LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 21 | Teatrul din Mariupol, cu oameni adăpostiți, bombardat de trupele ruse. Oficial ucrainean: Soarta oamenilor, necunoscută. Agenția rusă TASS spune că ”l-au aruncat ucrainenii în aer”

Alexandr Dolgopolov, fost număr 13 în clasamentul ATP, s-a întors în Kiev pentru a lupta împotriva ruşilor. Într-un mesaj distribuit pe Instagram, Dolgopolov a declarat că s-a antrenat la tir și a urmat cursuri de pregătire în domeniul armelor cu un fost soldat, arată BBC.

„Nu sunt Rambo într-o săptămână, dar mă simt destul de confortabil cu armele”, a scris el. „Aceasta este casa mea și o vom apăra! Cu toți oamenii care au rămas!”, a mai afirmat tenismenul.

Dolgopolov, în vârstă de 33 de ani, care a câștigat trei titluri ATP înainte de a se retrage anul trecut, a postat o fotografie cu o armă și un echipament militar pe Twitter.

Used to be rackets and strings, now this🙄🙏🏻🇺🇦 pic.twitter.com/hdYjMDlMuo

— Alex Dolgopolov (@TheDolgo) March 16, 2022

O imagine din satelit, realizată de Maxar în urmă cu două zile, arată cum teatrul din Mariupol, bombardat azi, era semnalizat cu cuvântul „copii” scris cu litere mari și albe în limba rusă atât în fața, cât şi în spatele clădirii, arată BBC.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Oficialii locali au declarat că teatrul era folosit de sute de civili pentru adăpost înainte de a fi bombardat astăzi de forțele ruse.

Aceștia au spus că a fost vizat în mod deliberat de un avion de război rus. Ministerul rus al Apărării a negat că a atacat teatrul.

Mai multe informații: O imagine din satelit arată că, în urmă cu două zile, cuvântul „copii” era scris mare, în limba rusă, lângă teatrul din Mariupol, bombardat de ruși

Forțele ruse sunt „în general blocate” în apropierea Kievului și nu au „făcut niciun avans semnificativ” spre oraș dinspre nord, nord-vest sau estul orașului, a declarat miercuri un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Trupele ruse la est de Kiev se află încă la aproximativ 30 de kilometri de centrul orașului, a precizat oficialul.

„Concluzia este că nu au făcut niciun progres apreciabil venind spre est”, a spus oficialul.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Ucrainenii controlează în continuare Brovary. Potrivit acestuia, ucrainenii „încearcă să dezvolte linii de comunicare spre sud și cu un oarecare succes”. Mariupol rămâne izolat de forțele ruse, a adăugat oficialul.

Într-un interviu pentru BBC, premierul britanic Boris Johnson susţine că „într-un sens important, Putin a eșuat deja”. Premierul Boris Johnson spune că președintele rus „nu a înțeles ce va întâlni atunci când și-a trimis trupele în Ucraina” și „puterea rezistenței lor”.

El l-a acuzat pe Putin de „comiterea unei serii de crime de război” la un nivel care nu a mai fost în Europa „de la cel de-al Treilea Reich, nu de la cel de-al Doilea Război Mondial”.

„Putin trebuie să înțeleagă că nu poate reuși acum”, spune el. „El nu va putea să zdrobească și să cucerească Ucraina, pentru că ei au demonstrat în mod fundamental că au un spirit care nu poate fi stăpânit. Așa că… trebuie să se retragă. Trebuie să închidă această chestiune. Trebuie să își ia înapoi tancurile și blindatele. Și trebuie să existe o soluție care să respecte voința poporului ucrainean. Și asta este ceea ce Marea Britanie va susține”, a mai spus acesta.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat după ce preşedintele american Joe Biden l-a numit pe Putin criminal de război. Potrivit acestuia, comentariile lui Biden sunt „o retorică inacceptabilă și de neiertat”, transmite Reuters, care preia agenţia TASS.

Anterior, Biden l-a numit pe Putin „criminal de război”, folosind pentru prima dată acest termen cu referire la liderul Rusiei.

🚨This marks the first time the administration has referred to the Russian President as a war criminal – until now, officials have shied away from that language.

POTUS tells me “I think he is a war criminal”

(Thanks to @kwelkernbc for the camera work 🎥) pic.twitter.com/u4fLdkxMbt

— Jacqui Heinrich (@JacquiHeinrich) March 16, 2022

Mai multe informații: Președintele Joe Biden l-a numit pe Putin, pentru prima oară, „criminal de război”. Reacția dură a Moscovei

„Cred că este un criminal de război”, a declarat Joe Biden, într-o declarație de presă de miercuri de la Casa Albă, notează CNN. Este pentru prima dată când preşedintele american îl numeşte astfel pe Vladimir Putin.

Biden a spus inițial „nu” când a fost întrebat dacă Putin este un criminal de război, dar s-a întors imediat la un grup de reporteri pentru a clarifica ce fusese întrebat. Când a fost întrebat din nou dacă Putin este un criminal de război, el a răspuns afirmativ.

Oficialii, inclusiv Biden, se abțineau anterior să spună că în Ucraina se comit crime de război, citând investigațiile în curs de desfășurare pentru a stabili dacă acest termen poate fi folosit.

Dar oficialii au fost clari în legătură cu faptul că ei cred că sunt în desfășurare atrocități și că țintirea intenționată a civililor ar constitui crime de război.

„Remarcile președintelui vorbesc de la sine”, a declarat ulterior secretarul de presă Jen Psaki. Ea a spus că Biden a „vorbit din inimă”.

Ministerul rus al Apărării a negat miercuri că ar fi efectuat un atac aerian împotriva teatrului din Mariupol, potrivit agenţiei de presă RIA, preluată de Reuters, informează Agerpres.

Iar agenția TASS atribuie explozia ”detașamentului Azov al ucrainenilor”. Reacția rapidă a rușilor este aproape fără precedent în acest conflict. Confirmarea exploziei de ambele părți ridică și întrebarea: câți oameni erau în interior?

Consiliul din oraşul-port asediat a declarat anterior că forţele ruseşti au bombardat un teatru în care se adăposteau civili. În schimb, ministerul rus a acuzat Ucraina că pregăteşte un atac cu arme chimice sub pavilion fals împotriva civililor, relatează DPA.

„Avem cunoştinţe credibile că SBU (serviciul de informaţii interne ucrainean) pregăteşte o provocare cu utilizarea de substanţe toxice cu sprijinul statelor occidentale”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, potrivit agenţiei de presă de stat TASS.

„Scopul provocării este de a acuza Rusia că a folosit arme chimice împotriva populaţiei ucrainene”, a continuat Konaşenkov, fără a furniza dovezi. De partea rusă nu vor fi folosite arme chimice, deoarece toate au fost distruse, a susţinut el.

Pe de altă parte, statele occidentale au observat recent un risc tot mai mare de utilizare de către Rusia a armelor biologice sau chimice în războiul din Ucraina. Există temerea că Moscova s-ar putea folosi de relatările despre presupusa producţie de arme de distrugere în masă de către Ucraina ca pretext pentru a le folosi ea însăşi.

În ultimele săptămâni, Rusia a afirmat în repetate rânduri că a descoperit laboratoare ucrainene în care se efectuau experimente biologice şi militare cu finanţare americană.

Slovacia a fost de acord în principiu să furnizeze Ucrainei un sistem de apărare aeriană din epoca sovietică pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești, potrivit a trei surse familiare cu acest subiect, dar SUA și NATO se gândesc la modul în care să suplinească capacitățile defensive ale acestei țări, iar transferul încă nu este asigurat, transmite CNN.

Potrivit a două dintre surse, Slovacia, unul dintre cei trei aliați NATO care dețin sistemele de apărare în cauză, vrea asigurări că sistemele vor fi înlocuite imediat.

În cazul în care o țară și-a furnizat sistemele S-300, este probabil ca țara furnizoare să primească sistemul de rachete de apărare antiaeriană Patriot, fabricat în SUA, pentru a suplini capacitatea la care ar renunța, potrivit altor două surse citate de CNN.

Germania și Țările de Jos au anunțat deja public că vor trimite sisteme Patriot în Slovacia. Pe de altă parte, integrarea unui sistem de apărare antiaeriană nou și complex în arhitectura militară existentă a unei țări, precum și antrenarea forțelor sale pentru a-l utiliza, poate dura mult timp, a avertizat o sursă.

Demersul de a trimite mai multe sisteme S-300 în mâinile ucrainenilor vine în contextul în care Congresul american a făcut presiuni asupra administrației Biden pentru a ajuta Ucraina să obțină sistemul de apărare aeriană.

Potrivit CNN, Departamentul de Stat lucrează pentru a identifica țări ce au în prezent sisteme S-300 și pentru a vedea cum ar putea fi transferate Ucrainei.

Secretarul apărării, Lloyd Austin, urmează să se deplaseze în Slovacia la sfârșitul acestei săptămâni, după ce va participa la reuniunea ministerială NATO privind apărarea de la Bruxelles.

„La cererea președintelui Zelensky, am identificat și ajutăm Ucraina să achiziționeze sisteme antiaeriene suplimentare cu rază de acțiune mai mare și munițiile pentru aceste sisteme”, a declarat miercuri președintele american Joe Biden.

Unitățile sanitare devin o țintă de război, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, care precizează că sistemul de sănătate din Ucraina „se clatină pe marginea prăpastiei”, notează BBC. Potrivit OMS, au fost 43 de atacuri asupra spitalelor și unităților medicale din Ucraina, care sunt ilegale în conformitate cu legislația internațională. De asemenea, OMS anunţă alte 46 de atacuri asupra unităţilor sanitare în alte zone ale lumii aflate în conflict.

Doctorul Mike Ryan, directorul executiv al programului de urgențe sanitare al OMS, afirmă că atacurile „inacceptabile” asupra asistenței medicale „devin parte din strategia și tacticile de război”.

„Sistemul de sănătate din Ucraina se clatină pe marginea prăpastiei, se descurcă excepțional de bine, dar trebuie sprijinit, trebuie consolidat, trebuie să i se ofere instrumentele de bază pentru a salva vieți”, adaugă acesta.

Potrivit acestuia, atacurile reprezintă mai mult decât de distrugerea clădirilor – „este vorba de distrugerea speranței”.

Pe lângă spitalele ucrainene, OMS a raportat atacuri în Afganistan, Burkina Faso, Republica Democratică Congo, Libia, Nigeria, Palestina, Sudan și Siria.

Potrivit forțelor armate ucrainene, un convoi de civili care fugeau din Mariupol a fost lovit de rachetele armatei ruse, transmite BBC.

Într-o postare pe Facebook, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că civilii fugeau spre orașul Zaporojie, la peste 200 km la nord-est de Mariupol.

În jurul orei 13:30 GMT, aceștia au fost atacați de un sistem de rachete cu lansare multiplă BM-21 Grad, iar rapoartele inițiale sugerează că unii civili au fost uciși, a precizat armata ucraineană. Autorităţile locale din Zaporojie anunţă că cel puțin cinci persoane au fost rănite, inclusiv un copil care se află în stare gravă.

Trupele ruse au bombardat teatrul din Mariupol, unde se adăposteau sute de persoane, au anunţat reprezentanţi locali, transmite The Guardian. Administraţia locală a postat o imagine a teatrului din oraș care arată că a suferit pagube importante în urma atacului.

Forțele rusești au „distrus în mod intenționat și cinic Teatrul din inima orașului Mariupol”, au transmis autorităţile locale.

Numărul victimelor nu se cunoaşte la acest moment. Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a declarat pentru BBC că între 1.000 și 1.200 de persoane se aflau acolo.

Soarta a sute de persoane adăpostite în teatrul bombardat din Mariupol este „necunoscută”, afirmă Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale din Donețk, care include Mariupol, conform CNN.

„Potrivit datelor preliminare, câteva sute de locuitori din Mariupol se ascundeau în Teatrul Dramatic. Soarta lor este necunoscută, deoarece intrarea în adăpostul antiaerian este blocată de dărâmături”, a declarat el.

Russians dropped a bomb on the drama theater in Mariupol,which was designated as a gathering place for people who lost their homes and livelihoods. Among those who were in the theater, there were many children and patients in need of special attention
Source Maripol City Council pic.twitter.com/azL0Xs3fnT

— Oleksandra Matviichuk (@avalaina) March 16, 2022

„Rușii mint deja, (n.r. spunând) că acolo se afla sediul regimentului Azov. Dar ei înșiși știu foarte bine că acolo erau doar civili”, a continuat el pe Facebook.

Horrifying reports that Mariupols drama theater was bombed today in a Russian airstrike. Hundreds of civilians were reportedly sheltering inside, according to Mariupols city council.

The building is located in a park in the city center. Impossible that this was an accident.

— Nolan Peterson (@nolanwpeterson) March 16, 2022

„Acum sunt femei însărcinate și femei cu copii sub dărâmături. Acesta este terorism pur!”, a scris el. În prezent, este imposibil de stabilit numărul victimelor acestor bombardamente și, de asemenea, amploarea distrugerilor.

Multiple reports that Russian forces dropped a bomb on Mariupol drama theatre where (at least until yesterday) hundreds of people were taking refuge. If confirmed refugees were still inside, this would be potentially the worst civilian harm incident and an undisputable war crime. pic.twitter.com/sDfhHULLCM

— Christo Grozev (@christogrozev) March 16, 2022

Președintele american Joe Biden a anunţat ajutoare suplimentare în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, ceea ce ridică totalul ajutoarelor din ultima săptămână la un miliard de dolari.

„Vom oferi Ucrainei armele necesare pentru a lupta și a se apăra în toate zilele dificile care vor urma. Vom continua să mobilizăm ajutoare umanitare pentru a sprijini oamenii din Ucraina și pe cei care au fost forțați să fugă din Ucraina”, a spus Biden, conform CNN.

De asemenea, el s-a angajat să mențină sancțiunile împotriva Rusiei.

„Vom sprijini economia Ucrainei cu asistență financiară directă. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom continua să menținem presiunea pe economia prăbușită a lui Putin, izolându-l pe scena globală. Acesta este obiectivul nostru. Să-l facem pe Putin să plătească prețul şi să-i slăbim poziția, în timp ce întărim forţa ucrainenilor pe câmpul de luptă și la masa negocierilor”, a punctat Biden.

Potrivit liderului de la Casa Albă vor fi trimise 800 de sisteme antiaerien, cât şi 9.000 de sisteme antitanc

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat pentru CNN pentru că are motive rezonabile să creadă că au fost comise crime de război în războiul din Ucraina, declanşat de Rusia.

„Legea este clară în această privință. Este o crimă să țintești în mod intenționat civili. Este o crimă să țintești în mod intenționat ţinte civile. Acum, bineînțeles, trebuie să existe o investigație suplimentară. Au fost folosite acele obiective civile pentru a lansa atacuri care să le facă o țintă legitimă? Dar, chiar și atunci, nu există niciun drept pentru a folosi bombe cu dispersie sau pentru a folosi atacuri disproporționate în zone concentrate de civili”, a declarat Karim Khan.

