confirmat că ar fi de acord cu un eventual statut de neutralitate, ba chiar a respins variantele Rusiei.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că discuțiile de pace cu Ucraina nu au fost ușoare, dar că există speranța de a ajunge la un compromis. „Negocierile nu sunt ușoare din motive evidente”, a declarat Lavrov pentru RBC News. „Dar, cu toate acestea, există o speranță că putem ajunge la un compromis”, a adăugat el.
„Statutul de neutralitate este acum discutat serios, împreună, desigur, cu garanții de securitate”, a mai spus Lavrov.
În interviul pentru RBC News, Lavrov a declarat că printre problemele cheie discutate se numără securitatea populației din estul Ucrainei, demilitarizarea Ucrainei și drepturile vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina.
Separat, negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a spus și el că neutralitatea este chestiunea cheie a tratativelor, oferind în acest sens exemplul Suediei sau Austriei. Cele două state sunt membre UE, dar nu și ale NATO.
Deocamdată, Kievul nu a confirmat că ar fi de acord cu un astfel de statut de neutralitate. De fapt, Ucraina a respins propunerile privind o neutralitate comparabilă cu cea a Austriei sau Suediei, afirmând că discuțiile cu Moscova ar trebui să se concentreze pe "garanții de securitate".
„Ucraina se află acum într-o stare de război direct cu Rusia. În consecință, modelul nu poate fi decât "ucrainean" și numai pe garanții de securitate verificate din punct de vedere juridic”, a declarat negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, într-un mesaj publicat de biroul președintelui Volodimir Zelenski, potrivit AFP.
Kievul își păstrează precauția
Anunțul lui Lavrov a venit într-un moment în care avansul Rusiei pare cel puțin parțial blocat în mai multe puncte ale Ucrainei. În schimb, forțele ruse continuă să bombardeze masiv zone urbane precum orașul Mariupol, provocând numeroase victime printre civili.
Săptămâna trecută, Lavrov a stârnit rumoare, când a declarat, după două săptămâni de rîzboi, că Rusia nu a atacat Ucraina.
În paralel, oficialii din Ucraina au făcut la rândul lor declarații pozitive, dar prudente, cu privire la negocierile de pace. Kievul a insistat că este dispus să negocieze pentru a pune capăt războiului, dar nu se va preda și nu va accepta ultimatumurile rusești.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că vede un posibil spațiu de compromis în discuțiile cu Moscova, deoarece pozițiile delegației ruse par mai „realiste”.
În același timp, oficialii ucraineni s-au arătat dispuși să continue rezistența armată în fața Rusiei. Miercuri, Zelenski se va adresa Congresului SUA pentru a cere mai mult ajutor militar american în acest sens.
Aderarea la NATO
Anunțând invazia pe 24 februarie, președintele Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că amenință Rusia prin extinderea alianței militare NATO spre est.
Liderii NATO au subliniat că rolul alianței este unul defensiv și i-au sugerat Moscovei că în vreme ce Ucraina are dreptul de a cere intrarea în clubul militar, aderarea propriu-zisă nu este o chestiune discutată la zi. În ultimele zile, Zelenski a adoptat un discurs mai temperat cu privire la o posibilă aderare la NATO, admițând că aceasta nu este deocamdată posibilă.
Înainte de debutul războiului, Putin a mai declarat că nu a existat altă opțiune decât lansarea invaziei - numită de el „operațiune militară specială”- deoarece vorbitorii de limbă rusă din Ucraina ar fi fost supuși unui genocid de către „naționaliștii și neonaziștii” de la Kiev. Ucraina și Occidentul au spus că afirmațiile de genocid sunt nefondate.
Este neclar dacă printre revendicările actuale Rusiei se mai află și „denazificarea” Ucrainei, de asemenea enunțată de Putin anterior. Moscova nu a explicat clar ce anume ar presupune acest lucru.
De asemenea, este neclar care anume va fi statutul celor două regiuni separatiste Donețk și Luhansk, în urma unui eventual compromis. Kievul a spus de mai multe ori că nu va accepta pierderi teritoriale.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
