LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 547 | Trupele Kievului, „operațiune specială” în Crimeea. Armata susține că cel puțin 30 de ruși au fost uciși

Pentagonul a anunțat joi că piloţii ucraineni vor începe să se antreneze pe avioane de luptă F-16 în SUA, începând din octombrie, transmite BBC.

Din septembrie, piloții vor începe cursurile de limba engleză, pentru a învăța terminologia tehnică specifică.

„Antrenamentul de zbor pe F16 este de așteptat să înceapă în octombrie la Baza Gărzii Naționale Aeriene Morris din Tucson, Arizona, facilitată de Aripa 162 a Gărzii Naționale Aeriene”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Brig Gen Pat Ryder.

„Deși nu putem să oferim în acest moment date cu privire la câți ucraineni vor participa la acest antrenament, anticipăm că va include câțiva piloți și zeci de tehnicieni”, a adăugat el.

O explozie puternică a avut loc la o bază militară rusă rusească în orașul ocupat Tokmak, din regiunea Zaporojie, anunță agenția Unian.

Pe rețelele sociale, au apărut înregistrări care arată un nor de fum uriaș care se ridică de la locul exploziei.

Armata ucraineană susține că cel puțin 30 de ruși au fost uciși într-un raid pe mare al forțelor speciale ucrainene împotriva instalațiilor de pe coasta de vest a Crimeei, la primele ore ale zilei de joi, transmite CNN.

Andriy Yusov, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Informații pentru Apărare a Ucrainei, a declarat că, în urma unei operațiuni speciale a Serviciului de Informații a Apărării și Marinei Ucrainene în apropiere de satul Mayak din Crimeea, patru bărci cu motor au fost avariate și cel puțin 30 de ruși au fost uciși.

Miercuri, șeful Serviciului de Informații pentru Apărare ucraineană, Kirilo Budanov, a spus că „acum avem capacitatea de a lovi orice parte a Republicii Autonome Crimeea ocupată temporar”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu au fost raportate victime în rândul forțelor speciale ucrainene care au efectuat un raid împotriva instalațiilor rusești din Crimeea joi dimineața, transmite CNN.

„Nu au fost victime de partea noastră, ceea ce este o veste bună”, a spus Zelenski.

Forțele ruse au bombardat joi localitatea Kurakhove din regiunea Donețk, lovind un supermarket și rănind patru femei, a informat Procuratura regiunii Donețk.

Potrivit procurorilor, Rusia a lansat atacul în jurul orei 11.00, vizând centrul Kurakhove cu artilerie.

Obuzele au lovit un supermarket local cu civili înăuntru. Cele patru femei cu vârste cuprinse între 25 și 66 de ani au suferit răni și vânătăi, una dintre ele a fost salvată de sub moloz, au spus procurorii.

Armata rusă a distrus „un centru decizional” al armatei ucrainene, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Moscova, la câteva ore după ce Kievul a denunţat un atac cu rachete asupra oraşului ucrainean Dnipro, situat la circa 500 de kilometri de Kiev, atac soldat cu 13 răniţi, transmit EFE şi Reuters.

„În această noapte, forţele armate ale Rusiei au atacat un centru decizional al armatei ucrainene cu arme cu rază lungă de acţiune şi de înaltă precizie, lansate de pe mare şi din aer”, a informat purtătorul de cuvânt al armatei ruse, Igor Konaşenkov, fără a preciza ţinta.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Apărării rus, atacul şi-a atins scopul şi ţinta a fost distrusă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul nu a avut „nimic de-a face” cu moartea șefului Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit The Guardian.

Agenția de știri Interfax-Ucraina l-a citat joi pe Zelenski spunându-le jurnaliștilor: „Nu am avut nimic de-a face cu acest lucru. Toată lumea își dă seama cine are ceva de-a face cu asta”.

Presa și autoritățile ruse au anunțat miercuri că liderul Wagner, Evgheni Prigojin, precum și alți membri importanți ai organizației private au murit în urma unui accident aviatic care a avut loc în regiunea rusă Tver.

Forțele rusești au lansat un atac împotriva centrului orașului Herson pe 24 august, rănind cel puțin trei persoane, inclusiv o fetiță de șapte ani, au raportat oficialii locali, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit Parchetului din regiunea Herson, Rusia a efectuat atacul în jurul orei 11.00, lovind acoperișul unei case rezidențiale.

Fetița care se află printre cei trei răniți a suferit răni la spate, la braț și la picior. Ea a fost spitalizată și se află în stare moderată, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Informațiile privind bilanțul total al victimelor sunt în curs de clarificare, a adăugat guvernatorul.

Orașul Herson, situat în sudul țării, a fost o țintă regulată a atacurilor rusești de la eliberarea sa în noiembrie 2022. Trupele rusești continuă să dețină poziții pe malul stâng al râului Nipru, care desparte regiunea Herson.

Peste noapte și în cursul zilei trecute, șapte locuitori din regiunea Herson au fost răniți în atacurile rușilor, a scris guvernatorul pe canalul său Telegram.

Producătorul turc de drone Baykar a marcat ocazia împlinirii a 32 de ani de independență a Ucrainei prin donarea unei drone de atac Bayraktar TB2 Kievului, a anunțat pe 24 august Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR), potrivit The Kyiv Independent.

Producătorul a mai oferit anterior Ucrainei Bayraktar-uri cu titlu gratuit, după ce mai multe campanii de strângere de fonduri în Lituania, Polonia și Ucraina au strâns bani pentru a cumpăra dronele pentru armata ucraineană.

Pe 31 iulie, Ministerul ucrainean al Apărării a semnat un contract cu Baykar pentru a construi un centru de service pentru repararea și întreținerea dronelor de luptă în Ucraina.

Anunțul a fost făcut după ce prim-ministrul Denis Șmîhal a declarat că guvernul a alocat 40 de miliarde de Hr (1,08 miliarde de dolari) în acest an pentru a investi în industria dronelor.

„Crearea unui centru de servicii va fi o contribuție semnificativă la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și va contribui la apropierea victoriei noastre”, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, Kostiantin Vashchenko.

Contractul face parte din acordul mai amplu de cooperare turco-ucraineană în domeniul tehnologiilor înalte, al aviației și al industriei spațiale, care a intrat în vigoare pe 23 ianuarie.

Câteva zile mai târziu, pe 25 ianuarie, HUR a raportat că firma a donat Ucrainei două drone TB2.

Forțele ucrainene au desfășurat ceea ce Kievul a numit o operațiune specială în peninsula anexată Crimeea, a declarat joi un purtător de cuvânt al guvernului. Ce s-a întâmplat exact rămâne neclar, scrie CNN.

Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al Direcției de Informații a Ucrainei, a declarat că agenția a colaborat cu Marina ucraineană pentru a efectua operațiunea.

Iusov a declarat că autoritățile nu vor dezvălui toate detaliile legate de misiune – doar că aceasta a fost un succes, că nu au existat victime ucrainene și că au existat pierderi de partea inamicului.

În timp ce Iusov a refuzat să ofere detalii, relatările de pe rețelele de socializare ajută la conturarea unei imagini a ceea ce s-a întâmplat. Potrivit unui canal numit „Krym Realii””de pe aplicația de mesagerie Telegram, s-au auzit explozii în apropierea satului Mayak, pe Capul Tarkhankut, în jurul orei 5.

Alte conturi neoficiale de pe rețelele de socializare au vorbit despre faptul că au auzit focuri de armă în apropierea unei tabere de pe coasta Crimeii. Una dintre acestea a spus că oamenii au văzut două bărci de cauciuc aproape de țărm.

Se crede că forțele rusești au amplasat rachete în diferite locații de pe coasta de vest a Crimeei, care au fost folosite pentru a ținti Odesa, un oraș portuar ucrainean din apropiere, la Marea Neagră, și alte locații.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a dat publicității o declarație de presă cu ocazia celei de-a 32-a Zile a Independenței Ucrainei, 24 august, în care a lăudat puterea și rezistența Ucrainei în contextul celor 18 luni de „agresiune fără sens” din partea Rusiei, potrivit The Kyiv Independent.

„Rusia va plăti un preț mare” pentru că a adus moarte și distrugere în Ucraina, a spus el.

Ziua Independenței Ucrainei este un testament al „independenței, suveranității și democrației” țării, a adăugat el.

Blinken a spus că, deși este o zi de sărbătoare, „plângem, de asemenea, alături de voi” pentru cei care au fost uciși și „suntem alături de voi în lupta pentru țara voastră iubită”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs în dimineața zilei de 24 august, în care a mulțumit ucrainenilor pentru sacrificiile și acțiunile lor în timpul războiului.

„Într-un război mare, nu există fapte mici. Nici unele inutile. Nici unele neimportante”, a spus el.

Norvegia a decis, de asemenea, să doneze Ucrainei avioane de luptă, a anunțat joi postul norvegian de televiziune TV2, citând surse anonime, potrivit CNN.

Aceasta nu a precizat câte avioane F-16 va furniza Norvegia.

Ministerul norvegian de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Dacă se confirmă, Norvegia ar deveni a treia națiune, după Olanda și Danemarca, care anunță donații de avioane F-16 către Ucraina.

Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Ucraina, la Kiev, și a anunțat donații de rachete antiaeriene și alte echipamente, dar nu a făcut niciun anunț cu privire la F-16.

Serviciile de securitate rusești au efectuat percheziții la locuințele tătarilor crimeeni din districtul Bahcisarai în dimineața zilei de 24 august, a raportat organizația pentru drepturile omului Crimean Solidarity, potrivit The Kyiv Independent.

„Începând cu ora 4 dimineața a zilei de 24 august 2023, în Bahcisarai și în districtul Bahcisarai , ofițerii de securitate ruși au percheziționat locuințele tătarilor din Crimeea”, a declarat Refat Chubarov, președintele Mejlisului tătarilor din Crimeea.

Potrivit Solidaritatea Crimeii, raidurile au fost efectuate de Serviciul Federal de Securitate (FSB). Au fost vizate casele lui Ruslan Asanov, Seidamet Mustafaiev, Remzi Nimetulaiev, Abdulmejit Seitumerov, Ametkhan Umerov și Eldar Yakubov, a declarat Chubarov.

Liderul tătarilor din Crimeea a declarat că raidurile sunt o răzbunare a Rusiei pentru cel de-al treilea summit al Platformei Crimeea, care a avut loc la Kiev la 23 august. Scopul forumului este de a asigura coordonarea și consultarea internațională cu scopul final de a elibera peninsula de sub ocupația rusă.

Evenimentul, care abordează, de asemenea, încălcările drepturilor omului comise de autoritățile de ocupație rusești împotriva populației din Crimeea, a fost organizat în cooperare cu Mejlisul poporului tătar din Crimeea și cu organizații neguvernamentale care se ocupă de drepturile omului în Crimeea.

Rusia a ocupat peninsula în 2014, după ce revoluția EuroMaidan l-a înlăturat pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici. De atunci, autoritățile de ocupație au întreprins represiuni împotriva activiștilor pro-ucraineni și a tătarilor din Crimeea.

Membrii comunității tătare din Crimeea sunt acuzați în mod regulat de extremism și terorism și condamnați la perioade lungi de închisoare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a felicitat joi pe ucraineni, în contextul în care țara devastată de război marchează cea de-a 32-a Zi a Independenței, potrivit CNN.

„O sărbătoare a oamenilor puternici. O sărbătoare a oamenilor cu demnitate”, a declarat Zelenski, potrivit unui comunicat de presă al Biroului prezidențial al Ucrainei.

Vorbind despre „o Ucraină independentă”, Zelenski a lăudat contribuțiile fiecărui cetățean, spunând că „într-un război mare, nu există fapte mici”.

El a mulțumit tuturor ucrainenilor aflați pe front, împreună cu voluntarii și familiile din spatele lor. De asemenea, el i-a deplâns pe soldații căzuți la datorie, numindu-i „eroi care ne-au împiedicat să pierdem Ucraina”.

„Zelenski a sărbătorit «miile de medici ucraineni care au salvat mii de vieți» și jurnaliștii, printre alții, care au răspândit „adevărul despre Ucraina și acest război în diferite limbi”.

Președintele i-a asigurat, de asemenea, pe ucrainenii „aflați sub ocupație” care „au așteptat și vor fi martori la întoarcerea Ucrainei”.

24 august marchează aniversarea declarației Ucrainei din 1991 prin care aceasta a anunțat că se va rupe de Uniunea Sovietică.

Toate cele 10 cadavre găsite în urma prăbușirii unui avion privat, în care se presupune că se afla fondatorul Wagner Group, Evgheni Prigojin, au fost luate pentru examinare, a anunțat presa rusă joi, 24 august, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit publicației ruse Fontanka, cadavrele au fost conduse la morga unui birou de examinare medico-legală din orașul Tver.

The Moscow Times a relatat că telefonul lui Prigojin a fost găsit la locul accidentului, deși corpul său nu a fost încă identificat.

Avionul privat Embraer Legacy s-a prăbușit în apropiere de satul Kuzhenkino din regiunea Tver, în timp ce zbura de la Moscova la Sankt Petersburg, în seara zilei de 23 august. Fondatorul Grupului Wagner, care a lansat o rebeliune de scurtă durată împotriva Kremlinului la sfârșitul lunii iunie, se presupune că a murit în accident.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Putin „aproape sigur a ordonat comandamentului militar rus să doboare avionul lui Prigojin”. Moartea liderului războinic nu a fost încă confirmată însă de surse oficiale.

Forțele ucrainene au desfășurat cu succes operațiuni ofensive în direcțiile Melitopol și Bahmut, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei joi, 24 august, potrivit The Kyiv Independent.

Deplasându-se de-a lungul axei Melitopol în sud, trupele au făcut progrese în direcția Novoprokopivka și s-au întărit pe pozițiile capturate, a declarat purtătorul de cuvânt al Statului Major General, Andrii Kovalov.

Satul Novoprokopivka din regiunea Zaporojiese află la sud de Robotyne, unde au fost raportate recent lupte grele. Potrivit ministrului adjunct al apărării Hanna Maliar, trupele ucrainene dețin cel puțin o parte din Robotyne.

Pe frontul de est, forțele ucrainene ar fi ocupat noi terenuri la sud de orașul ocupat Bahmut din regiunea Donețk. La 21 august, Maliar a declarat că trupele Kievului au eliberat trei kilometri pătrați în timp ce înaintau de-a lungul flancului sudic al Bahmut în cursul săptămânii trecute.

Potrivit celui mai recent raport al Statului Major General, forțele ruse au încercat să avanseze fără succes în direcțiile Avdiivka, Marinka și Novomihailivka din regiunea Donețk, suferind pierderi grele.

De asemenea, forțele ucrainene continuă să respingă atacurile rusești în jurul localităților Kupiansk, Lîman și Bahmut, precum și în districtele Novoiehorivka și Vesely din est, se arată în raport.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut o vizită rară la 19 august la cartierul general militar din Rostov, care a fost ocupat pentru scurt timp în timpul rebeliunii Wagner, a declarat Ministerul britanic al Apărării în ultimul său raport de informații din 24 august, potrivit The Kyiv Independent.

Liderul de la Kremlin s-a întâlnit cu șeful Statului Major General, generalul Valeri Gerasimov, și cu alți ofițeri responsabili de războiul rus împotriva Ucrainei, a adăugat raportul.

Potrivit analizei, Putin a vizitat probabil Rostov, situat la 160 de kilometri de linia frontului, pentru a-și „proiecta autoritatea”, întrucât centrul regional a fost deținut pentru scurt timp de Grupul Wagner al lui Evgheni Prigojin în timpul revoltei acestora de la sfârșitul lunii iunie.

În urma cuceririi orașului din sud, contractanții companiei private au mărșăluit spre Moscova, doar pentru a-și încheia brusc rebeliunea cu mai puțin de 24 de ore înainte de a o începe.

„Bucătarul lui Putin” a fost lăsat să plece liber în urma unei înțelegeri nedeclarate care ar fi fost intermediată de dictatorul belarus Alexander Lukașenko.