Khan a mai spus că acuzațiile pot fi aduse oricui, indiferent de rangul militar sau de rolul civil. „Nu există imunitate pentru nicio poziție oficială”, a declarat Khan.

De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, au existat numeroase incidente în care clădiri rezidențiale au fost lovite de rachete și tiruri de artilerie rusești.

Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat joia trecută că acțiunile comise de Rusia împotriva poporului ucrainean constituie crime de război, marcând prima dată când un oficial american de rang înalt a acuzat direct Moscova de crime de război de la începutul atacului de luna trecută asupra Ucrainei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenskiy, a salutat ordinul Curții Internaționale de Justiție (CIJ) prin care cere Rusiei să înceteze războiul din Ucraina.

„Ucraina a obținut o victorie deplină în procesul împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție. CIJ a ordonat oprirea imediată a invaziei. Ordinul este obligatoriu în conformitate cu dreptul internațional. Rusia trebuie să se conformeze imediat. Ignorarea ordinului va izola și mai mult Rusia”, a transmis preşedintele Zelenski.

Ukraine gained a complete victory in its case against Russia at the International Court of Justice. The ICJ ordered to immediately stop the invasion. The order is binding under international law. Russia must comply immediately. Ignoring the order will isolate Russia even further

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 16, 2022

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a dispus miercuri ca Rusia să-şi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina, relatează Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

„Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga.

”Curtea este perfect conştientă de amploarea tragediei umane care loc în Ucraina”, a precizat Joan Donoghue.

CIJ mai arată că Rusia trebuie de asemenea să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară.

CIJ nu a văzut nicio dovadă care să susțină justificarea Kremlinului pentru război, potrivit căreia Ucraina ar fi comis un genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din estul țării, arată The Guardian.

Instanța a decis cu 13 voturi la două pentru un ordin provizoriu prin care „Federația Rusă trebuie să suspende imediat operațiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei”. Doar judecătorii ruși și chinezi din instanță au votat împotriva ordinului.

Decizia instanţei vineri în urma apelului ucrainean adresat pe 26 februarie, prin care se cerea o decizie urgentă privind afirmațiile neîntemeiate ale Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi comis genocid în enclavele susținute de Rusia din Lugansk și Donețk, regiuni din estul Ucrainei, ca justificare pentru atac.

Avocaţii Rusiei au trimis o scrisoare instanței în care au susținut că CIJ nu are jurisdicție în acest caz. Președintele Curții, Joan Donoghue, a respins argumentul Rusiei, subliniind că Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au afirmat în repetate rânduri că presupusul genocid a fost motivul atacului.

Națiunile NATO sunt unite pentru a susține poziția alianței conform căreia nu va stabili o zonă de excludere aeriană în Ucraina, în ciuda solicitărilor repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru una, a anunțat miercuri secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

„Nu va exista nicio desfășurare de capabilități aeriene sau terestre în Ucraina și aceasta este poziția unită a aliaților noștri”, a declarat Jens Stoltenberg la Bruxelles, într-o conferință de presă.

Miniștrii de Externe din statele NATO au discutat marți această problemă, a spus secretarul general, adăugând că alianța este neclintită în hotărârea de a nu escalada conflictul cu Rusia.

„Vedem distrugeri, vedem suferință umană în Ucraina, dar acest lucru poate deveni și mai rău dacă NATO întreprinde acțiuni care să transforme acest conflict într-un război deplin între NATO și Rusia”, a subliniat Stoltenberg.

Președintele american Joe Biden urmează să călătorească în Europa săptămâna viitoare pentru a participa la summitul NATO din 24 martie și se va alătura, de asemenea, unei reuniuni a Consiliului European, a anunțat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Mai mulți înalți oficiali militari ai NATO spun că, în mod clar, președintele Putin nu și-a atins până acum obiectivele militare în Ucraina și „probabil că nu o va face până la urmă”, relatează BBC.

Aceștia au adăugat însă că forțele ruse încă au capacitatea de a produce „multe daune”.

Oficialii militari au precizat că, deși forțele ruse au reușit să cucerească orașe importante în regiunile Donețk și Luhansk, acestea încă nu au reușit să încercuiască Kievul. Potrivit acestora, Moscova se aștepta ca trupele sale să încercuiască orașul în câteva zile.

De asemenea, până acum, un asalt „amfibie” rusesc așteptat în sudul Odesei nu s-a materializat.

Oficialii NATO cred că planul militar inițial al Rusiei includea preluarea întregului litoral al Ucrainei de la Marea Neagră, până în Republica Moldova.

Aceștia evaluează că forța de invazie a Rusiei, care deja înregistrează pierderi, suferă din cauza lipsei de combustibil și de alimente. Potrivit oficialilor NATO, președintele rus Vladimir Putin caută deja întăriri pe care să le trimită în Ucraina.

Un oficial a precizat că este „foarte probabil” ca Rusia să aducă luptători străini din Siria și contractori militari privați – precum grupul Wagner – în Ucraina.

Un alt oficial a adăugat că rezervele militare ale Rusiei „nu reprezentau o armă secretă”. El a spus că apelarea la forțele de rezervă înseamnă că Moscova a ajuns „la fundul sacului” în ceea ce privește trupele de care dispune.

Oficialii NATO mai spun că aliații și statele membre continuă să trimită arme în Ucraina. Ei au precizat că printre aceastea se numără arme produse în era sovietică, pe care forțele ucrainene au fost antrenate să le folosească, precum și rachete antitanc și antiaeriene furnizate de Occident.

Publicația britanică Financial Times anunță, citând trei oficiali implicați în negocierile dintre cele două părți ale conflictului, că echipele de negociatori ale Ucrainei și Rusiei au făcut progrese importante și au convenit asupra draftului unui tratat de pace în 15 puncte.

Potrivit acestui draft, Rusia și-ar retrage în totalitate trupele din Ucraina dacă Executivul de la Kiev își declară neutralitatea, își limitează forțele armate și își ia angajamentul ca Ucraina să nu adere la NATO.

De asemenea, Moscova vrea ca Ucraina să nu găzduiască baze militare străine sau armament străin pe teritoriul țării.

Draftul de acord mai arată că Ucraina ar primi garanții de securitate din partea unor aliați precum SUA, Marea Britanie și Turcia în schimbul declarării neutralității sale.

“Aceasta (neutralitatea Ucrainei, n.r.) este într-adevăr opțiunea care este discutată în prezent și care poate fi considerată un compromis”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Kievul a precizat anterior că va refuza această condiție a Moscovei.

Unul dintre principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pentru Financial Times că orice acord de încetare a focului ar implica neapărat și necondiționat “retragerea trupelor armate ale Federației Ruse de pe teritoriul Ucrainei” și, desigur, eliberarea orașelor și teritoriilor ocupate de la începutul invaziei.

Momentan nu este clar care va fi statutul regiunilor anexate de Rusia: Crimeea, în 2014, și „republicile” separatiste Luhansk și Donețk.

Consiliul Europei, o organizație paneuropeană pentru drepturile omului cu sediul în Franța, a anunțat miercuri că a exclus Rusia din rândul membrilor săi, la 26 de ani de la aderarea Moscovei, informează CNN.

