După moartea Ștefaniei Szabo, mii de români cer Legea Burnout: Câți mai trebuie să murim? România cere acțiune, nu compasiune

Legea Burnout se întoarce în Parlament

„Epuizarea profesională nu e o excepție, ci o realitate trăită de zeci de mii de angajați”, se arată în comunicatul transmis de platforma Hacking Work, inițiatoare a campaniei.

Noua variantă a propunerii de lege privind recunoașterea burnoutului ca fenomen ocupațional va fi reluată în Parlament în actuala sesiune legislativă, cu sprijin politic larg și susținerea societății civile.

„Peste 10.000 de români au semnat petiția națională #VremLegeaBurnout, cerând o lege care să recunoască și să prevină epuizarea profesională. Este primul semnal clar, puternic și oficial că societatea românească nu mai acceptă ca munca să îmbolnăvească, fără nicio formă de protecție”, transmite Hacking Work.

Proiectul este susținut de senatorul Irineu Darău, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, avocata Anja Mărginean-Cosma, care a câștigat primul proces de burnout din România, precum și de o coaliție de experți în sănătate mintală, leadership și dreptul muncii.

Ce propune Legea Burnout

Noua inițiativă legislativă definește epuizarea profesională ca „fenomen ocupațional, cu cauze sistemice” și propune măsuri clare de prevenție, intervenție și responsabilizare la nivelul instituțiilor și angajatorilor.

Printre prevederi se află:

• recunoașterea oficială a burnoutului ca fenomen ocupațional;
• măsuri de prevenție obligatorii pentru angajatori;
• programe de consiliere în organizații, nu doar în cabinete private;
• formare pentru lideri în management sănătos și empatic;
• garantarea unui „spațiu real pentru negociere, limite, refuz și siguranță psihologică la muncă”.

„Odată introdus în legislație, statul va putea colecta statistici clare, va înțelege amploarea problemei și va construi politici publice bazate pe realitate, nu pe presupuneri”, se arată în comunicat.

România, printre țările cu cel mai mare risc de burnout din Europa

Potrivit datelor prezentate în campanie, 67% dintre angajații români simt că se află în risc de burnout, procent care plasează România pe locul 2 în Europa, după Polonia.

„Burnoutul nu e un moft și presupune un cost social și economic major”, atrag atenția inițiatorii campaniei.

Fenomenul, nediagnosticat și adesea tratat ca o problemă individuală, are efecte directe:

• scăderea productivității;
• creșterea absenteismului și a fluctuației de personal;
• risc crescut de depresie și anxietate;
• pierderi economice semnificative.

Inițiatorii subliniază că o lege dedicată nu înseamnă „concedii gratuite” sau „angajați leneși”, ci reprezintă o investiție în sănătatea mintală și în performanța sustenabilă.

Campania #VremLegeaBurnout continuă, iar petiția rămâne deschisă pentru semnături online.

„Până în noiembrie, când proiectul de lege va fi reintrodus în Parlament, fiecare român poate sprijini această inițiativă. Cu cât suntem mai mulți semnatari, cu atât cresc șansele ca legea să fie adoptată”, se arată în mesajul inițiatorilor.

„Burnoutul nu se tratează doar la psiholog. Se reglează prin legi, prin leadership, prin cultură organizațională. Și nu e niciodată doar în capul nostru. E în contractele pe care le semnăm, în taskurile fără sens, în presiunea de a fi mereu performanți. E timpul să schimbăm asta. Nu doar pentru noi, ci și pentru toți cei care vin după noi.”, mai transmit inițiatorii proiectului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro