Război în Ucraina, ziua 367 | Aproape 1.900 de localități ucrainene sunt ocupate de ruși, după un an de război

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că până sâmbătă, 25 februarie, trupele ruse au ocupat 1.877 de așezări ucrainene, transmite Unian.

Zelenski a subliniat că invadatorii lucrează constant pentru a crește numărul destinelor distruse.

Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, a anunțat sâmbătă că luptătorii Wagner au capturat satul Yahidne, la nord de orașul Bahmut, estul ucrainean, transmite Reuters.

„La 25 februarie, ora 19:00, unitățile companiei militare private Wagner și-au asigurat controlul complet asupra localității Yahidne, la nord de Bahmut”, a transmis Prigojin, într-o înregistrare video.

În urmă cu o zi, Prigojin anunța că Wagner a preluat controlul asupra Berkhivka, un alt sat de la periferia Bahmut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că unitatea Ucrainei, Germaniei și a întregii lumi libere va ajuta Ucraina să câștige războiul în 2023 și să protejeze securitatea Europei, transmite Kyiv Independent.

Recomandări

Primul român eliminat din Registrul Agresorilor Sexuali, un profesor condamnat pentru corupere sexuală de minori. Ce au spus judecătorii

Declarațiilr lui Zelenski au fost făcute prin videoconferință la un eveniment organizat de biroul președintelui german privind solidaritatea cu Ucraina, la care au participat cancelarul german Olaf Scholz, precum și alți oficiali.

„Putem câștiga? Da, suntem capabili de asta. Uniți. Determinați. Și indestructibili. Suntem capabili să punem capăt agresiunii ruse din acest an”, a spus Zelenski.

„Trebuie să facem tot posibilul și imposibilul pentru a împiedica Rusia să transforme Ucraina, vecinii noștri și întreaga Europă în moloz”, a spus Zelenski.

Presa de stat rusă, citând oficialii pro-ruși, a relatat că armata ucraineană a tras sâmbătă patru proiectile de calibru mare în orașul Donețk ocupat de ruși, transmite CNN.

Agenția de știri RIA Novosti a raportat că Ucraina a tras în direcția satului Tonenkoye, la periferia orașului de est. RIA a mai spus că au fost trase patru obuze cu un calibru de 155 de milimetri.

Agenția rusă a adăugat că Statele Unite au furnizat Ucrainei obuziere M777 cu rază lungă de acțiune, iar trupele ucrainene „le folosesc în mod activ” pentru a bombarda orașele autoproclamatelor republici populare Donețk și Luhansk.

Recomandări

CORESPONDENȚĂ DIN HERSON. Un fost prizonier la ruși povestește ororile: electroșocuri, bătăi, „un terci cu apă o dată pe zi și în loc de alarmă, imnul Rusiei”

Moscova a oprit livrările de petrol către Polonia prin conducta Drujba, a anunțat sâmbătă Daniel Obajtek, directorul executiv al rafinăriei poloneze PKN Orlen, relatează Reuters.

„Asigurăm efectiv aprovizionarea. Rusia a oprit livrările către Polonia, decizie pentru care suntem pregătiți. Doar 10% din petrolul nostru a venit din Rusia și îl vom înlocui cu petrol din alte surse”, a precizat Obajtek pe Twitter.

Mai multe detalii: Rusia a oprit livrările de petrol către Polonia. Varșovia dă asigurări că decizia nu va afecta aprovizionarea benzinăriilor

Sirenele de raid aerian au răsunat în toată Ucraina sâmbătă după-amiază, pentru a doua oara într-o singură zi, anunță Pravda. Anterior, sâmbătă dimineață o alertă aeriană a durat 30 de minute în toată Ucraina.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat sâmbătă că atacurile Rusiei în Ucraina au ucis cel puțin 461 de copii și au rănit alți 927 de la începutul războiului, transmite Kyiv Independent.

De asemenea, 349 de copii sunt considerați dispăruți, a informat Parchetul General, citând Poliția Națională. Deși numărul copiilor uciși nu s-a schimbat din jurul datei de 19 februarie, numărul copiilor răniți de atacurile rusești a crescut, notează sursa citată.

Recomandări

MESAJE INTERNE: PSD a găsit responsabilul pentru criza de pe piața asigurărilor. Nu sunt șefii ASF, ci președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, căruia social-democrații au fost instruiți să-i ceară demisia

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat sâmbătă că planul de pace al Chinei privind războiu în Ucraina este un „lucru bun”, transmite The Guardian.

Macron a anunțat, de asemenea, că va vizita China la începutul lunii aprilie, parțial pentru a solicita ajutorul Beijingului pentru a pune capăt războiului.

„China trebuie să ne ajute să punem presiune asupra Rusiei, astfel încât să nu folosească niciodată arme chimice sau nucleare și că oprește această agresiune”, a transmis Macron.

Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko a declarat, sâmbătă, că a purtat o „lungă discuție” cu omologul său rus, Vladimir Putin, în ziua în care s-a împlinit un an de la invazia din Ucraina.

„Vă spun un secret, ieri seară (n.r. – vineri seară) am avut o discuție lungă cu Putin pe diverse subiecte. Ascultă, avem relații, Doamne ajută să fie mereu așa. Și după mine, așa o să fie”, a precizat Aleksandr Lukașenko.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că fabricile din ţară lucrează non-stop pentru a răspunde creşterii exponenţiale a comenzilor de armament, el ironizând ideea că forţele ruse rămân fără rachete.

„Este amuzant să auzim fanteziile Kievului cum că „rachetele s-au epuizat” în Rusia sau „producţia s-a oprit”. Realitatea i-a convins de contrariul – încă nu îşi pot reveni din şoc. Nu doar că extindem producţia, dar şi introducem cele mai noi tehnologii, perfecţionându-le literalmente „din mers””, a declarat Dmitri Medvedev.

Fabricile industriei de apărare fac faţă deplin’comenzilor sporite din partea statului. Apropo, am studiat de asemenea destul de bine armele inamicului care au fost luate ca trofee şi dezmembrate până la ultimul şurub în birourile noastre de proiectare militară. Am extras o mulţime de lucruri utile pentru noi – am întors experienţa inamicului spre avantajul nostru”, a afirmat Dmitri Medvedev.

Volodimir Timoșko, șeful Departamentului Național de Poliție din regiunea Harkov, a anunțat, sâmbătă, că peste 1.300 de persoane sunt considerate dispărute în regiunea Harkov, după ce Rusia a declanșat invazia din Ucraina.

„Pe parcursul ultimului an, din 24 februarie 2022, au fost declarate dispărute 2.272 de persoane. Au fost găsite multe dintre acestea, dar 1.311 persoane sunt căutate în continuare. Dintre acestea, 741 sunt civili”, a spus Volodimir Timoșko.

Oficialul ucrainean a menționat că în fiecare zi cinci până la zece persoane sunt date dispărute în regiunea Harkov.

Ministerul Apărării al Marii Britanii consideră că Rusia și-a epuizat probabil stocul de drone iraniene, deoarece lansările acestora practic au încetat practic.

După 15 februarie 2023, nu au existat rapoarte privind utilizarea dronelor iraniene pe teritoriul Ucrainei.

Înainte de aceasta, forțele armate ucrainene au raportat doborarea a cel puțin 24 de UAV Shahed-136 între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie; zeci de UAV-uri au fost distruse în primele zile ale anului.

„Lipsa de atacuri cu drone iraniene indică probabil că Rusia și-a epuizat stocul actual. Rusia va încerca probabil să reînnoiască stocul”, se arată în raport.

Petro Andriușchenko, consilier al primarului orașului Mariupol, a transmis, pe  Telegram, că în apropierea orașului Mariupol s-au auzit sâmbătă mai multe explozii într-o zonă în care erau concentrate trupe ruse.

„Se raportează zgomotele exploziilor din raionul Mariupol de-a lungul liniei satului Yurivka (locul unei mari concentrații de trupe). Ne lămurim. Avem o alarmă aeriană care „zboară” către ocupanți”, a transmis Petro Andriușchenko.

De asemenea, în cartierul în districtul Novoselivți din Mariupol au fost confirmate, vineri noapte, mai multe explozii la un debozit rusesc de muniții. lovituri pe timp de noapte împotriva muniției militare rusești și a echipamentelor militare inamice.

Șeful administrației militare regionale din Doneţk, Pavel Kirilenko a declarat că doi civili au fost răniți în Ceasov Iar, unul în Bahmut, și câte unul în Donețk și Konstantinovka.

Pavel Kirilenko a mai spus că este imposibil de estimat numărul victimelor din Mariupol și Volnovaha, care se află sub controlul rușilor.

O alertă de raid aerian a fost dată în toată Ucraina timp de 30 de minute, în dimineața zilei de sâmbătă.

Autoritățile ucrainene și-au îndeamnat cetățenii să meargă în adăposturi, fiind vorba despre o amenințare cu rachete pentru întreg teritoriul.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, sâmbătă, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 147.470 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 650 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.375 de tancuri, 6.609 blindate, 2.373 de sisteme de artilerie, 299 de avioane, 288 de elicoptere și 873 de rachete de croazieră.