Se presupune că Prigojin a murit în urma prăbușirii avionului său de afaceri în regiunea Tver din Rusia la 23 august. Pe baza unei liste publicate de Agenția Federală pentru Transport Aerian (Rosaviatsiya), oligarhul s-a aflat printre cei 10 pasageri care și-au pierdut viața.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Putin „aproape sigur a ordonat comandamentului militar rus să doboare avionul lui Prigojin”. Moartea liderului Wagner nu a fost încă confirmată de surse oficiale.

Consilierul de top al lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, crede că moartea șefului Wagner este un mesaj sumbru trimis de președintele Vladimir Putin rușilor, înaintea alegerilor din 2024.

Președintele Vladimir Putin „nu iartă pe nimeni”. Este prima reacție a Ucrainei la moartea lui Evgheni Prigojin, reacție venită prin vocea consilierului prezidențial de la Kiev, Mihailo Podoliak.

De la revolta armată din iunie anul trecut, a declarat Podoliak, Putin „aștepta momentul”.

De asemenea, a spus el, este evident că Prigojin și-a semnat o condamnare specială la moarte atunci când a crezut în „garanțiile” bizare ale lui Aleksandr Lukașenko (liderul belarus care, cu medierea sa, a oprit revolta grupului Wagner) și în „cuvântul de onoare” la fel de absurd al lui Putin.

Eliminarea demonstrativă a lui Prigojin la două luni de la tentativa de lovitură de stat, a mai spus Podoliak, este semnalul lui Putin pentru elitele rusești înaintea alegerilor din 2024.

„Atenție! Lipsa de loialitate este egală cu moartea”, a tradus el.

Dar este, de asemenea, un semnal pentru armata rusă: nu vor exista „eroi ai operațiunilor militare speciale”, a spus consilierul prezidențial.

„Dacă nu va fi o instanță ucraineană, va fi un glonț al Serviciului Federal de Securitate (FSB)”, a concluzionat Podoliak.

Autoritățile ruse au anunțat oficial miercuri că Evgheni Prigojin a murit. Fondatorul Wagner se afla la bordul avionului prăbușit în cursul zilei, a confirmat Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, citată de Tass.

Totodată, autoritățile ruse au confirmat și decesul lui Dmitri Utkin, principalul comandant al luptătorilor Wagner.

Citeşte întreaga ştire: Reacția Ucrainei după moartea lui Prigojin: „Putin nu iartă. Este un semnal pentru elite și pentru armata rusă”

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că sancțiunile impuse de Occident împotriva Rusiei pentru agresiunea acesteia împotriva Ucrainei nu sunt suficient de eficiente, relatează Deutsche Welle (DW) joi, potrivit The Kyiv Independent.

„În general, sancțiunile economice ar trebui să aibă un efect economic. Cu toate acestea, nu este cazul”, a scris DW, citând-o pe Baerbock în cartea jurnalistului Stephan Lamby „Ernstfall: Regieren in Zeiten des Krieges”.

„Am învățat că războiul nu poate fi încheiat prin soluții raționale, prin măsuri raționale convenite de guvernele civilizate”, a adăugat ea, menționând că logica care funcționează în țările democratice nu poate fi aplicată regimurilor autocratice.

Publicația a scris că economia rusă continuă să crească în pofida sancțiunilor, datorită impulsului dat de „economia de război”. Cu toate acestea, o astfel de creștere nu este sustenabilă pe termen lung, a relatat DW, citând experți în economie.

În urma invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina, țările occidentale și alți parteneri au impus sancțiuni extinse împotriva Rusiei, în speranța de a-i paraliza economia și de a-i submina producția de arme.

La începutul lunii august, rubla rusească a depășit pentru scurt timp 100 pentru un dolar american. Multe țări au renunțat la petrolul și gazele rusești, reducând veniturile din export ale Rusiei la jumătate față de nivelurile de dinainte de război.

În ciuda acestui fapt, Rusia și-a dublat cheltuielile militare pentru 2023 la peste 100 de miliarde de dolari, adică o treime din bugetul de stat. De asemenea, Moscova a învățat să ocolească sancțiunile occidentale folosind țări terțe pentru a-și menține producția de arme.

