Transformarea Magazinului București. Ruina de pe Lipscani, cu 90 de ani de istorie și ajunsă temporar la Vanghelie, a fost refăcută și este azi de nerecunoscut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi ani de muncă și o investiție de peste 6,5 milioane de euro au redeschis celebrul magazin din centrul Capitalei. Noua construcție are șapte etaje și dispune de 3.150 de metri pătrați, magazine și birouri.
Cuprins:
- De la băiat de prăvălie la ”asociat” cu patronul
- Stofe, lenjerii, covoare și perdele
- Șocul confiscării magazinului fără explicații
- L-a refuzat pe Dej, spunându-le apropiaților că ”e culmea tupeului”
- Închis după Revoluție și ajuns pe mâna lui Vanghelie
- Șapte etaje și faţada de altădată
- Poveste cu o mașină de scris și un vinil de 26 de lei
Bucur Bunescu a fost considerat unul dintre cei mai mari comercianți pe care i-a avut România. S-a născut în anul 1876 lângă Braşov, în satul Turcheș sau Türkös, pe vremuri, unul din cele şapte sate care s-au unit sub numele de Săcele, în 1950.
De la băiat de prăvălie la ”asociat” cu patronul
Tatăl lui Bucur era oier. În 1887, ajuns în Dobrogea la traversarea Dunării, bacul pe care era îmbarcat s-a răsturnat şi oierul a murit. Cu el și turma de mioare. După această tragedie, Bucur, care avea doar 11 ani, a luat drumul Bucureștiului. Singur și dezorientat a început să-și caute de lucru pentru a câștiga o pâine. Așa a intrat ca băiat de prăvălie Ia comerciantul Nicolae Popp.
Conform unui document prezentat de Muzeul București, sub semnătura lui George H. Mărculeţ, "munca prestată de Bucur în prăvălia lui Nicolae Popp, priceperea dovedită în negustorie, au făcut, se pare, o impresie deosebită patronului, care, după câţiva ani buni, la începutul anului 1900, hotărăşte să îl ia ca asociat pe fostul lui băiat de prăvălie, deşi între ei era o diferenţă de vârstă apreciabilă.
Astfel, la 29 aprilie 1900, ia naştere Asociaţia în nume colectiv «Popp&Bunescu»".
Stofe, lenjerii, covoare și perdele
Zilele trec, relația dintre cei doi se cimentează, afacerile cresc, iar ei cumpără terenuri și spații comerciale în centrul orașului. În iunie 1929, Bucur înaintează Primăriei Municipiului Bucureşti cererea de autorizare a unei noi construcţii.
<strong>Așa se ridică «Magazinul Popp&Bunescu», care începe comercializarea de stofe, pânzeturi, lenjerii, articole de galanterie, covoare sau perdele.</strong>
"Clădirea are subsol, parter şi şase etaje, ultimele două etaje având retrageri. Arhitectura faţadei nu surprinde în mod deosebit: simplitate, funcţionalitate, marcarea puternică a orizontalelor, conform principiilor arhitecturii moderne a epocii. Este interesantă prisma verticală de sticlă, luminată noaptea, cu rol de reclamă, pe care se putea citi Popp&Bunescu", este descris magazinul în cartea "Personalități bucureștene".
Șocul confiscării magazinului fără explicații
La începutul anilor '30, Nicolae Popp moare, fără să se știe împrejurările, iar Bunescu continuă afacerile. Ele merg din ce în ce mai bine.
Fostul băiat de prăvălie continuă să cumpere zeci de clădiri și terenuri. Până în 1939 nu există nicio imagine cu magazinul din centrul orașului.
<strong>Vine 1948 când, ajuns la 72 de ani, Bunescu află că magazinele Popp&Bunescu vor aparține statului! Naționalizarea în forma ei pură și dură. </strong>
Decizia a aflat-o chiar în biroul său, după ce un grup de bărbați a trântit ușa de perete și a făcut anunțul. A fost momentul în care "Magazinul Popp&Bunescu" s-a transformat în "Magazinul București".
L-a refuzat pe Dej, spunându-le apropiaților că ”e culmea tupeului”
Până în 1950, Bunescu a continuat să plătească impozit pe clădirile confiscate de stat, iar marele lui noroc a fost că nu a fost arestat, așa cum a pățit-o fratele lui, Nicolae, imediat după naţionalizare.
Bucur a fost dat afară din casa în care locuia cu soția și familia fiicei sale, de pe Bulevardul Kiseleff și trimis în două camere cu chirie pe Bulevardul Hristo Botev. Tot în august 1948 i se confiscă şi casa din Sinaia.
Conform lui George H. Mărculeţ, "în anul 1962, potrivit relatărilor membrilor familiei, Bucur Bunescu, în vârstă de 86 de ani, dar sănătos şi deosebit de activ, primeşte o scrisoare din partea lui Gheorghiu-Dej, prin care acesta îl solicita să îi fie consilier pe probleme comerciale. A refuzat, considerând propunerea drept «culmea tupeului»". Se stinge din viaţă trei ani mai târziu, pe 20 septembrie 1965, la 89 de ani.
Închis după Revoluție și ajuns pe mâna lui Vanghelie
În toți acești ani magazinul și-a continuat activitatea fiind unul din cele mai frecventate, cunoscute și apreciate din București. Asta până în 1989, când activitatea centrului comercial este sistată.
După căderea regimului Nicolae Ceaușescu clădirea începe să să degradeze și să devină un adevărat pericol pentru cei din zonă. Se pune lacătul, se împrejmuiește zona.
<strong>În 2003, fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie intră în posesia pachetului majoritar al SC Bucureşti SA, proprietara "Magazinului București" la acea dată. </strong>
În 2010, magazinul a fost retrocedat moştenitorilor familiei Bunescu, iar în 2013 a intrat în proprietatea investitorilor olandezi Gerard Heinen şi Johannes Jozefus Maria Baakman. Noii proprietari au obţinut autorizaţie pentru reconstrucţia imobilului în 2017, care a pornit la drum un an mai târziu, în septembrie 2018.
Clădirea a fost dărâmată pentru a face loc unei noi construcții moderne și fără pericol de prăbușire, și care să devină una emblematică pentru București.
<strong>Cei doi investitori, care fac parte dintr-un grup de oameni de afaceri din Olanda, deţin mai multe spaţii în centrul istoric al Capitalei, fiind printre cei mai mari proprietari privaţi din zonă. </strong>
Lucrările de reconstrucţie ale "Magazinul București" au avansat pe zi ce trecea, iar cu o mică întârziere, în luna martie s-au văzut rezultatele. Porțile se redeschid după 30 de ani. Investiția de reconstrucție se ridică la peste 6,5 milioane de euro. Clădirea are acum o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 3.150 metri pătraţi, distribuită pe şapte etaje, cu unul mai mult decât cea istorică din anii '30.
Șapte etaje și faţada de altădată
Ca istoria să nu fie șteargă cu buretele, actuala clădirea păstrează la intrare vitrinele cu sticlă curbată, specifice magazinului emblemă din perioada interbelică.
"Clădirea păstrează faţada de altădată şi reintroduce elemente emblematice ale arhitecturii iniţiale, modernizate pentru a se potrivi noului design, printre care copertina de la parter, axul central din sticlă la faţada principală şi vitrinele cu sticlă curbă, unice la vremea construcţiei", spune Radu Moldoveanu, reprezentantul proprietarilor.
S-au păstrat, de asemenea, ”pişcoturile de pardoseală, diferite elemente metalice ornamentale de la vitrinele curbe şi elemente de marmură”, mai precizează Moldoveanu.
Poveste cu o mașină de scris și un vinil de 26 de lei
Magazinul București este parte în istoria cotidiană a locuitorilor orașului. Omul de radio Alexandru Gheorghias povestește o amintire legată de magazinul, punct de reper al Bucureștiului: "Acolo, jos, la parter, era un magazin din care mi-a fost cumpărat primul vinil. A costat 26 de lei. Se întâmpla în toamna lui 1983".
"Tocmai intrasem la liceu şi mama îmi promisese că-mi va cumpăra bicicletă dacă iau notă bună la admiterea în treapta întâi. Schema clasică. Am intrat al patrulea pe listă. Speriată de dorinţa mea de evadare din cartier, şi-a modificat promisiunea şi mi-a cumpărat maşină de scris. Ca să mă ţină în loc”, a povestit Gheorghias, pe Facebook.
”Era o maşină de scris chinezească, minionă, la circa 3.000 de lei. Adică aproape întreg salariul ei lunar de profesoară. S-a înhămat la o trebuşoară dificilă, fiindcă în fiecare an trebuia să meargă cu maşina de scris la secţia de miliţie, iar cei de acolo să dactilografieze o filă la dosarul cu specimene de caractere. Culmea e că pe acel prim vinil din colecţie era o maşină de scris. Era albumul lui Nicu Alifantis. Karma", spune Gheorghias. Și clădirile istorice au karma lor.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