„Într-o ședință extraordinară ținută în această dimineață, Comitetul Miniștrilor a decis, în contextul procedurii lansate în temeiul articolului 8 din Statutul Consiliului Europei, ca Federația Rusă să înceteze de astăzi să mai fie membru al Consiliului Europei”, a transmis organizația euorpeană, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.

Decizia vine în urma unui aviz adoptat marți de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care considera că „Federația Rusă nu mai poate fi stat membru al Organizației”.

Consiliul Europei a precizat că „agresiunea nejustificată și neprovocată” a Moscovei asupra Ucrainei a dus la decizia Comitetului Miniștrilor și a Adunării Parlamentare de a iniția procedura de excludere a Federației Ruse.

În urma deciziei de miercuri, drapelul Federației Ruse a fost coborât de pe catargul din fața sediului Consiliului Europei.

The victory of Russian diplomacy. The Russian flag is being taken down at the @coe pic.twitter.com/CNhDmhekLU

— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) March 16, 2022

Consiliul Europei este o organizație cunoscută mai ales pentru că are în subordine Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Rusia a anunțat încă de marți după-amiază că se retrage complet din organizație, în urma avizului pentru excluderea Moscovei, votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Occidentul „nu va reuși în încercarea de a obține dominația globală și de a dezmembra Rusia”, relatează The Guardian.

„Dacă Occidentul crede că Rusia va face un pas înapoi, atunci înseamnă că nu înțelege Rusia”, a spus liderul de la Kremlin în cea de-a 21-a zi a războiului brutal și sângeros început împotriva Ucrainei.

Vladimir Putin a susținut, de asemenea, că ținerea Rusiei în „șah” este o politică pe termen lung a Occidentului și că efectele sancțiunilor sale economice împotriva Moscovei au fost „limitate”, potrivit Reuters.

Liderul de la Kremlin a adăugat că țările occidentale au vrut să lovească, prin intermediul acestor sancțiuni, fiecare familie rusă și le-a acuzat că s-au implicat într-o campanie de dezinformare fără precedent împotriva Rusiei.

„Vestul nici măcar nu se deranjează să ascundă faptul că scopul său este de a deteriora întreaga economie rusă, fiecare rus”, a mai spus acesta.

Putin a precizat că Rusia este pregătită să discute despre statutul neutru al Ucrainei în cadrul discuțiilor care vizează încetarea ostilităților, dar că Moscova își va atinge în continuare obiectivele operațiunii sale militare, care decurge „conform planului”.

ZDF Heute, unul dintre cei mai importanți radiodifuzori din Germania, a publicat o înregistrare video despre care afirmă că reprezintă o dovadă a faptului că trupele ruse au deschis focul asupra unui civil ucrainean neînarmat în apropierea capitalei Kiev, relatează BBC.

Filmarea a fost realizată din dronă. Imaginile arată un civil neînarmat care iese din mașină pe un drum aflat la câțiva kilometri vest de capitala Kiev, iar apoi este împușcat de trupele ruse, dintr-o poziție care nu este surprinsă în cadru.

În scena următoare, mai mulți soldați ruși apar și înconjoară trupul bărbatului, care zace nemișcat pe autostradă.

BBC precizează că nu poate verifica în mod veridicitatea imaginilor video suprinse, iar Rusia nu a comentat încă acuzațiile.

ZDF Heute precizează că mașina bărbatului împușcat a fost ulterior remorcată de forțele Moscovei. Publicația germană mai scrie că trupele ruse pot fi identificate prin marcajele albe de pe uniformele lor, vizibile în filmare.

ZDF Heute menționează că l-a identificat pe proprietarul înregistrării video și că a verificat veridicitatea imaginilor.

https://t.co/nFucGquATh

— frontal (@ZDFfrontal) March 16, 2022

Acestă filmare apare în contextul în care trupele ruse au fost acuzate că au împușcat 10 civili în orașul ucrainean Cernihiv, din estul țării.

Administrația Biden ia în considerare să livreze Ucrainei drone militare fabricate în SUA, dotate cu rachete ghidate de ultimă generație care ar putea viza cu precizie tancuri și poziții de artilerie rusești de la kilometri distanță, au declarat pentru NBC News doi oficiali ai Congresului american.

Încă nu s-a luat nicio decizie pe acest subiect, dar oficialii americani au spus că administrația Biden se gândește dacă să echipeze Ucraina cu aceste rachete încărcate cu explozibili, numite Switchblades, ca parte a unui nou pachet de ajutor militar pe care liderul de la Casa Albă îl va discuta miercuri.

Există două variante ale dronei, Switchblade 300 și 600, care au fost vândute armatei SUA de către producătorul AeroVironment din Washington. Switchblade 300 este proiectat pentru lovituri precise asupra militarilor, iar modelul mai mare, Switchblade 600, este menit să distrugă tancuri și alte vehicule blindate.

Reprezentații AeroVironment nu au răspuns solicitărilor NBC News de a oferi precizări pe acest subiect.

Switchblades-urile sunt în esență bombe inteligente robotizate, echipate cu camere, sisteme de ghidare și explozibili. Ele pot fi programate să lovească automat ținte la kilometri distanță și pot fi direcționate în jurul obiectivelor până când este momentul potrivit pentru a lovi. Compania spune că modelul 600 poate zbura timp de 40 de minute, pe o distanță de până la 50 de mile.

Acestea sunt arme de unică folosință, motiv pentru care au fost numite „drone kamikaze”. Ele sunt mai ieftine decât rachetele Hellfire lansate de dronele Reaper din SUA. Potrivit unor estimări, modelul 300 poate costa chiar și 6.000 de dolari.

Ca parte a discursului său în fața Congresului SUA, Zelenski a difuzat un videoclip emoționant care suprapune imagini din Ucraina pe timp de pace cu imagini din ultimele trei săptămâni.

„Sunteți liderul națiunii. Vă doresc să fiți liderul lumii. A fi liderul lumii înseamnă a fi liderul păcii”, a spus el, ulterior, într-un mesaj direct către președintele Biden.

După ce a vorbit în mare parte din discurs în ucraineană, Zelenski a ales pentru ultimele fraze să se adreseze direct în engleză lui Biden și americanilor.

Președintele ucrainean a mai spus că nu vede „niciun sens în viață” dacă nu poate împiedica moartea altor copii ucraineni și că aceasta este cea mai mare preocupare a sa în calitate de lider al țării.

Zelenski a recunoscut „implicarea personală” a președintelui SUA, Joe Biden, în acordarea de ajutor și asistență.

Dar a cerut Congresului să facă mai mult și să emită mai multe sancțiuni „până când mașina militară rusă se va opri”.

El a sugerat sancționarea tuturor politicienilor din Federația Rusă.

„Toate companiile americane trebuie să părăsească imediat piața rusă, deoarece este inundată cu sângele nostru. Pacea este mai importantă decât profiturile”, a adăugat el.

Rusia nu a atacat doar țara mea, a spus Zelenski. „A trecut la o ofensivă brutală împotriva valorilor noastre”, a adăugat el.

„Rusia a transformat cerul ucrainean într-o sursă de moarte pentru mii de oameni”, a spus el în fața Congresului.

Președintele a cerut iarăși americanilor să ia în calcul impunerea unei zone de excludere aeriene în Ucraina, un apel respins de SUA și aliații NATO, care au subliniat că acest lucru ar însemna transformarea conflictului din Ucraina într-un război mondial.

El a invocat discursul istoric al lui Martin Luther King Jr. din 1963, „Am un vis”, spunând Congresului: „Am o nevoie – trebuie să ne protejăm cerul”.

Președintele Zelenski a transmis americanilor mulțumiri de la Kiev, spunând că capitala țării este supusă zilnic atacurilor aeriene și cu rachete, dar „nu se dă bătută”.

„Nu ne-am gândit nici măcar o secundă la asta”, a spus el.

Zelenski a mai spus că țara sa se află în cel mai grav conflict de după cel de-al Doilea Război Mondial și că rezistă agresiunii rusești de opt ani.

Președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, l-a prezentat pe președintele ucrainean, în aplauzele membrilor Congresului.

Congresul are „un mare respect, admirație și apreciere” pentru conducerea curajoasă a liderului ucrainean, a spus ea.

„Glorie Ucrainei”, a spus Pelosi de câteva ori în ucraineană.

Forțele rusești au ucis 10 persoane care stăteau la coadă la pâine în orașul Chernihiv din nordul Ucrainei, a anunțat ambasada SUA la Kiev.

Today, Russian forces shot and killed 10 people standing in line for bread in Chernihiv. Such horrific attacks must stop. We are considering all available options to ensure accountability for any atrocity crimes in Ukraine.
— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) March 16, 2022
 

„Astăzi, forțele rusești au ucis 10 persoane care stăteau la coadă pentru pâine în Cernîhiv. Astfel de atacuri îngrozitoare trebuie să înceteze. Luăm în considerare toate opțiunile disponibile pentru a asigura tragerea la răspundere pentru orice crime atroce în Ucraina”, a anunțat ambasada SUA.

Forțele rusești i-ar fi răpit pe primarul și pe viceprimarul orașului port Skadovsk, potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

Oleksandr Iakovlev, primarul din Skadovsk, un oraș port din regiunea ucraineană Herson, și adjunctul său, Iuri Palyukh, ar fi fost răpiți de militarii ruși, a scris și presa locală, citată de The Guardian.

„Statele și organizațiile internaționale trebuie să ceară Rusiei să elibereze imediat toți oficialii ucraineni răpiți!”, a scris Kuleba pe Twitter.

UPDATE: Primarul a anunțat ulterior că a fost eliberat.

Un turn de televiziune din orașul Vinița, din centrul Ucrainei, a fost lovit de un tir de rachete rusești, distrugând capacitata de transmisie din oraș, potrivit unui comunicat al serviciului de comunicații de stat al Ucrainei. Pentru moment nu au fost raportate victime.

O echipă CNN prezentă în zonă relatează că a auzit avioane și două explozii în jurul orei 4, ora locală.

Atacul se încadrează într-o serie de turnuri de comunicații care au fost lovite de forțele ruse, inclusiv structuri din Kiev, Harkov, Vînarivka și, cel mai recent, în orașul Rivne, din nord-vest.

Autoritățile din Rivne au transmis că 21 de persoane au fost ucise în lovitura care a vizat turnul TV de acolo.

Atacul de miercuri este al doilea asupra orașului Vinița, după ce în urmă cu zeci zile rachetele rusești au distrus aeroportul.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că transformarea Ucrainei într-un stat neutru cu un statut comparabil cu Austria și Suedia este discutată în cadrul discuțiilor cu Kiev și ar fi un „compromis”.

„Aceasta este o opțiune care se discută acum și care poate fi considerată un compromis”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Liderul delegației de negociatori ai Rusiei în discuțiile cu Ucraina, Vladimir Medinsky, a spus că modelele austriac și suedez ar însemna că Ucraina își va putea păstra armata, dar nu va avea voie să găzduiască baze sau trupe străine.

La începutul zilei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat pentru site-ul de știri rusesc RBC că unele părți ale unui posibil acord de pace cu Ucraina sunt aproape de a fi convenite după ce Kievul ar fi fost de acord să discute despre neutralitate.

„Statutul neutru este acum discutat serios, împreună cu garanțiile de securitate”, a spus Lavrov.

Un model de garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic care ar oferi Ucrainei protecție în cazul unui atac viitor este „pe masa negocierilor” la discuțiile dintre Kiev și Moscova, a declarat și consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak.

Ucraina a respins însă propunerile privind o neutralitate comparabilă cu cea a Austriei sau Suediei, afirmând că discuțiile cu Moscova ar trebui să se concentreze pe „garanții de securitate”. „Ucraina se află acum într-o stare de război direct cu Rusia. În consecință, modelul nu poate fi decât „ucrainean” și numai pe garanții de securitate verificate din punct de vedere juridic”, a declarat negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, într-un mesaj publicat de biroul președintelui Volodimir Zelenski, potrivit AFP.

Mai multe detalii despre negocierile Rusia-Ucraina

Serviciile de urgență din orașul Harkov, din nord-estul țării, spun că cel puțin 500 de locuitori au fost uciși de când Rusia și-a lansat invazia pe 24 februarie, potrivit BBC. Bilanțul nu a fost verificat independent.

Harkov este al doilea oraș ca mărime al Ucrainei și a suferit bombardamente intense în ultimele săptămâni, deși forțele ruse au avut probleme în tentativa de a încercui orașul din cauza lipsei de muniție.

Două persoane au murit când bombardamentele rusești au lovit blocuri cu mai multe etaje din cartierul Nemyshlyansk al orașului, a anunțat serviciul de urgență în cea mai recentă actualizare zilnică.

Organizația ONU pentru drepturile omului a estimat că cel puțin 691 de civili au fost uciși până acum, în timp ce alte 1.143 de persoane au fost rănite în toată Ucraina.

6 persoane care se aflau în clădirea Consiliului Local Bucea au fost răpite de ocupanții ruși, arată pagina oficială a instituției pe Facebook.

Localitatea de lângă Kiev e una dintre cele mai afectate de atacurile rusești de la periferia Capitalei, alături de Irpin, Horenka sau Vasilkiv.

Numele lor au fost publicate: Dmitro Hapcenko, Leonid Cerkaskii, Mikola Țihan, Anatolii Iușcenko, Serhii Matiuk și Volodimir Matiuk, paznicul instituției. Primii 5 sunt consilieri locali și voluntari prezenți acolo.

În postarea de pe Facebook se anunță că clădirea a fost jefuită, iar documente au fost aruncate.

Consiliul Local Bucea a cerut ajutorul Administrației Prezidențiale de la Kiev și Guvernului Ucrainei pentru eliberarea celor 6 persoane.

Prim-miniștrii polonez, ceh și sloven s-au întors în Polonia după vizita lor la Kiev, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.

„Delegațiile poloneză, slovenă și cehă s-au întors în siguranță”, scrie Piotr Muller pe Twitter.

Liderii, însoțiți de șeful partidului de guvernare Lege și Justiție din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, s-au deplasat la Kiev cu trenul în semn de solidaritate cu Ucraina, fiind primii oficiali străini care au vizitat capitala Ucrainei de la începutul războiului.

Serghei Narîşkin, care conduce serviciul de informații externe (SVR) al Rusiei, a declarat, în cadrul unui forum la care a participat la Moscova, că Rusia „trăiește acum un moment cu adevărat istoric” întrucât se decide „soarta Rusiei, locul ei viitor în lume”, potrivit BBC.

Discursul s-a concentrat pe importanța suveranității, el afirmând în fața participanților că „suveranitatea este o garanție a bunăstării și demnității cetățenilor noștri, acesta este viitorul copiilor noștri”.

„În asemenea chestiuni, Rusia nu s-a retras niciodată și nu se va retrage, pentru că altfel va înceta să mai fie Rusia”, a adăugat șeful spionajului rusesc.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că vede loc pentru compromis în discuțiile cu Moscova, deoarece pozițiile delegației ruse sunt mai „realiste”.