Președintele american Joe Biden a exclus posibilitatea ca SUA să livreze Ucrainei, în acest moment, avioane de luptă F-16.

„Nu, Ucraina nu are nevoie de F-16 acum. în opinia experților noștri militari, nu există motive care să se justifice necesitatea furnizării F-16 acum. Deocamdată, o exclud”, a transmis Joe Biden.

Întrebat dacă asta înseamnă „niciodată”, președintele SUA a precizat că nu poate spune exact de ce va avea nevoie apărarea ucraineană în viitor.

Statul major al forțelor de apărare ale Ucrainei a transmis, sâmbătă, într-un comunicat, că, în ultima zi, apărătorii ucraineni au respins 70 de atacuri inamice în direcțiile Kupian, Lîman, Bahmut, Avdiiv și Șakhtar.

„Eforturile principale ale inamicului continuă să se concentreze pe efectuarea de operațiuni ofensive în direcțiile Kupian, Lîman, Bahmut, Avdiiv și Șakhtar. Ziua trecută, apărătorii noștri au respins aproximativ 70 de atacuri inamice în direcțiile indicate”, se arată în comunicat.

Volodimir Zelenski a fost întrebat vineri dacă s-ar alătura unor negocieri mediate de Turcia, în caz că şi liderul rus Vladimir Putin s-ar aşeza la masa negocierilor, iar președintele ucrainean a fost categoric.

„Nu accept. Erdogan (n.r. – președintele turc) cunoaşte punctul meu de vedere. Putoin nu mai este acelaşi om. Nu mai ai cu cine să vorbeşti”, a spus Volodimir Zelenski.

„Am discutat despre acest lucru înainte de război. I-am spus (n.r. – lui Erdogan) să îl aducă pe Putin la masa negocierilor: „Putem să facem asta, vă rog? Trebuie să evităm un război la scară largă’”. Dar Erdogan nu a putut să facă asta. Nu numai el, dar nu a putut nici alţii să o facă. Şi acum crede că poate? Acum nu mai putem noi”, a precizat Volodimir Zelenski.

Canada va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei și va trimite Ucrainei încă patru tancuri Leopard 2, a declarat vineri premierul Justin Trudeau, la un an de când a început invazia Rusiei în Ucraina.

Noile sancțiuni vor viza 129 de persoane și 63 de entități, inclusiv vicepremieri ruși și alți oficiali de la Moscova, le-a spus Trudeau reporterilor, la Toronto, potrivit Al Jazeera.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că Beijingul nu are suficientă credibilitate pentru a propune o încetare a focului în Ucraina, scrie Al Jazeera.

China nu este imparțială, a susținut Stoltenberg, subliniind că aceasta a semnat un acord cu Rusia cu doar câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, în urmă cu un an.

„China nu are prea multă credibilitate pentru că nu a fost capabilă să condamne invadarea ilegală a Ucrainei”, a spus el.

Banca Mondială a anunțat o finanțare suplimentară de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, menită să sprijine serviciile esențiale și funcțiile guvernamentale de bază, scrie Al Jazeera.

Până în prezent, acest creditor pentru dezvoltare a mobilizat peste 20,6 miliarde de dolari în cadrul finanțării de urgență pentru Ucraina.

„La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, lumea continuă să fie martoră la distrugerile îngrozitoare provocate țării și poporului său”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-un comunicat.

Administrația președintelui Joe Biden oferă Ucrainei un nou ajutor în valoare de 10 miliarde de dolari, inclusiv sprijin bugetar pentru guvernul de la Kiev și ajutor pentru ucrainenii care suferă de pe urma efectelor atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, a anunțat vineri secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit CNN.

„Săptămâna aceasta, ca urmare a sprijinului bipartizan din Congres, Statele Unite au început să plătească 9,9 miliarde de dolari în sprijin bugetar suplimentar pentru Guvernul Ucrainei”, a declarat Blinken, într-un comunicat.

Blinken a precizat că finanțarea este „crucială pentru Ucraina în timp ce se apără împotriva Rusiei” și că aceasta reprezintă o asigurare că guvernul ucrainean “poate continua să răspundă nevoilor fundamentale ale cetățenilor săi, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală, educația și serviciile de urgență”.

Blinken a mai afirmat că asistența continuă a SUA a „ajutat la mobilizarea” altor țări – inclusiv Canada, Japonia, Marea Britanie și cele din cadrul Uniunii Europene – pentru a oferi asistență economică Ucrainei.

