Merge numai in patru labe

Ii vezi tarandu-se pe strada si, daca nu iti intorci privirea a dezgust, bagi mana in buzunar dupa ceva marunt, ca sa-i ajuti. Te gandesti ca nu e vina lor daca sunt asa, schilozi. Probabil ca parintii le-au rasucit picioarele cand erau bebelusi, ca sa faca bani de pe urma lor, din cersit. Nici nu-ti trece prin minte ca unii asa s-au nascut. Pentru Nico, din Timis, viata a inceput, acum 19 ani, cu un verdict cumplit: “plurimalformatie osteo-musculara”. Pentru el “a merge” inseamna sa se deplaseze “in patru labe”.

La cativa kilometri de Timisoara, intr-o familie de rromi care traiesc intr-o saracie lucie la marginea satului Dudestii Vechi, cel de-al treilea copil al familiei sufera o adevarata drama. La mijlocul lunii martie, primavara se lasa inca asteptata, zapada topita a transformat curtea bordeiului intr-o mare de noroi, iar Nico, aflat la varsta adolescentei, nu poate sa iasa, sa se joace impreuna cu fratii lui mai mici. Pentru ca nu poate merge decat in patru labe, parintii lui il tin in casa sau il scot doar in brate, ca sa-l fereasca de umezeala si de noroi. “E mai greu iarna, pentru ca nu-i place deloc sa stea degeaba in casa”, ne marturiseste Lenuta, mama lui Nico. “Asa ca ii gasesc mereu ceva de lucru. Ieri, de exemplu, mi-a spalat trei sfori de rufe si a maturat toata casa”. Nici n-a fost mult de maturat. Doua camere minuscule, intr-un bordei de pamant, acoperit cu nuiele impletite, pe care familia lui Nico le varuieste de doua ori pe an, inainte de Paste si de Craciun.

Asezat pe pat, cu picioarele rasucite, astfel incat talpile sunt indreptate spre tavan, baiatul pare slabut. O mana de om pe care tatal, nu foarte solid nici el, il ridica fara efort in brate. Daca ii rogi sa-ti spuna cateva vorbe despre copilul lor, parintii lui Nico nu stau mult pe ganduri: “Ne putem baza pe el pentru orice. Spala, da cu matura, sta cu nepoata de doi ani, o imbraca si ii da sa manance”. Si nu o spun doar asa, pentru ca au venit “domnii de la ziar” sa se intereseze de baiatul lor cu probleme.

Nico e vesel si se uita cu drag la mogaldeata din bratele surorii lui. Daca e sa dam crezare fisei medicale a adolescentului din Dudestii Vechi, din punctul de vedere al dezvoltarii mintale nu-i desparte decat un an. “De la spital, de la Timisoara, ne-au spus ca are mintea unui copil de trei ani. Dar te poti intelege cu el. Pricepe tot ce-i spui. Stie cum ne cheama pe fiecare.” Parca pentru a ne convinge, baiatul isi striga nepoata pe nume: “Ana Marica”, varianta lui pentru Ana Maria.

Gheata s-a spart. Incercam sa aflam cate ceva despre Nico chiar de la el. Stie sa numere pana la patru. Patru, cati copii are familia lui: doi baieti si doua fete. Ne arata cum merge prin casa si cum o imbraca pe Ana Maria. Iar printre tovarasii preferati de joaca il numeste pe magarusul Doru, venit pe lume chiar in ziua de Craciun, anul trecut. “Ma joc cu Doru. E fain tare.” Cat despre magarus, acesta pare la fel de incantat de tovarasul lui de zbenguiala, judecand dupa giumbuslucurile pe care le face in curtea familiei.

Cand a fost vremea sa-si faca buletin, Nico a fost carat in spinare pana la politie. La fel s-a intamplat cand a avut nevoie de un control medical la Timisoara. La Clinica de Neolologie pentru Copii din Timisoara, dr. Constantin Lupu a analizat cazul baiatului din Dudestii Vechi.

Dincolo de terminologia complicata, care face din Nico un “caz interesant din punct de vedere medical”, ramane zambetul unui copil inchis in trupul unui adolescent, pentru care “normal” inseamna sa se tarasca in patru labe, sa nu poata iesi din casa atunci cand ploua sau ninge si sa fie purtat pe brate atunci cand trebuie sa strabata distante mai mari. Un copil pe care parintii nu au vrut nici sa-l abandoneze, nici sa-l exploateze pentru a castiga un ban in plus.

Cand si-a facut buletinul, Nico a fost dus in spate la oras de tatal sau. Cand sta acasa, tanarul are grija de gospodarie si de nepoata sa

„Copilul nu a fost schilodit”

“Nico a ajuns la mine cand avea deja 15 ani”, ne-a spus dr. Constantin Lupu (foto). “Din fisa lui am aflat ca s-a nascut la termen, avand o greutate de 2.100 de grame. S-a notat atunci ca are picioarele strambe bilateral. Oricum, dupa ce am analizat toate radiografiile pe care le-am primit, am putut sa exclud ipoteza unei schilodiri ulterioare a copilului. Deformatiile sunt identice si pe partea stanga, si pe cea dreapta, semn al unei patologii genetice, care se exprima recesiv in cuplurile de rromi care traiesc in conditii de izolare”, a explicat Constantin Lupu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE