Război în Ucraina, ziua 371 | Rusia avansează la Bahmut. Explozii auzite în Crimeea

Secretarul american al Justiţiei, Merrick Garland, a declarat miercuri că şeful unităţii paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, este „un criminal de război”, relatează agenţia AFP, preluată de Agerpres.

„Cred că avem mai mult decât elementele necesare pentru a-mi justifica opinia”, a declarat Merrick Garland în cadrul unei audieri în Senat.

Grupul Wagner „este responsabil pentru atacurile asupra ucrainenilor în Donbas, în special folosind prizonieri din tabere ruse drept carne de tun”, a declarat el.

„Ceea ce fac ei este de neimaginat şi trebuie să facem tot posibilul să-i împiedicăm”, a spus responsabilul SUA, promiţând că va ajuta justiţia ucraineană să ancheteze aceste crime.

Mai multe detalii: Secretarul american al Justiţiei: Şeful grupului Wagner este un „criminal de război”

Explozii au fost auzite în orașul Bakhchysarai din Crimeea și în orașele Sevastopol și Yalta, relatează publicația de știri geopolitice și militare GeoInsider, potrivit Sky News.

Recomandări

Meditații de partid. „Caravana educației” sau cum încearcă PSD să transforme problemele din învățământ în voturi. Expert: „E campanie camuflată”

⚠️?️ Explosions in Crimea, reported from Bakhchysarayi and suburbs of Sevastopol.
Reports also of strong explosions from Yalta, about 45 km east of Sevastopol.#Ukraine #UkraineRussiaWar #UkraineWar pic.twitter.com/4ETwBuE4ML

— GeoInsider (@InsiderGeo) March 1, 2023

Preşedintele Chinei Xi Jinping şi omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko au cerut un acord de pace pentru Ucraina „cât mai curând posibil”, în cadrul convorbirilor purtate, miercuri, la Beijing, informează agenţia de presă belarusă Belta, citată de Reuters.

Cei doi lideri au adoptat o declaraţie comună în care şi-au exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la evoluţia conflictului armat în regiunea europeană şi interesul extrem pentru instaurarea păcii în Ucraina cât mai curând posibil”, notează Belta, informează Agerpres.

„Belarus şi China sunt interesate să evite o escaladare a crizei şi gata să depună eforturi pentru restabilirea ordinii şi păcii regionale”, a adăugat sursa citată.

Summitul de la Beijing a reunit doi dintre liderii străini pe care se bazează cel mai mult preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce armata sa luptă pentru a-şi atinge obiectivele invaziei declanşate în urmă cu un an în Ucraina.

Recomandări

Încă cinci ani cu Erdogan. Ce înseamnă asta pentru Turcia polarizată și suferindă economic, pentru Europa și războiul de lângă noi

Mai multe detalii: Xi Jinping și Alexander Lukașenko cer un acord de pace „cât mai curând posibil” în Ucraina

Autoritățile afirmă că a avut loc un atac cu rachete asupra regiunii centrale Poltava din Ucraina, în contextul în care au fost lansate avertismente de raid aerian pe scară largă în întreaga țară, relatează CNN.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii civile și critice din districtul Kremenciuk”, a declarat Dmitro Lunin, șeful administrației militare din Poltava, într-o scurtă postare pe Telegram.

Marți, ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a lansat o serie de tentative de atacuri cu drone care au vizat infrastructura din interiorul Rusiei, inclusiv în apropierea capitalei.

Potrivit unui document consultat de AFP, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să contribuie cu încă un miliard de euro la Facilitatea europeană pentru pace (FEP), un fond utilizat pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei, această sumă urmând să fie alocată achiziţiei de obuze de calibrul 155 mm folosite de artileria ucraineană, informează Agerpres.

Recomandări

EXCLUSIV Juliette Binoche, interviu pentru publicul românesc despre noul film al său, o poveste de „senzualitate culinară”. De ce doi chefi celebri au stat lângă ea pe platou

O asemenea finanţare ar permite livrarea rapidă către Ucraina a circa 250.000 de obuze de 155 mm, cumpărate la un preţ de 4.000 de euro bucata, conform indicaţiilor experţilor de la Bruxelles.

Propunerea va fi discutată de miniştrii europeni ai apărării la reuniunea lor din 7 martie la Stockholm.

În timp ce Estonia a cerut alocarea a 4 miliarde de euro în FEP pentru achiziţia unui milion de obuze care să fie oferite Ucrainei, Borrell le-a cerut statelor UE să scoată muniţii din stocurile lor strategice pentru a le transfera Ucrainei şi a ajuta astfel această ţară în războiul cu Rusia, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii.

„Este urgent. Trebuie să mobilizăm rapid mijloacele de care dispunem şi să acţionăm cu ce avem”, a insistat Borrell pe 21 februarie, la o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta din urmă a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei.

Facilitatea europeană pentru pace (FEP) a fost deja alimentată de statele UE cu 3,5 miliarde de euro pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Ucrainei, o alocare suplimentară de două miliarde de euro fiind convenită între timp în acelaşi scop. Statele UE contribuie la acest fond, din care apoi le sunt plătite armele şi muniţiile transferate Ucrainei.

Trupele rusești continuă să avanseze în apropierea orașului asediat Bahmut, au declarat astăzi forțele armate ucrainene, transmite Sky News.

Într-o declarație pe Facebook, statul major al forțelor armate a transmis: „Inamicul continuă să avanseze. Asaltul asupra orașului Bahmut continuă”.

Voluntarii ucraineni care se ocupă de evacuarea civililor din Donbas spun că au încetat să mai meargă la Bahmut, scrie jurnalistul independent Neil Hauer, citând o „amenințare directă” a rachetelor rusești ghidate antitanc (ATGM) pe drumurile rămase spre oraș.

În ultimele luni, bătălia din Bahmut a devenit una dintre cele mai aprige din războiul de până acum.

Unii experți militari spun că Bahmut nu are valoare strategică, dar alții afirmă că capturarea sa poate ajuta Rusia să pună mâna pe Sloviansk și Kramatorsk.

Rusia a pierdut cel puțin 130 de tancuri și transportoare blindate de trupe într-o bătălie de trei săptămâni în orașul Vuhledar din sudul Ucrainei, potrivit unor oficiali ucraineni.

Oficialii ucraineni au declarat că lupta „epică” de pe o câmpie de lângă Vuhledar a produs cea mai mare bătălie de tancuri din război de până acum și un eșec usturător pentru ruși, relatează New York Times, citat de The Guardian.

Ambele tabere au trimis tancuri în luptă, „rușii avansând în coloane, iar ucrainenii manevrând defensiv, trăgând de la distanță sau din ascunzători atunci când coloanele rusești intrau în vizorul lor”, scrie publicaţia.

Când totul s-a terminat, nu numai că Rusia nu reușise să captureze Vuhledar, dar făcuse și aceeași greșeală care a costat Moscova sute de tancuri la începutul războiului: înaintarea coloanelor în ambuscade.