Comandantul Wagner, Evgheni PrigoJin, a fugit probabil în și din Africa din cauza încercărilor armatei ruse de a submina activitățile Wagner în regiune, a scris Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 23 august, potrivit The Kyiv Independent.

Surse din interior, care cunosc serviciile de securitate rusești, au afirmat că a existat un „efort de a bloca complet activitatea Wagner în Africa”, a afirmat ISW.

În urma scurtei insurecții a lui Prigojin împotriva guvernului rus în iunie, Grupul Wagner și-a mutat atenția din Ucraina către operațiunile sale din țările africane. Compania de mercenari a fost legată de crime de război în Republica Centrafricană și în Mali.

Pe 21 august, Prigojin a publicat o un video rar din ceea ce a pretins a fi o țară africană.

„Este posibil ca Prigojin să fi călătorit în Africa în speranța de a asigura misiuni suplimentare pentru personalul Wagner independent de Ministerul rus al Apărării și de Kremlin”, a declarat ISW.

Potrivit surselor ISW, armata rusă avea un plan în desfășurare pentru a înlocui mercenarii Wagner cu un corp de 20.000 de soldați.

Sursa a adăugat că Prigozhin s-a opus profund acestor eforturi și „a depus toate eforturile pentru a le împiedica'”, a precizat ISW.

Presupusul șef al acestor operațiuni a fost generalul-colonel Andrei Averyanov, un lider al serviciilor speciale rusești. ISW a precizat că Averyanov a fost legat de tentative de asasinat, inclusiv de otrăvirea agentului de informații britanic Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia.

Pe 23 august, un avion care se pare că îl transporta pe Prigojin s-a prăbușit în regiunea rusă Tsver, ucigându-i pe toți cei aflați la bord.

ISW a declarat că „panica și impulsivitatea” de care a dat dovadă Prigojin în fuga din Africa l-ar fi putut face vulnerabil în fața adversarilor politici.

Un atac cu rachete rusești împotriva orașului Dnipro a rănit în cursul nopții șapte locuitori și a provocat daune semnificative unei clădiri de infrastructură de transport, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lysak, în noaptea de miercuri spre joi, potrivit The Kyiv Independent.

Printre victimele rănite se numără trei bărbați și patru femei cu vârste cuprinse între 32 și 55 de ani, majoritatea suferind tăieturi și răni provocate de schije. Șase dintre ele au fost spitalizate și sunt în stare stabilă, a precizat guvernatorul.

Atacul a avariat în total aproximativ zece clădiri, inclusiv două clădiri rezidențiale, o bancă, o stație de autobuz, un hotel, clădirea unei companii agricole, un atelier de mobilă și o clădire administrativă. Aproximativ 15 chioșcuri au fost, de asemenea, afectate, potrivit raportului.

În plus, au fost avariate trei autobuze, mai multe mașini, cabluri și stâlpi de troleibuz, precum și conducte de apă și gaz, a adăugat Lysak.

Guvernatorul a raportat că una dintre rachetele lansate împotriva orașului a fost doborâtă de forțele Comandamentului Operațional de Est.

Al patrulea oraș ca mărime din Ucraina, Dnipro, situat în estul țării, a devenit un important centru umanitar de la începutul invaziei la scară largă. Pe parcursul ostilităților, acesta a suferit o serie de atacuri cu rachete rusești.

Un fost general încarcerat din cadrul serviciilor de securitate rusești, care ar fi avut cunoștință despre construcția reședinței președintelui Vladimir Putin de la Marea Neagră, a murit în arest, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti, notează CNN.

Generalul Gennady Lopyrev – care a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție în 2017 și care ispășea o pedeapsă de peste nouă ani în colonia corecțională nr. 3 din regiunea centrală Ryazan – „a început să se simtă brusc rău” și a fost trimis la un spital local unde a murit pe 16 august, a relatat RIA.

Potrivit agenției de presă de stat TASS, Lopyrev a fost condamnat pentru luare de mită „în valoare totală de aproximativ 7 milioane de ruble (aproximativ 74.000 de dolari)”.