Într-un mesaj video adresat pe Telegram, Zelenski i-a îndemnat pe oamenii de afaceri ruși și pe ceilalți cetățeni să se opună războiului.

Zelenski a subliniat importanța perseverării în discuții, deoarece „orice război trebuie să se încheie cu un acord”, dar a adăugat că „avem nevoie de mai mult timp pentru a lua decizii care să servească interesele Ucrainei”.

Discuțiile dintre cele două țări sunt programate să se reia miercuri, potrivit delegației ucrainene.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că unele prevederi dintr-un posibil acord cu Ucraina sunt aproape de a fi convenite, iar preluarea de către Kiev a unui statut de neutralitate este analizată „serios”, potrivit The Guardian.

„Ei spun că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Dar, cu toate acestea, există o oarecare speranță de a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, într-ul interviu acordat publicației de știri RBC.

Cu toate acestea, el a declarat că există și alte probleme importante, inclusiv utilizarea limbii ruse în Ucraina și libertatea de exprimare care sunt discutate. Lavrov a mai declarat că problemele nu sunt doar legate de neutralitatea și demilitarizarea Ucrainei, ci și de securitatea populației din estul Ucrainei – unde se află zonele Donețk și Lugansk controlate de rebeli.

Oficialul rus a adăugat că Rusia nu vede niciun semn că Statele Unite sunt interesate de rezolvarea conflictului. Lavrov a afirmat că Statele Unite au un rol decisiv în definirea poziției autorităților ucrainene, dar „azi nu vedem niciun interes din partea Statelor Unite de a rezolva rapid acest conflict”.

Mai multe informații: Anunțul făcut azi de ministrul rus Serghei Lavrov privind negocierile cu Ucraina: „Există o speranță că putem ajunge la un compromis”

Oficialii ucraineni au anunțat miercuri că generalul-maior rus Oleg Mityaev a fost ucis de forțele ucrainene. Este al patrulea general rus care își pierde viața în războiul pornit de Putin în urmă cu trei săptămâni, semn că comandanții Moscovei sunt din ce în ce mai forțați să conducă de pe front

Anton Gerashchenko, consilier la Ministerul de Interne ucrainean, a precizat pe Telegram că forțele ucrainene l-au ucis pe generalul-maior Oleg Mityaev în timpul luptelor intense de la periferia orașului Mariupol, din sud-estul țării.

BBC nu poate verifica în mod independent această afirmație, iar Moscova nu a comentat încă informațiile despre moartea sa.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a raportat moartea unui alt general rus în timpul discursului său de marți seară de la Kiev, dar nu l-a numit.

Estimările occidentale sunt că Rusia are aproximativ 20 de generali în Ucraina care conduc invazia.

Rusia a vizat infrastructura civilă din orașul Zaporojie din sud-estul Ucrainei pentru prima dată de la începutul invaziei sale, a declarat șeful administrației militare regionale ucrainene.

Într-un mesaj postat pe Telegram, Oleksandr Starukh a scris că o gară și un parc public din oraș au fost lovite de rachete rusești.

„Dimineața nu a fost bună. Rachetele au aterizat în zona gării Zaporojie-2. Potrivit datelor preliminare, nimeni nu a fost ucis. A doua rachetă a aterizat în zona grădinii botanice”.

Starukh a susținut că atacurile au avut loc în momentul în care cei evacuați din orașul asediat Mariupol au ajuns în Zaporojie.

Oficialii regionali au „relocat deja peste 3.000 de persoane, inclusiv 772 de copii” din Mariupol.

Armata ucraineană spune că 13.800 de soldați ruși au murit de când Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei pe 24 februarie. Bilanțul nu a fost verificat independent.

Potrivit raportului publicat de Ministerul Apărării al Ucrainei, 430 de tancuri, 1375 de vehicule blindate de luptă, 190 de sisteme de artilerie și 108 elicoptere au fost, de asemenea, distruse.

Două persoane au fost ucise în dimineața zilei de miercuri după ce forțele ruse au bombardat două blocuri din Harkov.

„Ca urmare a unui atac de artilerie asupra clădirilor cu mai multe etaje din districtul Nemyshlyansky din Harkov, mai multe apartamente din două clădiri rezidențiale au fost distruse”, au declarat serviciile de stat de urgență din Ucraina într-o actualizare publicată în această dimineață.

Salvatorii au lucrat pentru a stinge incendiul, salvând patru persoane dintr-o clădire prăbușită, dar nu au reușit să salveze pe alți doi care au fost uciși în atac, transmis oficialii.

De asemenea, există informații că o școală a fost atacată în jurul orei 3 dimineața, iar o parte a clădirii a fost distrusă.

Jurnalistul The Economist a scris pe Twitter că în Odesa s-au auzit bubuituri puternice, care ar fi putut să fie și de la sitemul de apărare antiaeriană.

În Zaporojie, un oficial ucrainean a scris pe Telegram că o gară a fost vizată de bombardamente.

BBC precizează că în acest moment nu sunt detalii dacă sunt și victime.

Un bloc cu 12 etaje din Kiev a fost lovit, miercuri dimineață, de bombardamente, anunță serviciile de urgență, citate de The Guardian. O altă clădire, cu 9 etaje, aflată lângă, a fost și ea avariată.

În acest moment, nu sunt multe informații despre posibilele victime. Autoritățile ucrainene anunță că două persoane au fost rănite și alte 37 au fost evacuate. Nu este clar încă dacă sunt oameni prinși sub dărâmături.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina continuă și miercuri, după ce discuțiile de marți s-au încheiat fără niciun rezultat.

Președintele ucrainean Volodomir Zelenski susține însă că „pozițiile din timpul negocierilor sună deja mai realist”.

„Dar mai este nevoie de timp pentru ca deciziile să fie în interesul Ucrainei”, a declarat Zelenski, marți noapte.

O rezoluţie prin care îl condamnă pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război a fost adoptată, marți, de senatul Statelor Unite cu o unanimitate de voturi, o demonstraţie rară de unitate în Congresul american, profund divizat.

Prin rezoluţia introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi susţinută de senatorii ambelor partide se încurajează Curtea Penală Internaţională de la Haga şi alte state să vizeze armata rusă în orice investigaţie a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

Mai multe informații: Vladimir Putin a fost condamnat în unanimitate drept criminal de război de senatul american

Kiev: În timp ce forțele ruse au lansat luni și marți atacuri asupra Irpin și Guta-Mezhyhirksa, zone situate în afara capitalei, nu au întreprins nicio acțiune mai amplă împotriva capitalei ucrainene în ultimele 24 de ore.

Mariupol: Forțele ruse continuă să atace orașul din sudul Ucrainei dinspre est și vest.

Harkov: Forțele ruse se confruntă cu un deficit de muniție în încercarea lor de a încercui acest oraș din nord-est.

Regiunea Herson: Rusia a pretins în mod fals că are controlul asupra acestei regiuni marți, dar nu a făcut niciun avans nici către Zoporojie, nici către Mikolaev – orașele cheie.

Odesa: Rusia nu este încă pregătită să lanseze o operațiune pe mare împotriva orașului-port din sud, deoarece nu și-a stabilit trupe pe teren aici.

Local company- and battalion-level attacks by #Russian forces northwest of #Kyiv on March 14-15 likely indicate the largest-scale offensive operations that Russian forces attempting to encircle Kyiv can support at this time. https://t.co/OcViMLUIYZ pic.twitter.com/yXUeOJTU1d

— ISW (@TheStudyofWar) March 15, 2022

Prim-miniștrii Poloniei, Sloveniei și Republicii Cehe și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina pe fondul invaziei ruse în curs în timpul unei întâlniri avute marți cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul Denys Shmyhal în capitala Kiev.