Rămășițele tancurilor rusești, aruncate în aer de mine, lovite de artilerie sau distruse de rachete antitanc, împânzesc acum câmpurile agricole din jurul orașului minier de cărbune, potrivit imaginilor filmate de drone militare ucrainene.

Trupele rusești au suferit, de asemenea, de o lipsă de comandanți de tancuri experimentați în Vuhledar, iar mulți dintre luptători erau soldați proaspăt recrutați, care nu au fost instruiți în tacticile ucrainene de ambuscadă a coloanelor, precizează ziarul. Ambuscadele au fost tactica caracteristică a Ucrainei împotriva coloanelor blindate rusești încă din primele zile ale războiului.

Ministrul Economiei, Iulia Șvyrydenko, a propus marți ca marile lanțuri de magazine să participe la achiziția de alimente, de către Ministerul Apărării, pentru forțele armate ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

„În prezent, companiile care achiziționează produse de la marile lanțuri de magazine sunt implicate în furnizarea de produse alimentare. Deoarece aveți deja aceste produse în gama dumneavoastră, ați putea să rezolvați problema logistică”, a declarat Șvyrydenko. „Sarcina noastră comună este de a asigura aprovizionarea neîntreruptă a armatei cu alimente”, a precizat ministrul.

Anunțul Iuliei Șvyrydenkovine în contextul scandalului de corupție în desfășurare, în care Ministerul ucrainean al Apărării este acuzat că a achiziționat alimente la prețuri umflate.

O explozie s-a produs miercuri într-o fabrică din orașul Kadiivka din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă, fabrică în care soldații ruși „au încercat să ascundă camioane cu muniție”, a anunțat guvernatorul regional Serhii Haidai, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk nu a oferit alte detalii.

Kadiivka se află sub controlul forțelor ruse și proruse încă din 2014.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a susținut că Ucraina a atacat Crimeea ocupată cu 10 drone.

Potrivit ministerului de la Moscova, șase drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, iar celelalte patru au fost „dezactivate prin mijloace electronice”.

Administrația militară a regiunii Herson a anunțat că bombardamentele rusești de miercuri asupra regiunii au rănit trei persoane, inclusiv un băiețel de un an, informează The Kyiv Independent.

Copilul a fost rănit atunci când artileria rusă a lovit, în cursul după-amiezii, o clădire rezidențială din localitatea eliberată Chornobaivka. Băiețelul a fost spitalizat.

Anterior devreme în cursul zilei, bombardamentele asupra satului Zmiivka a rănit un localnic în vârstă de 54 de ani și un voluntar de 34 de ani, care a sosit în zonă pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. Amândoi au fost spitalizați și primesc acum asistență medicală.

Orașul Herson și zonele învecinate de pe malul vestic al râului Nipru au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de către forțele ucrainene, în luna noiembrie 2022. Trupele ruse au fost împinse pe malul estic al râului, de unde lansează bombardamente asupra teritoriilor eliberate.

Potrivit Procuraturii Generale ucrainene, războiul declanșat de Rusia a ucis cel puțin 461 de copii și a rănit alți 927, de la începutul invaziei pe scară largă și până în prezent.

După luni de zile în care au rezistat atacurilor necontenite, trupele ucrainene din Bahmut se aflau miercuri într-o situație tot mai dificilă, închise de forțele ruse la est, nord și sud, cu o singură rută de aprovizionare de câțiva kilometri lățime spre vest, scriu Le Monde, Reuters și CNN.

Confruntări dramatice erau în curs de desfășurare miercuri, în Bahmut, unde apărătorii ucraineni s-au confruntat cu valuri după valuri de atacuri rusești. După luni de lupte intense, orașul este acum prins ca într-o menghină de forțele ruse, care se apropie dinspre nord și sud de apărarea ucraineană.

Kievul a dat de înțeles că ar putea lua în calcul o retragere strategică din orașul aflat în Donbas, în estul țării, deși anunțul nu a venit de la cel mai înalt nivel.

„Armata noastră va cântări în mod evident toate opțiunile. Până acum au ținut orașul, dar, dacă va fi nevoie, se vor retrage strategic”, a declarat pentru CNN Alexander Rodnianski, consilier economic al președintelui Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Rușii au prins orașul Bahmut într-o menghină, iar Kievul ia în calcul retragerea: „Acesta ar putea fi sfârșitul. Avem nevoie de un miracol”

Andrii Yermak, șeful biroului președinției ucrainene, a publicat pe Telegram un mesaj în care afirmă că „o mamă și copilul ei de un an au fost răniți” în timpul bombardamentelor rusești asupra orașului Chornobaivka din regiunea Herson.

Afirmația acestuia nu a putut fi verificată în mod independent, scrie The Guardian.

Rusia a înmânat marți Statelor Unite o notă oficială privind suspendarea participării Moscovei la Noul Tratat de reducere a armelor strategice (New START), a anunțat miercuri ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, relatează CNN.

În notă se precizează totuși că Rusia va continua să respecte prevederile centrale ale tratatului, care includ restricții privind numărul de sisteme nucleare relevante, a declarat Riabkov, citat de RIA.

„Suntem pregătiți să discutăm orice problemă care prezintă interes pentru America, înțelegând că nu va exista o revizuire a deciziei de suspendare a tratatului START, cel puțin până când colegii americani nu își vor arăta disponibilitatea de a renunța la cursul lor ostil față de Rusia – în primul rând în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina și în jurul ei”, a adăugat oficialul rus.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat miercuri, în timpul unei vizite oficiale în Uzbekistan, că administrația Biden a văzut „zero dovezi” că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se angajeze în negocieri serioase de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, în ciuda apelurilor tot mai numeroase din partea unor țări pentru începerea unor astfel de discuții, relatează The New York Times.

„Dimpotrivă, dovezile sunt toate în direcția opusă”, a declarat Blinken, adăugând: „Adevărata întrebare este dacă Rusia va ajunge la un punct în care va fi cu adevărat pregătită să pună capăt agresiunii sale”.

Statele Unite și aliații lor europeni insistă asupra faptului că principalul lor obiectiv îl reprezintă pentru moment creșterea sprijinului militar acordat Ucrainei, astfel încât aceasta să își poată recupera teritoriul și să fie într-o poziție mai bună dacă, în cele din urmă, vor începe negocieri substanțiale. Doar atunci ar exista o șansă pentru o pace „dreaptă și durabilă”, a punctat șeful diplomației americane.

Mai multe detalii: Antony Blinken: „Zero dovezi” că Putin s-ar pregăti pentru negocieri de pace

O fetiță rusă în vârstă de 12 ani a fost trimisă temporar la un orfelinat, iar tatăl ei a fost bătut și arestat de autorități după ce a aceasta a realizat la școală un desen împotriva războiului din Ucraina, la o oră de artă, a relatat marți publicația independentă rusă Meduza, preluată de The Guardian.

Alexei Moskalev, un tată din regiunea estică Tula care își crește singur copilul, a fost acuzat de “discreditarea” armatei ruse în luna decembrie a anului trecut, după ce fiica sa, Masha, a protestat împotriva războiului la școală și în mediul online.

Profesoara lui Masha le ceruse elevilor să deseneze imagini în sprijinul trupelor ruse din Ucraina, a scris Meduza. În schimb, Masha a desenat o imagine cu un steag rusesc pe care erau scrise cuvintele „nu războiului” și un steag ucrainean pe care era inscripționat mesajul „glorie Ucrainei”. Profesoara l-a informat pe directorul școlii care, la rândul său, a sunat la poliție, a povestit Moskalev.

‼️ Masha, a 12 year old Russian girl, drew a picture in support of Ukraine. The regimes authorities beat up Mashas father, stole his savings, detained him and sent the girl to an orphanage. 1/6 pic.twitter.com/GC38LbeHXq

— OVD-Info English (@ovdinfo_en) March 1, 2023

Mai multe detalii: „FSB a spus că îmi cresc fiica greșit”. Un bărbat din Rusia, bătut și arestat pentru că fata lui a făcut la școală un desen împotriva războiului

Ministerul rus de Externe a anunțat miercuri că Moscova va fi de acord să prelungească acordul privind exportul cerealelor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, care permite exportul de cereale în siguranță prin porturile ucrainene, doar dacă se va ține cont de interesele producătorilor săi agricoli, relatează Reuters.

„(Partea rusă) a subliniat că continuarea acordului privind cerealele este posibilă doar dacă sunt luate în considerare interesele producătorilor agricoli și de îngrășăminte din Rusia în ceea ce privește accesul neîngrădit la piețele mondiale”, a transmis ministerul condus de Serghei Lavrov.

Acordul privind exportul cerealelor prin porturile ucrainene din Marea Neagră, mediat de Națiunile Unite și Turcia, ar urma să fie prelungit din nou luna aceasta.

Ucraina a anunțat că va solicita o prelungire mai lungă, de data aceasta de până la un an, pentru a permite o mai bună planificare și ar dori, de asemenea, ca portul Mikolaiv să fie inclus pentru prima dată în acord. Cu toate acestea, Rusia a semnalat că este nemulțumită de unele aspecte ale acordului.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat miercuri că Germania va crește producția de muniție, asigurându-se în același timp că dispune de suficiente piese de schimb și capacități de reparații în industria sa de apărare, după ce a oferit sprijin militar Ucrainei, relatează Al Jazeera.

„Aceasta va rămâne o sarcină continuă, deoarece am spus că vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar”, a declarat Scholz la Berlin, după o întâlnire cu premierul leton Krisjanis Karins.

Agenția de știri rusă de stat TASS a anunțat că președintele rus Vladimir Putin se pregătește să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, la Moscova, scrie Al Jazeera.

Conform TASS, Putin a declarat că va încerca să-i arate lui Xi Jinping Marea Linie Circulară (GCL) a metroului din Moscova.

„În ceea ce privește lungimea sa, GCL, cu o lungime de 70 de kilometri, a devenit cel mai mare inel de metrou subteran din lume, depășindu-i pe prietenii noștri din China – actualul lider, linia inelară de metrou din Beijing. Ne vom întâlni cu președintele Republicii Populare Chineze, dacă programul ne va permite, și vom fi bucuroși să le arătăm (GCL) oaspeților noștri. În orice caz, cred că va fi posibil să le arătăm delegațiilor”, a declarat Putin la ceremonia de lansare a traficului de-a lungul Marii Linii Circulare a metroului din Moscova.

Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, afirmă că Moscova nu va revizui suspendarea participării la tratatul New START cu Statele Unite privind armele nucleare până când SUA nu-și vor schimba politica în privința Ucrainei, relatează agenția rusă de stat Interfax, potrivit Al Jazeera.

Săptămâna trecută, Putin a anunțat că Rusia își suspendă participarea la acest acord, acuzând Washingtonul că încearcă să îi administreze Rusiei o „înfrângere strategică” în Ucraina.

Riabkov a precizat că cele două țări au continuat să discute probleme legate de tratatul New TART prin intermediul unor „canale închise”, potrivit Interfax.

Președinții Chinei și Belarusului, Xi Jinping și Alexandr Lukașenko, au emis miercuri o declarație comună în care au făcut apel la încetarea focului și la negocieri pentru a se ajunge la o soluționare politică a conflictului din Ucraina, scrie The Guardian.

Apelul comun echivalează cu o susținere a planului de pace al Beijingului publicat săptămâna trecută, care cerea respectarea suveranității naționale și a „integrității teritoriale”. Documentul în 12 puncte nu a precizat ce se va întâmpla cu regiunile ocupate de Rusia după invazie.

“Esența poziției Chinei este de a face apel la pace și de a încuraja negocierile (…) și de a respecta preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor”, a declarat Xi Jinping, citat de televiziunea de stat chineză CCTV.

Referindu-se la SUA și la aliații lor, Xi a adăugat: “Țările relevante ar trebui să înceteze să mai politizeze și să mai folosească economia mondială ca instrument și să ia măsuri care să promoveze cu adevărat încetarea focului și oprirea războiului și să rezolve criza în mod pașnic”.

Belarus „este pe deplin de acord cu poziția și propunerile Chinei privind o soluție politică la criza ucraineană, poziție care este de mare importanță pentru rezolvarea crizei”, a declarat Lukașenko, citat de CCTV.

Rețeaua electrică ucraineană funcționează fără deficit sau pene de curent de amploare de 18 zile, a anunțat miercuri compania energetică ucraineană Ukrenergo într-un comunicat, în timp ce ucrainenii au marcat prima zi de primăvară în țară, relatează CNN.

„Nu a existat niciun deficit de energie electrică în sistemul de electricitate timp de 18 zile și nu este prognozat în prezent”, a precizat compania ucraineană de stat.

În ciuda încercării Rusiei de a transforma iarna în armă, prin atacarea repetată a infrastructurii energetice ucrainene, Ukrenergo spune că personalul său a reușit să repare și să întrețină rețeaua.

„În 4 luni și jumătate, potrivit Procuraturii Generale, 255 de rachete și drone au lovit infrastructura energetică. 214 dintre acestea au lovit rețeaua de înaltă tensiune a NPC Ukrenergo”, se arată în comunicat. „Motivul pentru care nu există acum lipsă (de alimentare cu energie electrică, n.r.) este munca profesionistă a inginerilor energeticieni care au reușit să restabilească funcționalitatea rețelei electrice și a centralelor electrice în câteva luni”, a adăugat operatorul de stat.

În schimb, aprovizionarea cu energie în regiunile de pe linia frontului este dificilă din cauza bombardamentelor rusești care au avariat rețelele din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Herson, a precizat Ukrenergo. „Reparațiile sunt efectuate dacă situația de securitate este sigură pentru echipele de reparații”, a mai transmis compania ucraineană.

Parlamentul de la Helsinki a adoptat miercuri cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege care deschide calea pentru aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, relatează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Deputaţii finlandezi au aprobat, cu 184 de voturi pentru şi şapte împotrivă, legea care permite intrarea ţării în NATO.

Prin adoptarea documentelor fondatoare ale Organizaţiei Atlanticului de Nord, Finlanda ar putea lua un avans faţă de Suedia vecină în drumul spre NATO.

Atât Finlanda, cât şi Suedia se pregătesc pentru a deveni membre ale NATO şi au solicitat oficial acest lucru în mai 2022, după invazia rusă din Ucraina, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate.

La Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, liderii ţărilor membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Protocoalele de aderare a celor două ţări au fost semnate de cele 30 de state membre, dintre care 28 le-au şi ratificat. Doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat deocamdată documentele, dar parlamentul de la Budapesta ar urma să se pronunţe prin vot în această lună, după ce a început miercuri deliberările.

Poziția Chinei cu privire la criza ucraineană este consecventă și clară, i-a spus miercuri președintele Xi Jinping omologului său belarus, Alexander Lukașenko, potrivit unui comunicat de presă emis de Beijing, relatează CNN.

„Documentul Chinei privind soluția politică la criza ucraineană a fost publicat”, a spus Xi. „Nucleul poziției Chinei este de a promova pacea și discuțiile. Trebuie să rămânem în direcția soluționării politice, să abandonăm orice mentalitate de Război Rece, să respectăm îngrijorările legitime de securitate ale tuturor țărilor și să construim o arhitectură de securitate europeană echilibrată, eficientă și durabilă”, a mai afirmat președintele chinez.

Xi a îndemnat țările implicate să „înceteze să mai politizeze și să instrumentalizeze economia mondială” și să ia măsuri pentru a rezolva conflictul din Ucraina.

Potrivit comunicatului emis de Beijing, Lukașenko a declarat că Belarus „este în întregime de acord și susține poziția și propunerea Chinei” în această chestiune.

Rusia a adus miercuri noi amendamente legislative în parlament care întăresc şi mai mult legile cenzurii, prevăzând până la 15 ani de închisoare pentru discreditarea forţelor armate şi a organizaţiilor militare voluntare precum Grupul Wagner, relatează Reuters.

Evgheni Prigojin, şeful Grupului Wagner care încearcă să ocupe oraşul Bahmut, s-a plâns în ianuarie că există bloggeri şi canale de social media care îi discreditează pe luptătorii săi şi care nu pot fi pedepsiţi în baza legilor existente.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, a declarat că „orice răspândire publică de ştiri în mod conştient false despre forţe” va putea fi pedepsită, în conformitate cu codul penal.

„La fel şi acţiunile publice menite să discrediteze forţele armate ale Federaţiei Ruse, formaţiunile de voluntari, organizaţiile şi persoanele care sunt implicate în implementarea sarcinilor atribuite forţelor armate” vor putea fi pedepsite, a postat Volodin pe platforma de mesagerie Telegram, potrivit Agerpres.

„Iniţiativa îi va proteja pe toţi cei care astăzi îşi riscă vieţile pentru a asigura securitatea ţării şi a cetăţenilor noştri… Pedeapsa pentru cei care o încalcă va fi severă”, a mai precizat el.

Pedeapsa constă în amenzi de până la cinci milioane de ruble (circa 66.580 de dolari), muncă forţată sau corecţională până la cinci ani, precum şi detenţie până la 15 ani.

Armata ucraineană opune o rezistenţă înverşunată încercărilor trupelor ruse de a cuceri oraşul Bamut şi aduce întăriri masive în această bătălie sângeroasă, a afirmat miercuri şeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit agenției de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Unitatea paramilitară a lui Prigojin este vârful de lance în asaltul asupra Bahmutului, a cărui cucerire ar fi pentru trupele ruse un pas către ofensiva spre oraşe mai mari din estul Ucrainei, precum Kramatorsk şi Sloviansk.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin, șeful grupului Wagner: Zeci de mii de combatanți ucraineni opun o „rezistență furibundă” în Bahmut

Liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, are probleme majore de sănătate, cel mai probabil probleme cu rinichii, a dezvăluit jurnalistul kazah Azamat Maitanov, informează portalul ucrainean Dialog. Din acest motiv, Kadîrov a absentat la discursul lui Vladimir Putin despre starea națiunii ruse.

Ahmed Zakaiev, reprezentantul cabinetului de miniștri al republicii cecene Icikeria, guvern separatist nerecunoscut care luptă pentru independența față de Federația Rusă, susține că Ramzan Kadîrov este bolnav de multă vreme și chiar a devenit dependent de medicamente.

Alte surse scriu că liderul cecen ar fi fost otrăvit și, din cauză că „nu are încredere în medicii moscoviți”, a decis să cheme un nefrolog din Emiratele Arabe Unite.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov este bolnav, cu suspiciuni de otrăvire, și a chemat la Groznîi un nefrolog din străinătate: „N-are încredere în medicii de la Moscova”

Un soldat din Brigada 93 ucraineană a declarat că forțele țării sale încă rezistă în orașul Bahmut din estul țării, fără a avea planuri de retragere, relatează CNN.

„Rezistăm în Bahmut. Nimeni nu are de gând să se retragă încă”, a declarat soldatul într-o înregistrare video postată miercuri de armata ucraineană. „Rezistăm. Bahmut este Ucraina”, a adăugat militarul.

Soldatul a mai afirmat că situația din Bahmut este ceva mai calmă decât în zilele precedente.

„Am încetinit un pic inamicul. Situația este un pic mai calmă, dar încă mai sunt schimburi de focuri la periferie”, a spus el. „Există explozii izolate, minele zboară”, a precizat soldatul ucrainean.

Armata ucraineană nu a luat decizia de a se retrage din oraș, a declarat miercuri un purtător de cuvânt. Forțele ucrainene susțin că își păstrează pozițiile și că au respins unele ofensive ale rușilor.

Atacul cu drone ruseşti efectuat duminică împotriva Ucrainei a pornit din regiunea Briansk din estul Rusiei, ceea ce înseamnă că ruşii dispun de un al doilea amplasament pentru lansarea dronelor iraniene, consideră ministerul britanic al apărării, citat de agenția germană de știri DPA.

Până acum, singura bază pentru lansarea dronelor din Rusia era cea din regiunea Krasnodar din sud, folosită din decembrie anul trecut.

La un an de când forţele ruse au invadat Ucraina, „un al doilea loc de lansare le-ar asigura ruşilor o axă de atac diferită, mai apropiată de Kiev”, arată informaţiile obţinute de serviciile britanice și publicate miercuri, potrivit Agerpres.

Ministerul Apărării de la Londra apreciază că „asta va reduce probabil timpul petrecut în aer deasupra Ucrainei şi (este) o încercare de a solicita şi mai mult apărarea antiaeriană ucraineană”.

Ucraina a afirmat că a doborât 11 din cele 14 drone de tip kamikaze, primele lansate în a doua jumătate a lui februarie, consemnează raportul britanic. Nouă astfel de aeronave fără pilot au fost interceptate în apropiere de spaţiul aerian al Kievului, iar celelalte în nordul Ucrainei.

Ministerul britanic a presupus că ruşii nu mai lansaseră drone din 15 februarie deoarece nu mai dispuneau de astfel de arme de producţie iraniană, însă „vor căuta probabil să se reaprovizioneze”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că nu intenționează să se întâlnească nici cu ministrul de externe al Rusiei și nici cu cel al Chinei în cadrul reuniunii G20 de la New Delhi, relatează Al Jazeera și Reuters.

