Mancarea romanilor, pastrata in „buncare”

obiect de activitate se afla modificarea structurii genetice a diferitelor soiuri. Asta inseamna ca daca, prin absurd, de pe teritoriul Romaniei ar disparea peste noapte tot ceea ce inseamna plante, singurul loc de unde ar putea incepe refacerea patrimoniului genetic ar fi banca de la Suceava. Forme traditionale sau forme moderne de cereale, fructe, legume sau plante ornamentale, toate sunt pastrate in buncarele institutiei sucevene. Formele traditionale sunt cele reprezentate de plantele crescute in zone unde colectivizarea practicata pana in decembrie 1989 nu a ajuns aproape deloc. "Taranii din aceste locuri, de obicei izolate, palcuri de case si comunitati mici pierdute prin varful muntilor, nu au primit niciodata de la cooperative seminte modificate genetic, care sa ofere, asa cum se obisnuia pe vremea respectiva, productii record. Este un lucru bun, timp de zeci de ani s-au pastrat intacte soiuri de cereale curate. De exemplu, in Muntii Apuseni se cultiva o specie de porumb care nu se mai gaseste nicaieri in alte locuri din tara. Se poate spune ca taranii de acolo sunt privilegiati, faina rezultata din macinarea acestor boabe de porumb este de cea mai buna calitate, mamaliga are un gust formidabil si o culoare de un galben foarte intens", explica Silvia Straeru (foto mic), directorul Bancii de Gene. Pastrarea acestui fabulos patrimoniu se face fie prin conservare prin seminte (depozitate in plicuri sau borcane si in incaperi speciale, la temperaturi de +4 grade Celsius) fie prin culturi in vitro (la temperaturi de -20 de grade Celsius). "Mai avem si un camp experimental, o parcela de pamant pe care folosim o mare parte din semintele ce se afla depozitate in interiorul Bancii". "Recoltarea" se face de catre o echipa formata dintr-un inginer agronom, un biolog si un ecologist, acestia avand rolul de a bate tara in lung si in lat, de a gasi si de a aduce la Suceava cat mai multe mostre. "Din 1998, anul in care a fost infiintata aceasta banca, am reusit sa colectam aproximativ 15.000 de probe din toata tara. Mai mult de 60% dintre acestea au fost culese direct de pe teren, de noi". Desi conditiile de pastrare din Banca de Gene sunt apropiate de cele occidentale, iar depozitarea este absolut gratuita, nici unul din agricultorii din Romania nu a apelat pana acum la serviciile ei. "Din diverse motive, inundatii, seceta, foarte multi dintre ei si-au pierdut colectiile de plante. Daca ar fi apelat la noi, ar fi avut acum o copie fidela a soiurilor in cauza", ne-a explicat Silvia Strajeru.