Peste 9 milioane de refugiați ucraineni – majoritatea femei și copii – au trecut în Polonia, potrivit generalului consular polonez Adrian Kubicki, care a declarat pentru CNN că unii au decis să se întoarcă în Ucraina, alții au revenit în Polonia după ce s-au întors în țara lor, iar alții au plecat în alte țări.

Kubicki a spus că Polonia a demonstrat un nou model de asistență pentru refugiați, deoarece nu a plasat niciodată în tabere de refugiați persoanele care își părăsesc patria. În schimb, aceștia primesc un PESEL, care este echivalentul numărului american de asistență socială, astfel încât să poată primi resurse similare cu cele disponibile pentru cetățenii polonezi.

De asemenea, refugiații ucraineni au acces la educație gratuită pentru copiii lor și la locuri de muncă legale. Persoanele cu dizabilități primesc o diurnă.

„Le vom oferi atât timp cât va fi nevoie”, a spus el, precizând că nu există o dată de expirare stabilită pentru această prevedere.

Polonia este, de asemenea, centrul mai multor organizații non-profit care doresc să îi ajute refugiații ucraineni să fugă în Polonia sau să se mute în alte țări, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mărturisit că o întrebare personală despre modul în care el și familia sa fac față realității războiului, adresată în cadrul conferinței de vineri, 24 februarie, a fost „cea mai grea” dintre toate întrebările care i-au fost puse în timpul respectivului eveniment, relatează CNN.

Întrebarea despre familia lui a fost ultima întrebare adresată lui Zelenski în cadrul conferinței de presă pe care liderul de la Kiev a susținut-o cu ocazia împlinirii unui an de la debutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

„Ultima întrebare este cea mai grea”, a spus el. „Îi iubesc, bineînțeles. Îmi iubesc soția, copiii, ei sunt oamenii cei mai importanți pentru mine”, a precizat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski a dezvăluit că ultima întrebare din cadrul conferinței de vineri a fost „cea mai grea”. Ce răspuns a dat

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus vineri omologului său turc Recep Tayyip Erdogan că trebuie „crescute izolarea Rusiei și presiunea” asupra Moscovei, pentru ca ea „să renunţe la agresiunea” împotriva Ucrainei, a anunţat Palatul Elysee, citat de AFP.

„Şeful statului (francez) a subliniat miza de a contracara orice ocolire a sancţiunilor puse în aplicare”, a adăugat preşedinţia franceză, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, vineri, când s-a împlinit un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.

De asemenea, Macron a apreciat că „prioritatea trebuie să fie intensificarea sprijinului pentru Ucraina, pentru a-i permite să învingă” Moscova, scrie Agerpres.

Preşedinţii Macron şi Erdogan „şi-au reiterat ataşamentul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei” şi „au discutat despre acţiuni utile pe care le pot întreprinde în avantajul populaţiei civile şi pentru restabilirea păcii, care să se efectueze cu deplin respect pentru drepturile legitime ale Ucrainei”, potrivit Palatului Elysee.

Şeful statului francez susţine de la începutul războiului că discută în continuare cu Rusia şi se gândeşte la condiţiile unei viitoare negocieri între Moscova şi Kiev. Liderul turc, a cărui ţară este membră NATO dar menţine legături cu Rusia, încearcă de asemenea să joace un rol de mediator.

De când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, cel puțin 487 de copii au fost uciși și alți 954 de copii au fost răniți, utilizarea armelor explozive provocând cele mai multe victime, potrivit Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru Urgențe ale Copiilor (UNICEF), relatează CNN.

Aceste cifre reprezintă o subestimare flagrantă, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al agenției ONU, adăugând că cifrele reale sunt mult mai mari.

Războiul i-a împins pe copii în sărăcie, i-a supus la mari traume și i-a privat de educație, a declarat Elder, pentru postul american de televiziune.

Elder a vorbit despre elevii care studiază în buncăre în timp ce se adăpostesc de posibilele atacuri.

Cu toate acestea, „cele mai multe buncăre școlare nu-i pot găzdui pe totți elevii înscriși la școala respectivă, astfel că mulți copii trebuie să facă în continuare cursuri online”, ceea ce este dificil, având în vedere că starea de conflict a făcut ca alimentarea cu energie electrică și serviciile de internet să fie nesigure, a spus Elder. „Buncărele sunt practic subsoluri sau ceva sub pământ. Ele oferă protecție împotriva artileriei, dar acolo este rece și dificil”, a adăugat el.