Se așteaptă ca războiul din Ucraina să fie o parte importantă a discuțiilor de joi din capitala Indiei, în urma cărora se va încheia scurtul turneu al lui Blinken în Kazahstan și Uzbekistan.

La reuniune vor participa șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și ministrul chinez de externe, Qin Gang.

„Nu intenționăm să ne vedem cu niciunul la G20, deși bănuiesc că vom fi cu siguranță, într-un fel sau altul, împreună, în sesiuni de grup”, a declarat Blinken.

Armata rusă a anunţat miercuri că a doborât zece drone ucrainene în timpul unei tentative de atac „masiv” împotriva instalaţiilor sale din peninsula ucraineană anexată Crimeea, a doua zi după o incursiune similară a mai multor aparate de zbor pe teritoriul rus, informează agențiile de știri AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„O tentativă de atac masiv cu drone a regimului de la Kiev asupra instalaţiilor din peninsula Crimeea a fost dejucată”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că nu există victime.

Potrivit ministerului, şase drone de atac ucrainene au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă şi alte patru dezactivate de mijloace electronice.

Marţi, teritoriul rus a fost vizat de atacuri cu drone, fără a provoca pagube. În premieră, una dintre aceste drone s-a prăbuşit în regiunea capitalei Moscova. Alte trei drone au fost doborâte în noaptea de luni spre marţi în alte regiuni.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a negat miercuri, 1 martie, că Ucraina lansează atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei, scrie The Guardian.

“Ucraina nu lansează atacuri pe teritoriul Federației Ruse. Ucraina duce un război defensiv pentru a-și elibera toate teritoriile sale. Aceasta este o axiomă”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Panica și procesele de dezintegrare sporesc în Federaţia Rusă, reflectate de o creştere a atacurilor interne asupra obiectivelor de infrastructură de către obiecte zburătoare neidentificate”, a adăugat el.

Reuters relatează că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri la această declarație a consilierului prezidențial ucrainean, spunând că nu o crede.

Mai multe detalii: Consilierul lui Zelenski neagă faptul că Ucraina a lansat atacurile de marți cu drone în Rusia. Reacția Kremlinului: „Nu îl credem”

Forțele ruse au desfășurat luptători mai experimentați din cadrul organizației paramilitare Wagner în asaltul lor asupra orașului Bahmut din estul țării, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru CNN.

„O trăsătură caracteristică este că inamicul a aruncat în atac cele mai pregătite unități Wagner”, a spus miercuri Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate ale țării.

„Aceste unități sunt conduse de militari care au avut experiență de luptă în Siria, Libia și în alte puncte fierbinți”, a adăugat el.

Potrivit lui Cherevatyi, luptele sunt în desfășurare de-a lungul frontului de la Bahmut.

„Inamicul a lansat 209 atacuri folosind artileria cu tunuri și MLRS (sisteme de lansatoare multiple de rachete, n.r.). Au avut loc 57 de schimburi de focuri și un atac aerian efectuat de inamic”, a spus el.

„Au fost efectuate 85 de atacuri cu toate tipurile de artilerie doar în zona așezării Bahmut și au avut loc 25 de schimburi direct de focuri în apropierea orașului”, a adăugat Cherevatyi.

Forțele ruse suferă pierderi imense și își compromit capacitatea de a lupta dincolo de Bahmut, a mai susținut el.

„Le provocăm pierderi enorme (rușilor, n.r.). Și astfel, prin această luptă eroică, apărătorii frontului de la Bahmut îl slăbesc pe inamic și pregătesc un punct de sprijin pentru rezervele care vor veni apoi și vor împinge inamicul afară din teritoriul nostru”, a spus Cherevatyi.

„Ceea ce câștigăm acum împotriva inamicului este faptul că nu-i permitem să străpungă sistematic apărarea noastră, nu-i permitem să ajungă rapid în spate, nu-i permitem să ne înconjoare trupele”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, i-a îndemnat miercuri pe parlamentarii ungari să ratifice aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO „cât mai repede posibil”, în contextul în care deputaţii au început să dezbată moţiunile după luni de zile în care acestea au fost blocate în legislativ, relatează Reuters.

„Aceasta este o decizie complexă, cu consecinţe serioase, prin urmare o analiză atentă este necesară”, a scris Novak, pe Facebook. „Poziţia mea este cât de poate de clară: în actuala situaţie, aderarea Suediei şi Finlandei (la NATO) este justificată. Am încredere că Adunarea Naţională va lua o decizie înţeleaptă cât mai curând posibil!”, a îndemnat ea, potrivit Agerpres.

După începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară. Candidatura celor două ţări nordice, care trebuie să fie acceptată în unanimitate de cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată de toate, cu excepţia Turciei şi a Ungariei.

Președintele belarus Alexander Lukașenko a declarat miercuri, în timpul vizitei în China, că țara sa sprijină pe deplin planul de pace al Beijingului, relatează Al Jazeera.

„Întâlnirea de astăzi are loc într-un moment foarte dificil, care necesită abordări noi, neortodoxe și decizii politice responsabile”, i-a spus Lukașenko președintelui chinez Xi Jinping.

El a adăugat că Belarus „sprijină pe deplin inițiativa privind securitatea internațională pe care ați prezentat-o”.

Armata ucraineană nu a luat decizia de a se retrage din orașul Bahmut, devenit ținta atacurilor masive ale rușilor, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene pentru CNN.

„Dacă vedem că amenințarea la adresa oamenilor noștri și a situației noastre operaționale este mai mare decât necesitatea de a păstra teritoriul, o facem (retragerea trupelor, n.r.), dar o facem într-un mod organizat, fără panică”, a declarat Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene.

„Doar comandamentul analizează în ce măsură există o astfel de nevoie în această situație. Și apoi decizia relevantă este luată la o reuniune a Statului Major”, a adăugat el.

„Pot spune că nu există o astfel de decizie acum”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Forțele ruse bombardează intens Bahmutul, dar orașul din estul țării, intens disputat, nu este înconjurat, au anunțat marți oficialii ucraineni.

Câteva mii de civili sunt încă în oraș, care este în mare parte izolat de ajutorul umanitar.

În Bahmut se află în continuare aproximativ 4.500 de civili, inclusiv 48 de copii, a declarat un oficial ucrainean, în contextul în care forțele ruse continuă să avanseze spre oraș, iar populația este îndemnată să evacueze, relatează CNN.

„Aproximativ 4.500 de civili au rămas în Bahmut. Inclusiv 48 de copii care nu pot fi evacuați pentru că locuiesc în locuri care nu mai sunt accesibile”, a declarat miercuri, pentru postul american de televiziune, Tetiana Ignatchenko, purtătoarea de cuvânt a administrației militare regionale ucrainene din Donețk.

Tetiana Ignatchenko a făcut apel la populație să plece din oraș din cauza pericolului, deși a precizat că cei rămași au suficiente provizii.

