Război în Ucraina, ziua 869 | NATO afirmă calea „ireversibilă” a Kievului către aderarea la alianță

Armata rusă a lovit cu o bombă aeriană o localitate de lângă Volceansk, din regiunea Harkov, ucigând două persoane și rănind alte opt, a transmis șeful administrației regionale, Oleg Sinegubov.

„Inamicul a lovit satul Belîi Kolodeț din comunitatea Volceansk. O bombă aeriană a lovit sectorul privat. Sunt morți și răniți”, a anunțat Oleg Sinegubov.

Potrivit datelor preliminare transmise de autoritățile locale ucrainene, cel puțin doi civili au murit și alți opt au fost răniți. Medicii și salvatorii lucrează la fața locului.

De asemenea, tot, joi, 11 iulie, trupele ruse au lansat atacuri cu bombe ghidate și asupra satului Borovaia, districtul Izyum, regiunea Harkov. În urma atacului, cel patru persoane au fost rănite.

Anunțul a fost făcut de președintele american Joe Biden, joi, în timpul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în marja summitului NATO de la Washington.

„În urmă cu două zile, am anunțat transferul istoric de echipamente de apărare aeriană în Ucraina. Astăzi sunt încântat să anunț un nou pachet de sisteme de securitate pentru Ucraina. Acesta este deja al optulea pachet pe care l-am autorizat de la semnarea legii privind securitatea națională”, a spus Joe Biden.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Deși președintele SUA nu a oferit detalii,  agenția AP  , citând doi oficiali americani, a raportat că vorbim despre un pachet în valoare de 225 de milioane de dolari.

Ajutorul va conține sistemul de rachete antiaeriene Patriot, care va fi transferat din depozitele armatei SUA.

Trupele ruse încearcă să străpungă liniile defensive ucrainene în apropierea oraşului Toreţk din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, pe un sector de front care este unul dintre principalele obiective ale armatei ruse pe frontul estic, a declarat joi un purtător de cuvânt militar ucrainean, potrivit agențiilor EFE și Agerpres.

În cursul zilei de miercuri, trupele ucrainene au respins la Toreţk şi în alte zone din apropiere 24 de atacuri ale inamicului, potrivit acestui purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Nazar Voloşin.

Unele dintre aceste asalturi au fost respinse în interiorul oraşului ucrainean Niu-Iork, situat la mai puţin de zece kilometri sud de Toreţk şi controlat parţial de trupele ruse. Toreţk avea înaintea războiului circa 30.000 de locuitori, iar Niu-Iork mai puţin de 10.000.

11 iul. - Acum 5 luni

11-07-2024

Josep Borrell critică presupusa „misiune de pace” a lui Viktor Orban

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În interviul acordat EFE, șeful diplomației europene a atras atenţia că există un „disconfort profund” în UE din cauza recentelor călătorii efectuate de premierul ungar Viktor Orban în Rusia şi China sub pretextul unei „misiuni de pace”.

Potrivit lui Borrell, aceste vizite au generat „o confuzie nefericită”, deoarece Orban a încercat să imprime deplasărilor sale un aer oficial utilizând, de exemplu, sigla ţării sale în calitate de preşedinte al Consiliului UE, în ciuda pofida faptului că blocul comunitar a insistat că premierul ungar nu are competenţă sau autoritate să negocieze în numele său.

Pe de altă parte, șeful diplomației europene spune că fostul președinte american Donald Trump „a avut dreptate” când a insistat pentru creșterea cheltuielilor de apărare.

Mai multe detalii aici: Josep Borrell spune că Donald Trump „a avut dreptate” atunci când a cerut mai mulți bani pentru apărare. Critici la adresa călătoriilor lui Viktor Orban

Mii de cetăţeni ucraineni refugiați în Polonia s-au înscris deja pentru a participa la viitoarea brigadă de voluntari pregătită de guvernul de la Varșovia, a anunţat miercuri seară, la Washington, şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, care participă la summitul aniversar al NATO, transmit agențiile de presă DPA şi EFE, preluate de Agerpres.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Mulţi dintre ei vor să fie în serviciul militar şi să schimbe lucrurile alături de compatrioţii lor din prima linie a frontului, dar spun: «Nu vrem să fim trimişi în luptă fără pregătirea şi echipamentul adecvate»”, a declarat Sikorski.

Polonia, care găzduieşte aproape un milion de refugiaţi ucraineni după ce Rusia a lansat, la 22 februarie 2022, o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, urmează să antreneze şi să echipeze voluntarii înaintea trimiterii lor în Ucraina, a adăugat ministrul polonez.

Radoslaw Sikorski a explicat că voluntarilor li se va permite să revină în Polonia după desfăşurarea lor. „Dacă fiecare ţară europeană ar face asta, Ucraina ar avea câteva brigăzi”, a subliniat el.

