Cum și-a asigurat Merkel renumele de lider global, în criza COVID. “Succesul ei e un mesaj pentru Europa: Sănătatea cetățenilor e mai presus de planurile politice”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele Germaniei în timpul crizei COVID-19 au consolidat reputația Angelei Merkel și au pus-o în antiteză cu politicieni precum Donald Trump. “Succesul în controlul pandemiei este și un semnal important pentru Europa: sănătatea propriilor cetățeni e mai presus de planurile politice. Este cheia în care ne vom raporta la moștenirea politică a cancelarului”, spune pentru Libertatea analistul politic Radu Magdin.
Cancelarul Angela Merkel a intrat în 2020, penultimul an al lungii sale cariere în fruntea Germaniei, cu un sprijin politic erodat, o moștenire politică afectată de criza refugiaților, un succesor incert și unele probleme de sănătate. Aproape expirată din punct de vedere politic, așa cum s-au grăbit să afirme unii comentatori.
Eficiența cu care a coordonat răspunsul Germaniei la pandemia de COVID-19 și claritatea felului în care a comunicat cu cetățenii în această perioadă
i-au adus însă aprecieri în țară și peste tot în lume.
Rezultate: Germania are o rată mică de mortalitate, comparativ cu celelalte state occidentale, iar Merkel se bucură de cel mai mare scor de popularitate din 2017 și până în prezent în Germania, potrivit Deutsche Welle.
“Nu sunt convins că steaua cancelarului căzuse iremediabil, dar pălise însă de pe urma uzurii crizei refugiaților”, spune pentru Libertatea analistul politic Radu Magdin, care a lucrat la Bruxelles 2007-2012.
Acesta crede că Merkel își pregătise finalul de mandat, cu o serie de victorii politice importante, dar că planurile i-au fost date peste cap de sosirea epidemiei.
În același timp, succesul de etapă în controlul pandemiei este un semnal important pentru întreaga Europă: siguranța și sănătatea propriilor cetățeni sunt mai presus de planurile politice. Aceasta este cheia în care ne vom raporta, ulterior, la moștenirea politică a cancelarului german, iar backgroundul său de om de știință o ajută, criza necesitând nu doar charismă, ci și încrederea dată de precizie. Radu Magdin, analist politic:
O abordare științifică
Cancelarul a abordat frontal criza sanitară încă din martie, într-un apel dramatic către populație, primul discurs televizat neprogramat ținut în cei 15 ani în fruntea țării, potrivit CNN.
“Germania are de înfruntat cea mai mare provocare de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial”, a avertizat Merkel, care i-a pus în gardă pe cetățeni, prezentând faptele rece și calculat, dar apelând, în același timp, la compasiune pentru a spune că înțelege ideea limitării libertății de mișcare, pe care o resimțise și ea în tinerețea petrecută în Germania de Est.
A fost un moment important, în care alți lideri, precum Donald Trump sau Boris Johnson au dat semne că nu înțeleg gravitatea crizei sau felul în care trebuie să o abordeze. Efectele s-au văzut în numărul mult mai mare de decese din aceste țări.
Germania a folosit excelentul sistem de sănătate, care îi asigură cel mai mare număr de paturi ATI din Europa, dar și campania masivă de testare, care a ajutat la identificarea și izolarea cazurilor de infecție și la protejarea persoanelor vulnerabile.
Pe tot parcursul crizei, Merkel, care are un doctorat în chimie cuantică, a făcut în mod repetat apel la știință pentru a-și susține deciziile, pentru a cere atenție din partea cetățenilor și chiar pentru a critica statele care se grăbeau să ridice restricțiile.
Iar acest lucru i-a atras aprecieri din toată lumea.
Un reporter de la Londra a observat, spre exemplu, că la aproape fiecare conferință zilnică de la Downing Street, jurnaliștii îi întreabă pe oficialii britanici de ce nu urmează exemplul Germaniei.
Mai toate publicațiile cu impact global, de la New York Times la Forbes sau la The Atlantic, au găsit cuvinte de laudă pentru Merkel, de cele mai multe ori, în antiteză cu Donald Trump.
Angela Merkel: With 30 yrs of political experience,& facing an enormous challenge that begs calm, reasoned thinking, Merkel is at peak performance modeling the humble credibility of a scientist at work. And it seems to be paying off,- The Atlantic https://t.co/6estwfwGBE
— Mia Farrow (@MiaFarrow) April 22, 2020
Două clipuri virale
La mijlocul lunii aprilie, milioane de oameni din întreaga lume au urmărit cu atenție un clip pe rețelele sociale, în care cancelarul explica, cu cifre și grafice, de ce Germania nu poate încă renunța așa de repede la restricțiile impuse din cauza coronavirusului.
Imaginile s-au viralizat rapid și au atras o mulțime de comentarii admirative.
În mijlocul crizei coronavirusului, chiar și criticii lui Merkel au ajuns să aprecieze un politician care se află pe un teren mai sigur când explică importanța zecimilor decât să proiecteze viziuni mari asupra viitorului, scria The Guardian.
Sau cum observa unul din numeroșii comentatori americani de pe YouTube, cu referire la comparația Merkel-Trump: “Un doctor în chimie cuantică și un moderator de Reality TV show - suntem terminați!”.
De altfel, la aproximativ o săptămână, un alt clip devenea viral, cel în care Donald Trump se întreba dacă injectarea de dezinfectant în corpul omenesc nu ar putea cumva să ne vindece de coronavirus.
Nu a fost o ciocnire întâmplătoare. Cele două modele intraseră în conflict de ani buni, așa că au făcut-o și acum.
“Cei doi lideri au reacționat pe baza propriilor tipare de comunicare publică. Nu este prima dată când Angela Merkel reacționează rațional și așezat în fața unei provocări majore, iar acesta este un mod de conducere apreciat de societatea germană și, macro, de cea europeană”, spune Magdin.
Marele avantaj al comunicării bazate pe explicații clare este acela că oferă cetățenilor un sentiment de liniște în vremuri grele, impresia că liderii acționează transparent, dar se preocupă și de educarea populației, întărind astfel înțelegerea oamenilor asupra măsurilor luate și sporind gradul de acceptare. Radu Magdin, analist politic:
Stilul calm și rațional al lui Merkel a ajutat-o și la construirea unei coaliții și la obținerea unității naționale, într-un moment în care Trump este în mijlocul unei furtuni, culegând, pe moment, în SUA ceea ce a semănat timp de trei ani.
“Din păcate”, crede Magdin, “diferențele de abordare dintre Berlin și Washington D.C. nu vor scoate o parte sau alta câștigătoare în lupta cu efectele pandemiei, mai ales în privința efectelor în plan economic. În loc de relația transatlantică drept motor, vom vedea «coalitions of the willing» la nivel de state G7 respectiv G20”.
Un consens european greu de obținut
Pentru Germania și pentru întreaga lume de altfel, după controlul epidemiei urmează o perioadă cel puțin la fel de grea, cea a crizei economice.
Taberele europene, împărțite pe clasica falie nord-sud, s-au ciocnit deja în mai multe rânduri în privința răspunsului pe care UE ar trebui să îl ofere acestei crize, iar Merkel va avea iarăși un cuvânt greu de spus, în condițiile în care Berlinul este principalul contributor la bugetul european.
Statele din sud, precum Italia și Spania, dar și Franța, așteaptă un răspuns comun mai ferm din partea UE, inclusiv din partea Băncii Centrale Europene, care să protejeze țările cu economii slăbite și cu datorii mari, mai ales că, spun ele, statele cu resurse, precum Germania, ies mai bine din criză.
Intervine aici o problemă de management al așteptărilor, spune Radu Magdin.
Angela Merkel este cancelarul Germaniei înainte de a fi unul dintre cei mai influenți lideri europeni, iar una dintre problemele pe care le ridică actuala pandemie este aceea a suveranității, combinată cu problema centralizării și a intervenției statelor în economie. Fiecare stat european are un model diferit din acest punct de vedere, iar acum își analizează propriile vulnerabilități, de aici și dificultatea de găsi un front comun.Radu Magdin, analist politic:
Analistul nu crede că soluția la actuala criză economică stă într-un singur lider, chiar dacă acel lider este Angela Merkel.
“UE trebuie să devină mai solidară și mai deschisă la soluții rapide, care să integreze viziuni diferite. Nu e o criză existențială a UE, cum spun unii și alții, căci nu există alternativă viabilă la proiectul european, deci, vrei nu vrei, o formă de compromis. Însă greutatea procesului decizional constituie acum principala piedică în găsirea unui răspuns coordonat la problemele economice și financiare ale UE”, mai spune Magdin.
Oricum, pentru Merkel, al cărei guvern va prelua președinția rotativă a UE în luna iulie, problemele spinoase ale Uniunii Europene nu reprezintă ceva nou.
În cei 15 ani petrecuți în fruntea țării, cancelarul a gestionat cele mai negre crize care au amenințat țara și blocul comunitar: criza financiară globală, criza datoriilor din zona euro și criza refugiaților. Iar mandatul ei va lua sfârșit abia în toamna anului viitor.