„Există mâncare, apă și medicamente în oraș. Oamenii au fost aprovizionați în avans cu orice ar avea nevoie”, a spus Ignatchenko. „Cu toate acestea, toată lumea trebuie să plece. Situația este extrem de periculoasă pentru civili”, a adăugat reprezentanta administrației militare regionale.

Apelul lui Ignatchenko către cei care se află încă în Bahmut vine în contextul în care forțele ruse continuă să obșină noi câștiguri teritoriale în oraș, după cum a recunoscut miercuri Statul Major General al armatei ucrainene.

„În direcția Bahmut, inamicul continuă să avanseze. Acesta nu se oprește din asaltul asupra orașului Bahmut”, a transmis conducerea armatei ucrainene, într-o actualizare de dimineață a informațiilor operaționale de pe front.

Forțele ucrainene susțin că își mențin pozițiile și că au respins unele ofensive ale rușilor.

„Fiecare stradă din Bakhmut este acoperită cu sângele nostru”, afirmă Fox, un soldat ucrainean din orașul aproape distrus Bahmut, aflat pe linia frontului în războiul dintre Rusia și Ucraina, relatează Euronews într-un reportaj din cea mai fierbinte zonă a luptelor.

Aflat în subsolul unei clădiri rezidențiale, Fox a precizat că nu știe cât timp el și camarazii săi vor mai putea apăra orașul în fața rușilor.

„Din păcate, în fiecare zi (pierdem pe cineva)”, a declarat Fox. „Nu există nicio zi fără să nu evacuăm morții, astfel încât să le putem duce trupurile acasă. Ne consumăm toate resursele pentru a-i evacua pe cei morți, care și-au dat viața, precum și pe răniți, pentru a le oferi ajutor medical”, a mai spus luptătorul ucrainean.

Mai multe detalii: „Fiecare stradă din Bahmut este acoperită cu sângele nostru”, spune un soldat ucrainean care apără orașul

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a apreciat miercuri că Ucraina „a supravieţuit celei mai dificile ierni din istoria sa”, iarnă marcată de bombardamente masive ruse ce au cufundat milioane de oameni în întuneric, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Era frig şi întuneric, însă noi eram de neclintit”, a scris Kuleba, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. „Ucraina a învins teroarea iernii”, a adăugat ministrul de externe ucrainean.

„Partenerii noştri au fost alături de noi, oferindu-ne ajutorul. Uniunea Europeană a câştigat de asemenea şi, contrar ironiilor Moscovei, ea nu a îngheţat fără gazul rusesc”, vizat de sancţiuni, a mai subliniat Kuleba.

„Încă mai este drum lung până la victoria finală. Însă noi ştim deja cum să câştigăm”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Dmitro Kuleba: Ucraina „a supravieţuit celei mai dificile ierni din istoria sa”

Președintele belarus Alexandr Lukașenko s-a întâlnit miercuri la Beijing cu omologul său chinez Xi Jinping pentru discuții oficiale, potrivit agenției belaruse de Belta, preluată de CNN.

Cei doi lideri s-au salutat în Marea Sală a Poporului. Au fost intonate imnurile naționale ale celor două țări, iar liderii și-au făcut fotografii unul cu celălalt înainte de a începe discuțiile oficiale.

La începutul zilei de miercuri, Lukașenko a declarat că va „încerca să schițeze noi orizonturi” pentru cooperarea dintre cele două țări în timpul discuțiilor cu Xi.

În urma unei întâlniri cu premierul chinez Li Keqiang, liderul belarus a mulțumit părții chineze „pentru asistența și sprijinul enorm acordat Belarusului” și pentru „împărtășirea experienței sale de cooperare în zonele economice libere în ultimii 30 de ani”.

Lukașenko a lăudat, de asemenea, evoluțiile din diplomația chineză. „Vedem situația care se dezvoltă pe scena internațională. Vă felicităm pentru progresul calm și chibzuit”, a declarat Lukașenko.

O alertă aeriană a fost declanșată în Kiev după ce, potrivit postului public de televiziune Suspilne, „un obiect aerian” a fost detectat pe cerul capitalei Ucrainei, scrie The Guardian.

Alerta aeriene anunțată la Kiev și în regiunea Kiev a intrat în vigoare în jurul orei locale 11:30, potrivit administrației militare din regiunea Kiev.

Autoritățile au avertizat că apărarea antiaeriană ar putea intra în funcțiune. Nu au fost oferite alte detalii.

Alerta de raid aerian a fost anulată în jurul orei locale 12:10. Nu a fost raportat niciun atac, scrie The Kyiv Independent.

În cursul nopții, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât cinci drone rusești deasupra regiunii Poltava.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a transmis miercuri, 1 martie, că Rusia „este îngrijorată” de informațiile conform cărora Kievul ar transporta substanțe radioactive prin portul de la Odesa pentru „o provocare în Transnistria”, relatează agenția rusă de presă de stat TASS.

„Ministerul rus al Apărării a atras anterior atenția asupra provocării pe care o pregătește regimul de la Kiev pentru a acuza forțele armate ruse că ar fi efectuat lovituri nediscriminatorii asupra unor instalații cu risc de radiații, ceea ce ar putea duce la scurgerea de substanțe radioactive și la contaminarea zonei”, a transmis Zaharova, într-un comunicat.

Potrivit lui Zaharova, porturile ucrainene din regiunea Odesa care sunt implicate în acordul privind exporturile de cereale ar fi putut fi folosite pentru livrarea de materiale radioactive către Ucraina.

Mai multe detalii: Rusia acuză Ucraina că pregătește o „provocare cu materiale radioactive” în apropiere de Transnistria. Reacția Chișinăului

Două persoane au fost ucise marți în satul Lastochkyne și încă una în Velyka Novosilka, a anunțat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului, alte patru persoane au fost rănite în regiunea Donetsk pe parcursul zilei de ieri.

Rusia își concentrează principalele eforturi ofensive în estul Ucrainei, încercând să revendice regiunea ucraineană Donbas, formată din regiunile Donețk și Luhansk.

Potrivit lui Kirilenko, se estimează că, în total, 1.391 de civili din regiunea Donețk au fost uciși de la începutul invaziei pe scară largă, iar alți 3.109 au fost răniți.

Aceste cifre nu includ victimele din orașele ocupate Mariupol și Volnovakha, numărul acestora fiind în prezent imposibil de stabilit de către oficialii ucraineni.

Armata ucraineană a respins peste 85 de atacuri rusești în cinci zone de pe linia frontului din Ucraina în decursul ultimelor 24 de ore, a anunțat Ministerul Apărării din această țară, potrivit Sky News.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a transmis că, în ultima zi, trupele ruse au lansat două rachete și au efectuat12 atacuri aeriene, inclusiv cu drone care au fost doborâte.

Au mai avut loc zeci de atacuri cu rachete, iar mai mulți „civili au fost răniți”, a precizat conducerea armatei ucrainene într-o postare pe Telegram.

Atacurile s-au concentrat asupra zonelor Bahmut, Avdiivsk și Șahtarsk din regiunea estică Donețk, precum și asupra zonelor nord-estice Kupiansk și Lîmans.