În urma întâlnirii, premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut ca Uniunea Europeană să acorde „foarte repede” Ucrainei statutul de candidat.

„Suntem aici pentru a admira lupta voastră împotriva unui agresor atât de crud. Această invazie trebuie să înceteze”, a spus Morawiecki. „Cei care sunt uciși de Putin, nu pot fi uitați niciodată. Nu sunt uitați”.

El a subliniat, de asemenea, că Polonia, care împarte o graniță de 500 de kilometri cu Ucraina, va încerca să ajute Ucraina să-și organizeze apărarea.

„Nu vă vom lăsa niciodată singuri. Vom fi alături de voi. Pentru că știm că luptați nu numai pentru casele voastre, pentru libertatea voastră, pentru securitatea voastră, ci și pentru a noastră”, a spus el.

Premierul ceh Petr Fiala a spus că a avea o discuție în persoană cu Zelensky a fost „ceva cu adevărat special”.

„Scopul principal al vizitei noastre și mesajul principal al misiunii noastre este să le spunem prietenilor noștri ucraineni că nu sunt singuri, că Europa vă este alături”, a spus Fiala.

Fiala a spus că vrea să-i asigure pe ucraineni că „vă găzduim soțiile și copiii” și le oferim „refugiu” în Republica Cehă.

Republica Cehă a primit 250.000 de refugiați, potrivit premierului, care a spus că „vor continua să ofere mai mult ajutor și sprijin”.

Cei trei lideri au călătorit cu trenul până la Kiev, deoarece zborul cu avionul militar polonez ar fi putut fi privit de Rusia ca fiind periculos de provocator. Nu este clar când trenul lor va face călătoria de întoarcere la Varșovia.

Mai multe explozii s-au auzit marți noapte în suburbiile Kievului, în timp ce sirenele de raid aerian au răsunat din nou în capitala Ucrainei, relatează CNN.

Spre primele ore ale dimineții, sirenele de raid aerian au răsunat nu doar în Kiev, ci și în Liov, Ivano-Frnakivsk, Odesa și Dnipro, potrivit BBC.

„Domnilor, vizita dumneavoastră la Kiev în aceste momente dificile este o dovadă de netăgăduit a faptului că sunteți alături de noi. Apreciem foarte mult acest gest”, a scris Zelenski pe Facebook, unde a publicat un videoclip din timpul întâlnirii cu premierii celor trei state.

De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, în fiecare zi 70.000 de copii din această țară au devenit refugiați, potrivit datelor anunțate de Organizația Națiunilor Unite, relatează New York Times.

„Asta echivalează cu 55 de copii care fug din țară în fiecare minut, conform UNICEF – aproape unul pe secundă”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.

Accesul la educație a fost afectat pentru aproximativ 5,7 milioane de copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani, mai precizează sursa citată.

Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei – n.r.) a prelungit legea marțială până în 25 aprilie 2022, a declarat deputatul Yaroslav Zhelezniak, din partidul de opoziție Holos, relatează agenția Interfax Ucraina.

Potrivit acestuia, extinderea legii marțiale în Ucraina a fost susținută de 343 de parlamentari.

„Perioada legii marțiale în Ucraina este prelungită de la ora 5.30 pe 26 martie 2022 pentru 30 de zile”, se menționează în proiectul de lege.

Legea marțială a fost instituită pe teritoriul Ucrainei pe 24 februarie, în prima zi a invaziei ruse.

Decizia finală privind excluderea Rusiei din Consiliul Europei urmează să fie luată de Consiliul de Miniştri.

”Într-un vot unanim, Adunarea a făcut apel la Consiliul Miniştrilor să ceară Rusiei să se retragă imediat din Consiliul Europei şi, dacă nu se conformează, să stabilească data imediat posibilă în care ar înceta să mai fie membru”, a transmis Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), potrivit News.ro.

„APCE a votat pentru retragerea Rusiei din Consiliul Europei (trebuia făcută în 2014). Număr de voturi pentru: 216 din 219. Aceasta este Adunarea care a votat pentru întoarcerea Rusiei nu cu mult timp în urmă. Acum a venit timpul pentru #deputinizare. Decizia finală revine Comitetului Miniştrilor”, a scris, la rândul său, pe Twitter, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

Încă un jurnalist și-a pierdut viața în atacul în care cameramanul Fox News Pierre Zakrzewsk a fost ucis, iar corepondentul aceluiași post american, Benjamin Hall, a fost rănit. Este vorba despre jurnalista ucraineană Oleksandra ”Sasha” Kuvshinova, consultant – sau „fixer” – al echipei americane în Ucraina, potrivit unui anunț al directorului Fox News, Suzanne Scott, relatează The Guardian.

”Sasha avea doar 24 de ani și era consultant pentru noi în Ucraina. Ea ne ajuta echipajele să navigheze în Kiev și în zona înconjurătoare în timp ce aduna informații și vorbea cu surse. Era incredibil de talentată și a petrecut săptămâni întregi lucrând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea știe ce se întâmplă în țara ei. (…) Visul ei a fost să conecteze oameni din întreaga lume și să le spună poveștile și a îndeplinit asta prin felul în care a făcut jurnalism…”, a precizat Suzanne Scott.

Bilanțul jurnaliștilor uciși de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina a ajuns la cinci.

Aproximativ 29.000 de persoane au reușit să plece marți prin coridoarele umanitare din orașele ucrainene asediate de forțele ruse, a declarat un consilier prezidențial de la Kiev, citat de BBC.

Unii dintre civili au reușit să părăsească orașul-port Mariupol, din sudul țării. Potrivit datelor anunțat de oficial, în ultima zi, 20.000 de oameni au plecat din oraș cu 4.000 de mașini private. Autoritățile locale spun că forțele ruse împiedică autobuzele să evacueze civilii din orașul care se confruntă cu bombardamente intense.

Iar în Sumî, oraș din nord-estul țării, Crucea Roșie a reușit să evacueze mii de civili în 100 de autobuze, după ce Rusia a dat astăzi undă verde pentru un coridor umanitar.

Consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podoliak, a anunțat pe Twitter că negocierile cu oficialii ruși „vor continua mâine”, precizând că „cu siguranță există loc de compromis”, relatează BBC.

”Un proces de negociere foarte dificil (…). Există contradicții fundamentale. Dar cu siguranță există loc de compromis. În pauză, se va continua munca în subgrupuri”, a transmis oficialul ucrainean.

Aceasta este a patra rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia. Începute luni în format de videoconferință, discuțiile au intrat într-o ”pauză tehnică” până astăzi, ar după mai multe ore de negocieri au fost din nou întrerupte și se vor prelungi și mâine, 15 martie.

We’ll continue tomorrow. A very difficult and viscous negotiation process. There are fundamental contradictions. But there is certainly room for compromise. During the break, work in subgroups will be continued…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 15, 2022

Președintele american Joe Biden a semnat un proiect de lege care prevede acordarea unei finanțări în valoare de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează CNN.

Suma cuprinsă în pachetul de ajutor militar și umanitar a fost majorată în urma unor negocieri de ultimă oră de la 10 miliarde de dolari, cât ceruse Casa Albă la începutul lunii martie.

