Legenda comorilor din orașul secret de sub orașul Brăila. Cine a construit catacombele seculare și dacă pot fi ele vizitate de turiști
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sub centrul vechi al Brăilei se află o rețea de hrube și tuneluri datând din perioada stăpânirii otomane. Folosite în trecut în scop defensiv și ca spații de depozitare, unele galerii sunt legate și de istoria de după Al Doilea Război Mondial, relatează un reportaj al TVR Info.
Cuprins:
Povestea hrubelor și a tunelurilor de sub casele din centrul vechi al Brăilei
Multe dintre casele din centrul vechi al Brăilei au beciuri folosite și astăzi de proprietari pentru depozitare. Sub unele dintre acestea se află însă un alt nivel, alcătuit din hrube și tuneluri care, în trecut, comunicau între ele. Potrivit specialiștilor de la Muzeul Brăilei „Carol I”, rețeaua subterană este legată de vechea cetate otomană.
„Hrubele sunt pe fosta suprafață a cetății otomane, merg radial, de la sud la nord, în semicerc. Fiecare casă otomană era o fortăreață cu apă, mâncare și să reziste”, explică Niculina Dinu, șefa unei secții din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”.
Turcii au stăpânit Brăila aproape 300 de ani. În această perioadă, au construit o rețea de hrube și tuneluri care ar fi făcut parte dintr-un amplu sistem defensiv subteran.
Potrivit relatărilor despre istoria acestor galerii, în subteranele orașului erau ascunse și bogățiile strânse din Țara Românească, înainte de a fi încărcate pe corăbiile care plecau spre Istanbul. Aceste povești au contribuit la apariția legendelor despre comorile ascunse sub Brăila. Legendele au alimentat, de-a lungul timpului, interesul pentru subteranele orașului.
Cetatea Brăilei ar fi fost cucerită de șapte ori, după ce apărătorii au rămas fără muniție și provizii. Cele nouă bastioane care înconjurau cetatea erau aprovizionate prin galerii ale căror intrări pot fi văzute și astăzi. Cetatea Brăilei a fost complet distrusă în 1828, însă vechile hrube și tuneluri au rămas intacte.
La mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu reconstruirea orașului, spațiile subterane au fost refolosite. Unele galerii au fost compartimentate și transformate în depozite pentru spațiile comerciale aflate la suprafață. Astfel, o parte a rețelei subterane a fost integrată în clădirile orașului, iar alte porțiuni au rămas ascunse sub proprietăți private.
Legătura unor tuneluri cu NKVD, poliția secretă sovietică
Istoria subteranelor Brăilei este legată și de perioada de după Al Doilea Război Mondial.
Unele tuneluri au fost explorate în premieră de jurnaliștii Televiziunii Române. Potrivit istoricilor citați în reportaj, după război, unul dintre spațiile respective ar fi fost folosit drept sediu local al NKVD, poliția secretă a Uniunii Sovietice.
În prezent, clădirea aflată deasupra acelui spațiu găzduiește o grădiniță.
De ce rămân secrete subteranele Brăilei
Multe dintre misterele rețelei subterane sunt încă nedezlegate.
Planurile și amplasarea hrubelor nu pot fi făcute publice, iar accesul în spațiile aflate pe proprietăți private depinde de acordul proprietarilor. Din acest motiv, o parte dintre galeriile care alcătuiesc ceea ce localnicii numesc „orașul de sub oraș” rămân inaccesibile publicului.