De asemenea, Lopyrev a fost condamnat pentru posesie ilegală de pistoale și muniție, a precizat RIA, deși aceste condamnări au fost anulate în apel.

Generalul și-a susținut întotdeauna nevinovăția față de toate acuzațiile.

Citându-l pe avocatul lui Lopyrev, postul de știri rusesc RBC a relatat la momentul procesului că instanța l-a găsit pe Lopyrev vinovat de „fraudă financiară” legată de niște reparații la reședința de vară a lui Putin, Bocharov Ruchey, din Soci.

„Grupul de reflecție cu sediul la Washington, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a calificat moartea lui Lopyrev drept suspectă” și a declarat că „sursa sa din interior a afirmat că Lopyrev era «păstrătorul secretelor» legate de construcția reședinței președintelui Putin de la Marea Neagră din Gelendzhik, numită adesea «Palatul lui Putin»”.

După accidentului de avion în care ar fi murit șeful Wagner, Evgheni Prigojin, convoaie de luptători Wagner au plecat din Belarus spre Rusia, a raportat Centrul Național de Rezistență, vineri, 23 august, potrivit The Kyiv Independent.

Surse din Belarus au declarat că unele tabere de bază Wagner erau în curs de dezmembrare în seara zilei de 23 august și că membrii grupului militar privat formau convoaie pentru a părăsi țara.

„Convoaiele se îndreaptă probabil spre granița cu Rusia”, a declarat Centrul.

Potrivit surselor Centrului din Belarus, guvernul belarus nu a autorizat retragerea grupului de mercenari. Se pare că serviciile speciale belaruse încearcă să intercepteze convoaiele la graniță.

Anterior, pe 23 august, presa rusă a anunțat că un avion privat la bordul căruia se afla Prigojin s-a prăbușit în regiunea rusă Tver, ucigându-i pe toți cei aflați la bord.

În urma scurtei revolte a lui Prigojin împotriva Kremlinului din iunie, Grupul Wagner a stabilit tabere de bază în Belarus și a oficializat o colaborare cu Ministerul belarus al Apărării.

De atunci, statutul Wagner în Rusia a fost învăluit în ambiguitate. Un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din 14 iulie a afirmat că dictatorul rus Vladimir Putin spera să mențină luptătorii Wagner în Rusia, dar sub un nou comandant.

Leon Panetta, care este, de asemenea, fost secretar american al Apărării, a împărtășit această opinie într-un interviu acordat CNN după ce un avion în care se presupune că se afla comandantul Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în Rusia, fără a lăsa supraviețuitori.

„Cred că vor fi foarte îngrijorați dacă le vor permite practic acestor indivizi să continue să opereze pe cont propriu”, a declarat Panetta.

Rezistența lui PrigoJin la încercările Ministerului rus al Apărării de a-și afirma autoritatea asupra Wagner a culminat cu o scurtă insurecție în iunie 2023.

În urma rebeliunii, PrigoJin și Wagner au fost trimiși în Belarus. Dictatorul rus Vladimir Putin ar fi sperat să aducă forțele lui Wagner înapoi în Rusia sub o nouă comandă.

La 21 august, Prigojin a publicat un videoclip în care pretindea că se află în Africa, într-o țară fără nume. El a promis că va face Rusia „și mai mare pe toate continentele”.

„Nu aș fi surprins dacă [autoritățile ruse] își vor afirma controlul în Africa, Asia și oriunde s-ar afla”, a declarat Panetta.

El a mai spus că Rusia reprezintă probabil o amenințare pentru alți luptători Wagner.

„Cred că cei din Grupul Wagner trebuie să se îngrijoreze și pentru viețile lor”, a spus Panetta.

Un pilot rus a aterizat cu un elicopter Mi-8 pe un aerodrom din Ucraina pentru a se preda autorităților ucrainene, au anunțat mai multe publicații ucrainene pe 23 august.