Crearea unităţii de voluntari din Polonia este inclusă în acordul de securitate semnat luni, la Varşovia, de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul polonez Donald Tusk, notează Agerpres.

Guvernul de la Oslo a anunțat o donație în valoare de un miliard de coroane norvegiene (circa 92,69 de milioane de dolari) în sprijinul apărării antiaeriene a Ucrainei.

Această nouă donaţie survine la o zi după ce Norvegia a anunţat că donează Ucrainei şase avioane de luptă F-16, pentru a-i susţine eforturile împotriva atacurilor aeriene ruse, trasmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Ucrainenii au nevoie de mai multă apărare antiaeriană pentru a-şi proteja populaţia în faţa bombelor şi rachetelor ruse”, a declarat prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store, citat într-un comunicat emis în marja summitului NATO de la Washington.

Obuzele Excalibur au făcut minuni în momentul în care au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina, în vara anului 2022. Ghidate prin GPS, aceste arme loveau cu o precizie chirurgicală tancurile și artileria rușilor. Însă, în doar câteva săptămâni, armata rusă a început să se adapteze la ele, recurgând în special la capacitățile de război electronic pentru a le face să se rătăcească sau să nu detoneze, sau ambele. Între timp, munițiile M982 Excalibur, dezvoltate de RTX și BAE Systems, au devenit practic inutile și nu mai sunt folosite, spun comandanții ucraineni, potrivit The Wall Street Journal.

Alte câteva arme occidentale cu tehnologii avansate au avut o soartă similară. Potrivit unor oficiali militari ucraineni, contramăsurile electronice aplicate de ruși au redus semnificativ precizia rachetelor ghidate prin GPS lansate de sistemele Himars, arma creditată pentru inversarea cursului războiului în favoarea Ucrainei în vara anului 2022.

Un sistem abia făcut, bomba de mici dimensiuni lansată de la sol (GLSDB), produsă de Boeing și Saab, a eșuat la scurt timp după ce a ajuns pe câmpul de luptă, parțial din cauza contramăsurilor electronice, afirmă oficiali ucraineni și occidentali. Ucraina nu o mai folosește și așteaptă să fie adaptată.

Mai multe detalii aici: De ce armele occidentale avansate tehnologic nu își mențin pentru mult timp eficiența în războiul din Ucraina

Disidentul Oleg Orlov, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru critici la adresa invaziei ruse din Ucraina, a comparat joi sistemul judiciar din Rusia cu Germania nazistă, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Un veteran al ONG-ului Memorial, colaureat al Premiului Nobel pentru Pace 2022 şi dizolvat de regimul din Rusia, acest activist pentru drepturile omului, în vârstă de 71 de ani, a ales, spre deosebire de mulţi alţi critici ai Kremlinului, să rămână la Moscova pentru a „continua lupta” împotriva regimului condus de Vladimir Putin.

La sfârşitul lunii februarie, Oleg Orlov a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare pentru denunţarea repetată a războiului purtat de Putin împotriva Ucrainei.

„Au distorsionat, pervertit şi, în cele din urmă, au distrus în totalitate justiţia şi legea”, a declarat Orlov joi, la apelul procesului său, potrivit unui jurnalist AFP prezent la tribunalul din Moscova.

Mai multe detalii aici: Disidentul rus Oleg Orlov compară sistemul judiciar din Rusia cu Germania nazistă: „Tribunalele sunt supuse doar dictatelor politice”

Autorităţile ucrainene au anunţat joi, 11 iulie, sechestrarea unei nave cargo sub pavilion camerunez, pe care o acuză că a încălcat granița și a transportat ilegal cereale din Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia. Nava ar fi fost sechestrată acum o săptămână, în timp ce naviga pe Dunăre dinspre portul Giurgiulești, din Republica Moldova, către Marea Neagră.

În cel puţin două ocazii, nava, Usko MFU, a intrat în portul Sevastopol, cel mai important din Peninsula Crimeea, după ce şi-a dezactivat Sistemul de Identificare Automată (AIS) ce permitea urmărirea acesteia. Cu ocazia primei dezactivări, în noiembrie 2023, nava a plecat încărcată cu 3.000 de tone de produse agricole în numele unei companii turceşti, acuză Parchetul General al Ucrainei, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

„La sfârşitul lunii mai 2024, nava a intrat pentru a doua oară în portul Sevastopol, unde a descărcat mărfuri din Turcia. Apoi a părăsit portul, indicând Istanbulul ca destinaţie. Cu toate acestea, după reactivarea sistemului AIS, pe 2 iulie, nava a intrat într-un port din Republica Moldova”, a detaliat Parchetul General al Ucrainei.

Nava a fost în cele din urmă sechestrată în timp ce „trecea prin apele portului Reni”, pe Dunăre, precizează sursa citată.