Ajutorul militar este în valoare de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, bani care vor merge către Departamentul de Apărare al SUA, astfel încât acesta să poată desfășura trupe și să trimită echipamente de apărare în Ucraina, potrivit unui rezumat al proiectului de lege, consultat de CNN.

Alte 4 miliarde de dolari vor reprezenta ajutorul umanitar acordat de SUA. Suma este destinată, printre altele, sprijinirii refugiaților ucraineni, persoanelor strămutate, precum și asistenței alimentare de urgență, asistenței medicale și ajutorării comunităților vulnerabile.

Pachetul va cuprinde și aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru a răspunde nevoilor economice din Ucraina și din țările învecinate, în probleme legate de securitatea cibernetică și de energie.

Mai mulți producători occidentali de medicamente încep să se retragă din Rusia, potrivit BBC.

Concernul Novartis a anunțat că suspendă toate investițiile și activitățile de marketing din Rusia și că va face o donație de 3 milioane de dolari către diferite ONG-uri.

Compania americană Eli Lilly a oprit investițiile, promoțiile, studiile clinice și exportul de medicamente neesențiale și precizează, de asemenea, că va dona profiturile din vânzările care vor mai fi înregistrate în Rusia către cauze umanitare.

Și AbbVie, Bayer, Bristol Myers Squibb și Sanofi au anunțat recent că vor opri anumite operațiuni de pe teritoriul Rusiei.

Iar reprezentanții Pfizer au anunțat luni că vor continua să furnizeze medicamente Rusiei și vor dona veniturile Ucrainei.

Compania americană a transmis că oprirea ”voluntară a fluxului de medicamente către Rusia ar fi o încălcare directă a principiului nostru fundamental de a pune pacienții pe primul loc”. Pfizer precizează însă că toate profiturile obținute de filiala din Rusia vor fi donate pentru sprjinirea poporului ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Trupele Rusiei continuă să facă puține progrese pe teren în Ucraina, la 20 de zile de la începutul invaziei, precizează reprezentanții Pentagonului, citați de BBC.

În același timp, însă, multe orașe sunt ținte ale unor bombardamente puternice, potrivit unui înalt ofical american din domeniul apărării.

Un convoi de trupe care se deplasează către Kiev rămâne la aproximativ 20 de kilometri în afara capitalei ucrainene, unde oficialul spune că civilii se confruntă din ce în ce mai mult cu atacuri.

Totodată, rușii se întâmpină o rezistență puternică în fața încercărilor lor de a cuceri Harkovul, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, și Mykolaivul, oraș sudic de la Marea Neagră.

În același timp, forțele Moscovei au izolat orașele Cernihiv, din nord, și Mariupol, din sud-est.

Oficialul mai precizează că atât rușii, cât și ucrainenii au folosit aproximativ 90% din puterea lor de luptă.

Potrivit Ministerului Economiei din Belarus, alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare „a fost pe deplin restabilită”, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

„Alimentarea cu electricitate a zonelor de lucru provine pentru moment de la sistemul energetic belarus”, mai anunță Minskul.

Forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl, aflată aproape de frontiera cu Belarus, pe 24 februarie, în prima zi a invaziei în Ucraina. De atunci, alimentarea cu electricitate a acesteia a fost întreruptă de mai multe ori.

Peste 600 de clădiri au fost distruse în orașul ucrainean Harkov de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat primarul Ihor Terekhov, într-un interviu televizat, citat de The Guardian.

”Școli, creșe, spitale, clinici au fost distruse. Armata rusă ne bombardează în mod constant de la sol și din aer”, a declarat edilul orașului din estul Ucrainei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Foto: EPA

Un total de 3.000 de atacuri cibernetice împotriva țintelor ucrainene au fost înregistrate de la jumătatea lunii februarie, a anunțat vicepreședintele Agenției de Securitate CIbernetică a Ucrainei (SSSCIP), Victor Zhora, citat de The Guardian.

Victor Zhora precizează că multe dintre atacuri provin, aproape sigur, din Rusia și au ca scop eliminarea furnizorilor de servicii de internet și a altor servicii de comunicații, precum și a serviciilor guvernamentale și financiare, „în paralel cu ofensiva militară a Moscovei”.

Unele dintre activitățile militare tradiționale ale Rusiei au vizat perturbarea comunicațiilor, a adăugat Zhora, referindu-se printre altele la bombardarea turnurilor de televiziune din Kiev cu două săptămâni în urmă și din Rivne, în nordul țării, luni.

Comunicațiile mobile au fost, de asemenea, afectate.

Mai multe informații: Ucraina a fost victima a 3.000 de atacuri cibernetice, de la jumătatea lunii februarie. Majoritatea atacurilor, „aproape sigur din Rusia”

Kremlinul anunță că președintele Rusiei l-a informat pe șeful Consiliului European, Charles Michel, în legătură cu punctul de vedere al Moscovei privind discuțiile cu Kievul, adăugând că oficialii ucraineni nu au „demonstrat încă o intenție serioasă de a căuta soluții reciproc acceptabile”, relatează AP.

La rândul său, Charles Michel a anunțat că i-a vorbit lui Vladimir Putin despre „nevoia urgentă de a opri războiul fratricid al Rusiei împotriva Ucrainei” și a subliniat că „bombardarea fără discernământ de către forțele ruse asupra civililor din Ucraina trebuie să înceteze”. El a adăugat că „Rusia trebuie să permită urgent accesul” misiunilor umanitare.

Stressed to President @KremlinRussia_E the urgent need to stop Russias fratricidal war against #Ukraine

The #EU is united in condemning Russia’s aggression, responding with powerful sanctions and providing further support to Ukraine.

— Charles Michel (@eucopresident) March 15, 2022

Întâlnirea dintre cei trei lideri ai guvernelor din UE și președintele Ucrainei ar urma să aibă loc marți, la ora 18.00 GMT, (ora 20.00, la București – n.r.), relatează presa cehă, citată de BBC.

Premierul ceh, Petr Fiala, cel al Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de vicepremierul său, Jarosław Kaczyński, și premierul Sloveniei, Janez Janša, au ajuns la Kiev, potrivit unei imagini publicate pe Twitter de canalul Nexta.

The prime ministers of #Poland, the #Czech Republic, and #Slovenia have arrived in #Kyiv pic.twitter.com/AGi6dDjJhZ

— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Și premierul polonez a anunțat că el și omologii săi au ajuns în capitala Ucrainei.

”Aici, în Kievul sfâșiat de război, se face istoria. Aici, libertatea luptă împotriva lumii tiraniei. Aici, viitorul tuturor este în balanță. UE sprijină Ucraina, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi – am adus acest mesaj la Kiev astăzi”, a scris Mateusz Morawiecki pe Twitter.

It is here, in war-torn Kyiv, that history is being made. It is here, that freedom fights against the world of tyranny. It is here that the future of us all hangs in the balance. EU supports UA, which can count on the help of its friends – we brought this message to Kyiv today. pic.twitter.com/Us7k9xTq5f

— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 15, 2022

Cei trei lideri intenționează să prezinte un pachet larg de sprijin pentru Ucraina în cadrul acestei călătorii simbolice care are scopul de a manifesta solidaritatea europeană cu poporul ucrainean.

Șefii celor trei guverne au trecut granița cu Ucraina în această dimineață după care au călătorit cu trenul către Kiev.

Vizita are loc în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Kievului, unde marți seară va intra în vigoare o interdicție de circulație, care va fi menținută până joi dimineață. BBC notează că deocamdată nu se știe ce impact va avea această măsură asupra vizitei celor trei premieri.

Urmărește-ne pe Google News