Potrivit Ukrainska Pravda, care a citat surse de rang înalt din serviciile de informații, capitularea a fost rezultatul a mai mult de șase luni de muncă a serviciilor de informații militare ucrainene pentru a aduce elicopterul Mi-8 și pilotul său în Ucraina.

Sursele au adăugat că familia pilotului a fost evacuată din Rusia și se află în Ucraina împreună cu pilotul.

Alți doi membri ai echipajului de la bord nu știau încotro se îndrepta elicopterul și au fost uciși, a relatat Ukrainska Pravda.

Elicopterul trebuia să transporte piese pentru avioanele de luptă rusești Su-27 și Su-30, dar a aterizat în regiunea Harkov, împreună cu piesele pe care trebuia să le livreze.

Canalul rus Telegram „Fighterbomber” a susținut că echipajul a fost luat prizonier de Ucraina după ce elicopterul a aterizat din greșeală în regiunea Poltava în urmă cu două săptămâni, după ce a trecut granița cu Rusia.

Regiunea Poltava nu se învecinează cu Rusia și nici cu vreun teritoriu ocupat de forțele ruse.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului pentru Informații Militare din Ucraina, Andri Iusov, a confirmat relatarea la televiziunea ucraineană și a spus că mai multe informații vor fi publicate în curând. El nu a precizat unde a aterizat elicopterul, dar a declarat pentru publicația Hromadske că nu a aterizat în regiunea Poltava.

Ucraina a anunțat miercuri că a distrus un sistem antiaerian rusesc S-400 pe peninsula Crimeea, care a fost anexat de Rusia în 2014, relatează Reuters.

„În jurul orei 10 dimineața a avut loc o explozie care a distrus un sistem rusesc de apărare antiaeriană S-400 Triumph cu rază lungă și medie de acțiune”, a afirmat Ministerul Apărării de la Kiev.

Ministerul a publicat un videoclip cu o explozie masivă care este urmată de o coloană uriașă de fum care se ridică pe cer.

Explozia a avut loc în apropiere de satul Olenivka din peninsula Tarkhankut și a distrus „sistemul, rachetele și personalul acestuia”, potrivit afirmațiilor Kievului.

Patru angajați ai școlii au fost uciși și alte patru persoane au fost rănite, miercuri, într-un atac rusesc asupra unei școli din orașul Romni, din nord-estul Ucrainei, a declarat ministrul de interne, Ihor Klimenko.

Oficialul a spus că cadavrele directorului școlii, directorului adjunct, secretarului și a unui bibliotecar au fost scoase de sub dărâmături de către salvatori, relatează Reuters.

El a spus că patru localnici au fost răniți în timp ce treceau pe lângă școala din Romni, oraș din regiunea Sumî a cărei poziționare la granița cu Rusia a făcut-o țintă zilnică pentru atacurile rusești.

„Clădirea școlii a fost distrusă, iar acest lucru are loc chiar înainte de anul școlar, care, din păcate, nu va începe niciodată pentru unii”, a declarat avocatul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubinets, pe Telegram.

Situația pe linia frontului în zona așa-numitei la Moscova „operațiuni militare speciale” rămâne stabilă, deși Ucraina continuă să-și trimită armata în luptă, indiferent de pierderi, a declarat, miercuri, președintele rus Vladimir Putin, citat de Interfax.

„Uneori mă uit la ce face cealaltă parte și am impresia că aceștia nu sunt deloc oamenii lor, pe care îi împing în câmpurile minate, sub atacurile noastre de artilerie, se comportă ca și cum nu ar fi cetățenii lor”, a precizat Vladimir Putin.

Potrivit liderului de la Moscova, acțiunile militare ale Rusiei sunt dictate de dorința de a pune capăt războiului din Ucraina, dezlănțuit de o serie de țări occidentale și sateliții acestora, potrivit TASS.

„Rusia a decis să sprijine oamenii care luptă pentru cultura lor, pentru tradițiile lor, pentru limba lor, pentru viitorul lor. Acțiunile noastre în Ucraina sunt dictate de un singur lucru – să pună capăt războiului care a fost declanșat de Occident și sateliții lor în Ucraina împotriva oamenilor care locuiesc în Donbass”, a afirmat Vladimir Putin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE