Liber la cuvânt / Tristeţea celui «mereu fericit»

Toate semnate de doctor conferenţiar universitar Onufrie, Arhiepiscop Ortodox titular de Sondrio şi Vercelli -Italia, Exarh pentru Europa de Est. Sub această titulatură destul de stufoasă, aproape nobiliar-aristocratică, am fost uimit să-l regăsesc pe părintele Octavian-Olivian Pop, odinioară preot- capelan la Penitenciarul Găeşti. Un monah deosebit, cu care sporovăiam după- amiezi întregi în biroul vrednicului de pomenire ÎPS dr. Vasile Costin al Târgoviştei, arhiepiscop al cărui consilier am fost.
Arhiepiscopul Onufrie scrie bine, clar şi concis, dar are şi curajul de a aborda probleme unice în ortodoxia noastră: misiunea printre deţinuţi, dimensiunea socială a Bisericii. Din 1996, fostul protosinghel şi stareţ al Mănăstirii “Izvorul Miron” Româneşti părăseşte Biserica Ortodoxă Română, dar nu şi ortodoxia.
După câteva “transferuri” de jurisdicţie, Octavian- Olivian Pop, posesor a două-trei doctorate şi profesor de drept, ajunge în Italia. Sub oblăduirea Mitropoliei Ortodoxe de Milano devine arhiepiscop sub numele de “Onufrie”, care înseamnă “mereu fericit”. În mijlocul românilor din Italia pe care-i păstoreşte, ÎPS Onufrie este mereu fericit dacă nu l-ar mistui dorul de ţară! Afirm cu toată convingerea că ÎPS Onufrie este o pierdere pentru Biserica noastră. Şi zău că scrie bine!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro