„Jupiter, poporul te va aduce pe Pământ!”. Protestul față de reforma pensiilor s-a radicalizat în Franța, iar Macron devine dușmanul tuturor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poate că lupta din parlament s-a terminat, dar grevele și manifestațiile din stradă vor continua, asigură protestatarii francezi, care nu sunt dispuși să accepte creșterea vârstei de pensionare, scriu Le Monde și France 24.
Cuprins:
După mai bine de două luni de lupte împotriva proiectului de lege care crește vârsta de pensionare în Franța, oponenții reformei impuse de Emmanuel Macron par să-și fi intensificat eforturile.
Joi, într-o nouă zi majoră de manifestații, numărul protestatarilor a fost în creștere, după ce în ultimele zile părea că scade. Protestele au dat și semne de radicalizare, manifestanții incendiind intrarea în primăria din Bordeaux.
A fost cea de-a noua zi de greve și proteste la nivel național și prima de când guvernul lui Macron a impus proiectul de lege printr-o prevedere constituțională controversată, care a ocolit votul parlamentului, mișcare ce a transformat disputa într-o criză politică și instituțională.
Ultima rundă de proteste a venit la o zi după ce Macron a ieșit public pentru a spune că este pregătit să accepte lipsa de popularitate, deoarece proiectul de lege este „necesar” și „în interesul general al țării”.
Într-un interviu foarte așteptat, miercuri, Macron a abordat un ton sfidător, scrie site-ul televiziunii publice France 24, și a declarat că nu are „niciun regret”, cu excepția faptului că guvernul său nu a reușit să convingă publicul de necesitatea reformei.
Popularitatea lui Macron este la pământ
Faptul că guvernul nu a reușit să îi convingă pe francezi este un eufemism, observă France 24.
Sondajele au arătat în mod constant că peste două treimi din țară se opun revizuirii pensiilor. O largă majoritate a francezilor și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru grevele care au perturbat școlile, transportul public și colectarea gunoiului, îngropând străzile Parisului - cel mai vizitat oraș din lume - sub grămezi de deșeuri.
Rata de aprobare a lui Macron a fost puternic afectată, scăzând la doar 28%, conform unui sondaj Ifop de săptămâna trecută - cel mai scăzut nivel de la protestele Vestelor Galbene și până acum.
Și atenție: sondajul a fost realizat înainte ca președintele să-și înfurie și mai mult criticii, cerându-i premierului său să declanșeze articolul 49.3 din Constituție, cel care a permis impunerea proiectului de lege fără vot parlamentar.
Guvernul prim-ministrei Elizabeth Borne a supraviețuit la limită unui vot de neîncredere în Adunarea Națională, luni, dar sondajele sugerează că francezii sperau la un rezultat cu totul diferit.
Doi din trei alegători au susținut moțiunea de cenzură, potrivit unui sondaj Elabe, inclusiv - în mod surprinzător - o mică majoritate (51%) de persoane care l-au susținut pe Macron în turul doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Macron, împotriva tuturor
În ultimele zile, Macron a devenit tot mai clar ținta furiei protestatarilor. Cel care a contribuit la această personalizare a luptei din stradă a fost chiar președintele. Interviul său, urmărit de aproximativ 11,5 milioane de persoane, l-a readus în prima linie, scrie Le Monde.
Iar oamenii din stradă au exprimat foarte clar acest lucru.
„Ne-am săturat de un președinte care se crede Ludovic al XIV-lea, care nu ascultă, care crede că este singurul care știe ce este bine pentru această țară”, a declarat Michel Doneddu, un pensionar de 72 de ani din suburbiile Parisului, citat de France 24.
„Jupiter, poporul te va aduce înapoi pe Pământ”, anunța o pancartă agitată de un protestatar, o referire la porecla folosită în mod obișnuit de criticii „aroganței” percepute a lui Macron.
La mitingul de joi de la Paris, mulți au declarat că au votat pentru președinte cu mai puțin de 12 luni în urmă, subliniind însă că au făcut acest lucru pentru a ține extrema dreaptă departe de putere - și nu pentru a susține revizuirea pensiilor promisă de acesta.
„Democrația noastră este defectă, ne obligă să alegem un rău mai mic”, a spus Maude, o studentă în vârstă de 21 de ani. „Și chiar și atunci când parlamentul și țara se opun, guvernul poate merge mai departe și face ceea ce vrea”, a spus ea.
„O condamnare la moarte”
Proiectul de lege care crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, lungind totodată și perioada de contribuție pentru o pensie completă, este considerat „profund nedrept” de către sindicate.
Criticii spun că măsurile propuse afectează în primul rând lucrătorii slab calificați, care își încep cariera devreme și au locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic, precum și femeile care își întrerup cariera.
„Creșterea vârstei de pensionare este o condamnare la moarte pentru noi”, a declarat pentru France 24 Julien, un gunoier în vârstă de 40 de ani, care a mărșăluit la Paris alături de zeci de colegi greviști.
„Fac această muncă de 10 ani și este mai mult decât suficient pentru a epuiza pe oricine”, a spus el.
„Unii dintre colegii mei au murit în timpul pandemiei COVID. Am fost sărbătoriți la vremea respectivă, iar acum așa ne mulțumesc ei!”, a observat omul.
Lupta continuă
După ce guvernul Borne a supraviețuit moțiunii de cenzură, mișcările politice menite să blocheze reforma par să se fi epuizat - deși opoziția ar mai vrea să organizeze un referendum și să conteste constituționalitatea legii.
Dar manifestanții și sindicatele nu se predau încă.
Criticile lui Macron la adresa sindicatelor au stârnit reacții furioase, mai ales din partea șefului sindicatului moderat CFDT, Laurent Berger, care l-a certat pe președintele francez pentru că a încercat să prezinte disputa privind pensiile ca pe o luptă „între un (om) responsabil și un grup de iresponsabili”.
Sindicatul lui Berger - cel mai mare din Franța - a sprijinit ultima reformă a sistemului de pensii din Franța sub conducerea fostului președinte François Hollande în 2014, care a crescut perioada de contribuție pentru o pensie completă, dar nu și vârsta minimă de pensionare. De data aceasta însă, CFDT s-a aliat cu grupuri mai radicale într-o alianță rară.
În perioada premergătoare mitingurilor de joi, membrii sindicatelor și-au intensificat campania de greve, blocând pentru scurt timp gări, depouri de autobuze și autostrăzi, inclusiv drumul principal care duce spre aeroportul Charles-de-Gaulle de lângă Paris, în vreme ce rezervele de combustibil au scăzut din cauza protestelor continue la rafinăriile de petrol din întreaga țară.
Întreruperile de alimentare cu energie electrică au lăsat primăria celui de-al 5-lea arondisment din Paris - condus de un primar de centru-dreapta, care susține reforma - fără electricitate timp de mai multe ore, în timp ce sindicatele studențești au declarat că peste 400 de licee din întreaga țară au fost blocate temporar de elevii protestatari.
„Furia este mai mare ca niciodată”, a declarat Ian Brossat, un viceprimar al Parisului, prezent la mitingul de joi, înfășurat în eșarfa tricoloră pe care o poartă de obicei aleșii în timpul evenimentelor publice.
O poziție asemănătoare a fost exprimată de Emilie Dalle, o directoare a unei școli dintr-o suburbie a Parisului, care a declarat că a fost și mai motivată să mărșăluiască după gestul „autoritar” al președintelui.
„Poate că bătălia din parlament s-a încheiat, dar noi nu am terminat”, a spus ea pentru France 24.
UDAR007 24.03.2023, 16:28
Frantuji au ce au votat, asa ca m.ie cu lamaie,eu in locul lui Macron as propune pensionarea la 65 ani, ca in Romania