Armata lui Vladimir Putin „continuă să avanseze” spre Bahmut, locul unei bătălii intense. „Nu se oprește din asaltul asupra orașului Bahmut”, a adăugat Statul Major General.

În schimb, apărarea aeriană ucraineană a lansat 11 atacuri asupra zonelor ocupanților ruși, în timp ce „lansatoarele de rachete și tunurile au lovit nouă zone de concentrare a efectivelor” rusești.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnyk, a îndemnat marți Mexicul să renunțe la poziția sa neutră și să sprijine Kievul în războiul său împotriva Moscovei.

„Această țară rămâne mai mult sau mai puțin neutră. Am avea nevoie de mai mult sprijin. Vorbesc acum cel puțin despre ajutor militar”, a declarat Melnyk într-un interviu acordat CNN, în Mexic.

„Sperăm că societatea mexicană, poporul mexican și, în primul rând, guvernul din această țară, să își schimbe încet discursul… avem nevoie de mai mult sprijin”, a spus el.

În timp ce președintele mexican Andrés Manuel López Obrador a cerut anterior o soluție pașnică la acest conflict, el a mai spus că țara sa dorește să rămână neutră și că nu va impune sancțiuni economice Rusiei.

Melnyk a mai declarat marți că Mexicul poate oferi, de asemenea, sprijin umanitar, medical și economic Ucrainei.

„Trimiteți medici în Ucraina, trimiteți câteva spitale mobile, arătați-vă steagul … Ucrainenii își vor aminti acest ajutor pentru totdeauna”, a spus el.

Melnyk a adăugat că orice sprijin al Mexicului pentru Ucraina ar fi important, având în vedere poziția de lider regional a a acestei țări în întreaga Americă Latină. „Ne așteptăm la o poziție de lider din partea acestei țări”, a adăugat ministrul adjunct de externe al Ucrainei.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat miercuri că Rusia a pierdut 149.890 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei acesteia pe scară largă, la 24 februarie anul trecut, scrie The Kyiv Independent.

Acest număr include 650 de militari pe care forțele ruse i-au pierdut în ultimele 24 de ore, a precizat Statul Major General ucrainean.

Potrivit actualizării furnizate de conducerea armatei ucrainene, Rusia a mai pierdut până acum:

• 3.395 de tancuri,
• 6.638 de vehicule blindate de luptă,
• 5.257 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 2.393 de sisteme de artilerie,
• 479 de sisteme de rachete cu lansare multiplă,
• 247 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 300 de avioane,
• 288 de elicoptere,
• 2.055 de drone
• și 18 ambarcațiuni.

Secretarul de stat american Antony Blinken este aşteptat miercuri în India pentru o reuniune a G20 la care va participa şi omologul său rus Serghei Lavrov, pe fondul divizărilor care marchează ţările membre ale acestui for – cele mai mari economii ale lumii, inclusiv ţări în curs de dezvoltare – în legătură cu Ucraina, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Întâlnirea de două zile de la New Delhi dintre miniştrii de externe ai G20 vine după cea a miniştrilor de finanţe, care nu au reuşit, sâmbătă, să cadă de acord asupra unei declaraţii comune din cauza divergenţelor legate de conflictul din Ucraina. China şi Rusia sunt singurele ţări din G20 care nu au validat paragrafele documentului referitoare la „războiul din Ucraina”.

Nicio întâlnire între şefii diplomaţiilor rusă şi americană nu se află pe ordinea de zi a reuniunii din New Delhi. Antony Blinken nu s-a mai aflat în aceeaşi sală cu Serghei Lavrov de la reuniunea anterioară a G20 din Bali, Indonezia, în iulie anul trecut. Ultima lor întâlnire bilaterală datează din ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte de invazia rusă din Ucrainei din 24 februarie. Blinken şi Lavrov au mai discutat ulterior la telefon, dar nu pentru a aborda acest subiect.

Șeful diplomației ruse a sosit marţi seara în India, o ţară care are o veche prietenie cu Rusia şi care nu a condamnat invadarea Ucrainei. Serghei Lavrov va profita de participarea sa la G20 pentru a critica Occidentul, potrivit unui comunicat de presă al ministerului său. „Politica distructivă a Statelor Unite şi a aliaţilor lor a adus deja lumea în pragul catastrofei, a încetinit dezvoltarea socio-economică şi a înrăutăţit grav situaţia celor mai sărace ţări”, se arată în documentul publicat marţi.

O întâlnire în marja G20 de la New Delhi între Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Qin Gang este, de asemenea, incertă, deoarece relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt tensionate.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează, în raportul său din 28 februarie, că Rusia pare să fi intensificat promovarea informațiilor despre presupuse provocări, relatează The Kyiv Independent.

Raportul a citat campaniile care acuză SUA și complicii săi de o posibilă „provocare în Ucraina folosind substanțe chimice toxice” de către Ministerul rus al Apărării.

„Aparenta intensificare a avertismentelor false (…) însoțește o operațiune concertată de informare rusească de tip steag fals care acuză Ucraina că se pregătește pentru o invazie în Transnistria ocupată de Rusia, în Republica Moldova”, scrie în raport.

Potrivit evaluării grupului cu sediul în Washington, intensitatea crescută a operațiunilor de informare semnalează încercările Rusiei de a minimiza eșecurile sale militare și de a încetini furnizarea de ajutor militar occidental către Ucraina. Specialiștii preconizează că tendința va persista pe măsură ce Rusia își continuă ofensiva și forțele ucrainene se pregătesc pentru contraofensivă.

Rusia a adus miercuri în parlament noi amendamente legislative care întăresc și mai mult legile privind cenzura, prevăzând până la 15 ani de închisoare pentru discreditarea forțelor armate și a organizațiilor militare voluntare, cum ar fi grupul Wagner, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Viaceslav Volodin, președintele Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, a declarat că „orice diseminare publică de informații false cu bună știință despre forțele armate” va fi pedepsită, potrivit amendamentelor la codul penal.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat în mesajul său de marți seară că cea mai mare provocare a țării sale, în prezent, este apărarea orașului Bahmut din regiunea Donețk, relatează CNN.

„Cea mai dificilă situație, în continuare, este în Bahmut și bătăliile care sunt esențiale pentru apărarea orașului”, a spus Zelenski, adăugând că, Rusia a suferit pierderi grele în zonă, conform unei actualizări din partea comandanților săi.

Relatarea sa coincide cu ceea ce comandanții de pe teren au raportat cu privire la intensitatea atacurilor rusești și la pierderile pe care le-au suferit, notează CNN.

Președintele a anunțat marți seară și că au avut loc peste 30 de atacuri rusești în regiunea sudică Herson.

Forțele ruse au atacat în noaptea de marți spre miercuri zona Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, fiind avariate mijloace de transport, trei întreprinderi industriale, carosabilul și liniile electrice, a anunțat șeful administrației militare din regiunea, Serghei Lisak, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit oficialului, zona a fost lovită de opt ori.

De asemenea, au fost avariate mai multe case și anexe, precum și conducte de gaz.

Miercuri dimineață a fost emisă o alertă de raid aerian pentru regiunea Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regional, Vitali Kim, pe Telegram, relatează The Guardian.

Alerta a fost dată înainte de ora locală 8 (aceeași oră în România – n.r.).

Rusia nu dispune de resursele necesare pentru a intra într-o cursă „lipsită de constrângeri” a înarmării nucleare, a răspuns marți subsecretarul american de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, întrebat despre decizia președintelui rus Vladimir Putin de a suspenda tratatul privind armele nucleare, New START, relatează CNN.

„Sincer, Rusia nu este în poziția de a intra într-o cursă fără constrângeri a înarmării nucleare. Nu au banii necesari, mai ales având în vedere presiunea exercitară asupra armatei lor din cauza războiului, a sancțiunilor, a controalelor la export. Așa că, știți, cred că aceasta a fost o modalitate pentru el (pentru Putin, n.r.) de a genera câteva titluri retorice. Dar cred că, din punct de vedere practic, decizia (de retragere din tratat, n.r.) nu a schimbat situația”, le-a spus Kahl parlamentarilor americani din Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților.

În cazul în care Moscova va folosi arme nucleare de orice fel ca parte a invaziei ei în desfășurare din Ucraina, înalți oficiali americani au spus „foarte clar” că consecințele vor fi grave, a adăugat Kahl.

Deși a remarcat că trebuie să existe vigilență, având în vedere că Rusia rămâne o putere periculoasă cu multe arme nucleare, el a spus că este puțin probabil ca Moscova să folosească armele nucleare.

„Deja (rușii) nu se conformau regimului de inspecții, invocând COVID și alte lucruri drept pretexte. De asemenea, este interesant faptul că Putin a decis să suspende, și nu a părăsit, tratatul. Cred că acesta este de fapt un indiciu că (suspendarea acordului, n.r.) nu este o pârghie eficientă asupra noastră”, a declarat Kahl în fața legiuitorilor americani.

Cel mai important procuror al Curții Penale Internaționale (CPI) s-a aflat marți în Ucraina pentru a investiga campania de atacuri cu rachete și drone a Rusiei asupra rețelei electrice și a altor infrastructuri, care a ucis sute de civili și a lăsat milioane de oameni fără electricitate sau apă, relatează Al Jazeera și Sky News.

Rusia susține că atacurile sunt legitime și au ca scop slăbirea armatei inamicului, dar Ucraina le cataloghează drept mijloace de intimidare a civililor.

Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale modelate de instanțele internaționale spun că părțile implicate într-un conflict militar trebuie să facă distincția între „obiectele civile și obiectivele militare” și că sunt interzise atacurile asupra siturilor civile.

„În general, vedem în mod clar un tipar, cred, în ceea ce privește numărul, amploarea și dimensiunea atacurilor împotriva rețelelor electrice din Ucraina și trebuie să analizăm de ce au loc”, a declarat procurorul CPI, Karim Khan. „Sunt acestea ținte legitime sau nu?”, a adăugat procurorul.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat în actualizarea sa de marți a informațiilor operaționale de pe front că Rusia a lansat o rachetă și două lovituri aeriene în ultimele 24 de ore și a efectuat 20 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General, trupele ruse continuă să vizeze locuințe civile și infrastructuri critice. Actualizarea menționează că amenințarea unor atacuri cu rachete rusești „rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Armata ucraineană a mai precizat că Rusia continuă să își concentreze eforturile principale pe lansarea de operațiuni ofensive spre Kupiansk, în regiunea Harkov, precum și spre Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk, în regiunea Donețk.

Forțele ucrainene au efectuat trei atacuri aeriene asupra unor zone în care au fost staționate temporar trupe ruse. Statul Major General a adăugat că trupele ucrainene au efectuat trei atacuri asupra unor complexe în care era depozitat armament rusesc.

Compania chineză de sateliți Spacety, aflată pe lista neagră a SUA, a furnizat imagini aeriene grupului rus de mercenari Wagner, potrivit unui oficial american citat de Sky News și The Guardian.

Daniel Kritenbrink, adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri în Asia de Est și Pacific, a făcut aceste remarci în timpul unei audieri în Congres, marți dimineață.

Spacety, care-și are cartierul la Beijing, este o companie spațială specializată în sateliți de mici dimensiuni și servicii bazate pe sateliți. Sediul internațional al companiei se află în Luxemburg.

Anterior în cursul acestei luni, Spacety a fost inclusă pe listă neagra a comerțului american.

Spacety a susținut că a respectat sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și că nu a menținut nicio legătură cu această țară după ce au fost impuse restricții.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat marți legea care suspendă oficial participarea Rusiei la Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), informează CNN.

„Federația Rusă suspendă Tratatul dintre Federația Rusă și Statele Unite ale Americii privind măsurile pentru reducerea și limitarea suplimentară a armelor strategice ofensive, semnat la Praga pe 8 aprilie 2010”, se arată în textul notei explicative a legii.

Putin a anunțat săptămâna trecută că Rusia suspendă participarea la tratatul New START cu SUA, dar că nu se retrage din acord.

Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova va continua să respecte plafoanele stabilite în tratat și a reiterat că suspendarea tratatului de către Putin poate fi „reversibilă”.

Președintele rus este cel care poate lua decizia de a relua participarea țării la acest acord.

Tratatul New START este ultimul dintr-o lungă serie de tratate nucleare între SUA și Rusia, anterior Uniunea Sovietică. Acesta impune limite asupra numărului de arme nucleare cu rază de acțiune intercontinentală desfășurate pe care le pot avea atât SUA, cât și Rusia. Acesta a fost prelungit ultima dată la începutul anului 2021 pentru cinci ani, ceea ce înseamnă că cele două părți ar fi trebuit să înceapă în curând să negocieze un alt acord de control al armelor.

În esență, tratatul era deja întrerupt, pentru că Rusia a refuzat recent să își deschidă să le permită inspectorilor să-i verifice arsenalul.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că este important pentru Rusia să stabilească și să consolideze resursele agențiilor de securitate rusești în cele patru regiuni pe care le-a anexat anexat de la Ucraina, relatează CNN.

„Merită să acordăm o atenție sporită înființării agențiilor de securitate în Republica Populară Luhansk (RPL), Republica Populară Donețk (RPD), în regiunile Zaporojie și Herson. Și să consolidăm resursele lor de personal operațional”, a declarat Putin, într-un discurs susținut la o reuniune a Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB).

La sfârșitul lunii septembrie 2022, Putin a anexat oficial aproape o cincime din Ucraina, în urma așa-numitelor referendumuri din cele patru regiuni, referendumuri care au fost respinse în mod universal ca fiind procese „de fațadă” de către Ucraina și națiunile occidentale.

În cadrul procesului de anexare, care este ilegal în conformitate cu dreptul internațional, Moscova a recunoscut patru regiuni ucrainene ca făcând parte din teritoriul rusesc: Luhansk și Donețk – unde se află două republici separatiste susținute de Rusia și unde luptele continuă încă din 2014 -, precum și Herson și Zaporojie, în ciuda faptului că Ucraina controlează părți din aceste regiuni.