Mai multe detalii aici: Ucraina anunță sechestrarea unei nave care transporta cereale din Crimeea. Operațiunea a avut loc în largul portului Reni, lângă România

Aproximativ 70% din pierderile umane ale Rusiei în Ucraina aparțin unităților de asalt „Storm-Z”, alcătuite din foști pușcăriași, constată un locotenent-colonel polonez în rezervă specializat în monitorizarea forțelor armate ale Kremlinului.

„Informațiile din surse deschise ne arată că aproximativ 70% dintre pierderile ireversibile suferite de forțele armate ruse aparțin acestor formațiuni speciale”, scrie locotenent-colonelul în rezervă Maciej Korowaj pe contul său de X.

Potrivit doctrinei militare ruse, compania de asalt „Storm-Z” reprezintă o unitate cu „un nivel ridicat de independență și flexibilitate, creată temporar în afara” structurilor militare regulate” și „destinată utilizării (operaționale) imediate în îndeplinirea unor acțiuni complexe de luptă”, explică analistul militar polonez.

„SZTORM-Z” – ROSYJSKIE KARNE KOMPANIE SZTURMOWE

Czyli co krwawo trawi Ukraińską obronę…

Zgodnie z rosyjską doktryną kompania szturmowa „Sztorm-Z” to:

„[…] kombinowana ogólnowojskowa kompania taktyczna o dużej samodzielności i elastyczności, czasowo tworzona poza etatowym… pic.twitter.com/S1yvxYPQhB

— ppłk rez. Maciej Korowaj (@Maciej_Korowaj) July 10, 2024

Mai multe detalii aici: „Carnea de tun” a lui Putin în Ucraina: 70% din pierderile forțelor armate ruse provin din unitățile de asalt „Storm-Z”, formate din pușcăriași

China şi-a exprimat joi „puternica nemulţumire” față de partea din declarația finală a summitului NATO de la Washington care denunță legăturile sale strânse cu Rusia.

„Parteneriatul strategic din ce în ce mai strâns dintre Rusia şi China, precum şi încercările lor întrepătrunse de a destabiliza şi remodela ordinea internaţională bazată pe reguli, provoacă îngrijorări profunde”, se arată în declaraţia finală.

China „joacă acum un rol determinant în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, au adăugat liderii NATO, cerând Beijingului, „în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să nu mai susţină material şi politic efortul de război“ al Kremlinului.

În stilu-i caracteristic, Beijingul a susținut că este vizat de o „calomnie” și a denunțat un comunicat „impregnat de o mentalitate demnă de Războiul Rece şi de o retorică beligerantă”.

Mai multe detalii aici: China acuză NATO că o „instigă la confruntare” cu Rusia

Natalia Vertinskaia, o bloggeriță ucraineană care acum locuiește în SUA, pretinde că este nepoata lui Andrei Belousov, 65 de ani, ministrul rus al apărării. Ea a înregistrat un mesaj video pentru unchiul ei, după atacul cu rachete asupra spitalului de copii Ohmatdet, în care îi cere să oprească războiul din Ucraina. Femeia afirmă că bunicii lui Belousov sunt înmormântați la Kiev, iar un văr este încă acolo. Fratele lui Belousov neagă legăturile familiei cu Ucraina, transmit, printre altele, Moscow Times și News.ru.

Mai multe detalii aici: O bloggeriță ucraineană care trăiește în SUA susține că este nepoata ministrului rus al apărării: „Bunicii tăi sunt îngropați la Kiev. Oprește-te, unchiule Andrei!”

Rusia nu intenționează să participe la cel de-al doilea summit de pace pentru Ucraina, la care Kievul se pregătește să invite Moscova, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, citat de agenția de presă de stat RIA Novosti, relatează publicația independentă The Moscow Times.

Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că nu exclude invitarea lui Vladimir Putin la al doilea summit pentru pace.

Persoane familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Bloomberg că Ucraina intenționează să organizeze o a doua conferință de pace înainte de alegerile prezidențiale din SUA și că dorește să invite Rusia la reuniune.

Mai multe detalii aici: Rusia spune că nu va participa la următorul summit de pace pentru Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a clarificat calea „ireversibilă” a Ucrainei către NATO, subliniind că angajamentele actuale ale alianței față de Kiev „constituie o punte către aderarea Ucrainei”, relatează The Kyiv Independent.

„Există un mesaj puternic din partea aliaților NATO că ne dorim cu adevărat ca Ucraina să adere și lucrăm cu Ucraina pentru a face acest lucru posibil. Pachetul complet pe care îl avem cu Ucraina, angajamentul pe termen lung, livrarea de mai multe arme, inclusiv mai multe F-16, acordurile bilaterale de securitate și pachetul de interoperabilitate. Toate acestea constituie, așa cum le numim noi, o punte către aderare. Acestea sunt acțiuni concrete care vor aduce Ucraina mai aproape de aderare”, a spus secretargul general.

Într-o declarație publicată pe 10 iulie, în contextul summitului de la Washington, alianța a afirmat „calea ireversibilă a Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.

„Viitorul Ucrainei este în NATO. Ucraina a devenit din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic cu Alianța. Salutăm progresele concrete pe care Ucraina le-a făcut de la summitul de la Vilnius [2023] în ceea ce privește reformele democratice, economice și de securitate necesare. Pe măsură ce Ucraina continuă această activitate vitală, vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Reafirmăm că vom fi în măsură să adresăm Ucrainei invitația de a adera la Alianță atunci când Aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite”, se precizează în declarație.

Ucraina și-a exprimat speranța că summitul NATO din acest an va aduce un semnal mai clar cu privire la viitoarea aderare la alianță. Oficialii americani au precizat că este puțin probabil ca țara să primească o invitație.

Partenerii au asigurat însă Kievul că summitul va defini o poziție specifică pentru aderarea Ucrainei la alianță, și anume ireversibilitatea acesteia, a declarat Olha Stefanishyna, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică.

Forțele ruse au atacat Ucraina, în noaptea de miercuri spre joi, cu două rachete balistice Iskander-M și șase drone Shahed, acestea din urmă fiind doborâte, au anunțat Forțele Aeriene ucraiene, citate de Ukrainska Pravda.

Regiunea Sumî a fost lovită cu rachete lansate din regiunea rusă Kursk. Dronele au decolat din zona orașului rusesc Primorsko-Akhtarsk, precizează autoritățile de la Kiev.

„UAV-uri (drone) de atac inamice au fost doborâte în regiunile Mikolaiv, Hmelnîțkîi, Liov și Ivano-Frankivsk. Avioane de luptă, unități de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și echipe mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au fost implicate în operațiuni de luptă”, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Sistemele ruse de apărare aeriană ale Rusiei au doborât, noaptea trecută, cinci drone ucrainene deasupra a patru regiuni, inclusiv Moscova, a transmis Ministerul Apărării, citat de BBC Rusia.

„Sistemele de apărare aeriană de serviciu au distrus și interceptat cinci drone, dintre care două se aflau deasupra teritoriului regiunii Briansk și câte una deasupra teritoriilor regiunilor Tambov, Tula și Moscova”, se precizează în anunțul ministerului.

Ministrul ucrainean al Sănătății, Viktor Liașko, a anunțat că un băiat care se afla în spitalul de pediatrie Okhmatdet din Kiev în momentul atacului rusesc din 8 iulie a murit, miercuri, 10 iulie, într-o altă unitate medicală.

„Din păcate, avem primul copil victimă dintre pacienții care se aflau în spitalul Okhmatdet în timpul atacului terorist din 8 iulie. Un băiețel, care se afla în stare critică în unitatea de terapie intensivă din Okhmatdyt în momentul atacului cu rachetă, a murit. După atac el a fost transportat la unul dintre spitalele din Kiev”, a transmis Viktor Liașko.

Procuratura Generală a Ucrainei investighează o altă crimă de război a rușilor: execuția prin împușcare a doi soldați ucraineni capturați în direcția Zaporojie.

Potrivit procurorul general Andrei Kostin, în urma unei anchete s-a stabilit că această crimă a fost comisă în iunie 2024, în apropierea satului Robotino, regiunea Zaporojie.

Un videoclip cu această execuție ar fi apărut pe rețelele de socializare pe 10 iulie.

„Știm că acesta nu este un accident. Aceasta este o politică deliberată a regimului criminal de la Kremlin de a distruge tot ce este ucrainean. Vom găsi și pedepsi pe toți cei implicați: atât pe cei care au dat acest ordin penal, cât și pe autorii direcți ai crimei”, a transmis Andrei Kostin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat miercuri înaintea summitului NATO la Washington că aşteaptă ca aliaţii să aprobe cu acest prilej un nou ajutor militar substanţial destinat Ucrainei pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia.

Acesta va include cinci părți, potrivit lui Stoltenberg.

• Comandamentul NATO va furniza asistență și instruire în domeniul securității
• O promisiune pe termen lung de a continua susținerea sprijinului
• Noi anunțuri de sprijin imediat, inclusiv apărare aeriană
• Noi acorduri bilaterale de securitate
• Intensificarea lucrărilor privind interoperabilitatea

„Împreună, aceste cinci elemente constituie o punte puternică pentru Ucraina în vederea aderării la alianță și sunt încrezător că aliații își vor reitera apoi angajamentul ca Ucraina să devină membru al NATO”, a adăugat el.

Urmărește-ne pe Google News