Mesaje de Sărbători de la 6 medici români. „Sper să se fructifice lecțiile date de pandemie, pentru că vin din suferință”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Am vorbit cu șase medici români despre cum a fost anul pandemiei pentru ei. 2020 a transformat sistemul medical în subiectul VIP al agendei publice. Iar noul coronavirus a scos la iveală hibele unui sistem de care politicienii își amintesc doar în campanii electorale. „Sper că au învățat că e nevoie de reformă în sănătate”, spune unul dintre medicii contactați de Libertatea.
Cuprins:
- Medicina, subiectul VIP al anului
- Anul pandemiei, ultimul de profesie
- „Suntem ca o familie”
- Când trece „bacteria rea”?
- „Ne-am redescoperit ca și colegi”
- Mulți medici și-au asumat riscul conștient
- Pandemia, ca un revelator fotografic
- Oamenii, partea bună din pandemie
- „Trebuie să îți învingi teama. Copiii merită”
- „Avem investiții cum «Marius Nasta» n-a avut de când îl știu eu”
„Stați un moment. Sunt într-o intersecție periculoasă. Vorbesc din telefonul mașinii, să nu se creadă că am mobilul la ureche”, spune Petre Ciuvăț, medic ATI la Spitalul Orășenesc din Rovinari, în după-amiaza de 23 decembrie.
Are 80 de ani și o carieră de 57 de ani și 4 luni în spate. Ultimele luni le-a petrecut în spital. S-a mutat acolo la începutul pandemiei, pentru a putea fi oricând alături de pacienți. Pasionat de sport, și-a improvizat și o mică sală de forță.
„Toți anii sunt grei. Orice an în sine este un unicat și este la fel de problematic și de interesant în același timp. Dar prin prisma evenimentelor infecțioase de anul ăsta, pot spune că a fost un an foarte greu”, povestește medicul.
Repetă: „A fost un an foarte greu”.
Medicina, subiectul VIP al anului
De la începutul pandemiei, 1 din 66 din totalul cazurilor de COVID-19 a fost înregistrat la personalul medical, conform raportului INSP de pe 23 decembrie, adică în jur de 9.000 de cazuri. Un studiu de la mijlocul lui octombrie arăta însă că aproximativ 30.000 dintre lucrătorii din sănătate au fost infectaţi până la acea dată.
Prezentați în metafore grandioase, ba ca luptători-eroi, ba ca dezertori care își abandonează pacienții, medicii au fost în centrul atenției publice de la începutul pandemiei.
„Medicina a fost subiectul VIP al anului. Despre medici, pacienți și spitale s-a discutat mai mult ca niciodată. Uneori au fost inadvertențe, dar e foarte bine că s-a vorbit”, spune Alina Croitoru, șef de secție și medic primar pneumologie la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.
Anul pandemiei, ultimul de profesie
Petre Ciuvăț, medicul de 80 de ani din Rovinari, spune că a fost un an greu pentru toata lumea, nu doar pentru medici. „Trăim cu toții aceeași poveste tristă”. Dar frică nu i-a fost.
„De aia am decis să fac profesia asta, că nu mi-a fost teamă de întâmplări neplăcute sau periculoase chiar. Profesia de ATI-ist e o profesie de mare risc. Risc pentru viața pacientului și risc pentru sănătatea noastră. Când un pacient nu îți merge bine în anestezie, și se întâmplă, simți un junghi în torace, un cuțit în inimă. Toate astea se adună cu timpul”, povestește medicul Ciuvăț.
- Ați avut totuși vreun moment de deznădejde de-a lungul anului?
- Nu, nu. Niciun moment. Dimpotrivă, am privit cu optimism. Numai că acum sunt și pe final de an, și pe final de profesie.
31 decembrie va fi ultima lui zi de muncă. Anul pandemiei a coincis cu ultimul an din carieră de ATI-ist. Îl întreb de ce a ales specialitatea asta. „A fost pasiunea vieții, într-o singură propoziție”.
„Suntem ca o familie”
Medicul spune că, în momentele mai grele din acest an, colegii lui mai tineri au apelat la el. I-a încurajat prin „propoziții și fraze, așa cum se transmit gândurile și sentimentele oamenilor. Și prin atitudine. Atitudine care se observă ușor în ce mă privește”.
Printre lecțiile pandemiei e și solidaritatea, crede doctorul Ciuvăț. „Unii reușim, unii mai puțin. De exemplu, colectivul nostru din spitalul Rovinari a reușit. Suntem ca o familie”.
Îl întreb dacă o să îi fie simplu să stea deoparte începând cu anul viitor. „Nu cred că va fi simplu și va trebui să apelez la propriul meu optimism ca să ies din această mică dificultate”.
- O să faceți mai mult sport?
- Asta în mod sigur. O să-mi creez o sală de forță la domiciliu. Cred că voi face exerciții câte 4-5 ore pe zi. (...) Și la spital am avut o sală mică de tot, cu 2-3 aparate. Acum o transfer la domiciliu.
Când trece „bacteria rea”?
Pentru Alina Croitoru, medic la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cele mai dificile momente au fost la începutul pandemiei, când cadrele medicale au ales să se autoizoleze pentru a-și proteja familia.
„Am un copil mic și mi-a fost greu”, povestește medicul. Băiatul ei, care are 5 ani, știa că există o „bacterie rea”, de care se ocupă mama lui și colegii ei.
Mă întreba mereu când trece bacteria rea, de ce nu reușesc colegii mei să găsească un tratament. Îi spuneam că încercăm. Îmi dădea soluții, să dau cu spray de gândaci, să fac un aparat. Alina Croitoru:
„Ne-am redescoperit ca și colegi”
„A fost greu și pentru că nu știam cu ce ne confruntăm”, continuă aceasta. „Eu le-am zis pacienților deschis, ce se cunoaște, ce nu se cunoaște”.
Medicul pneumolog spune că personalul medical a fost nevoit să-și învingă fricile, să se adapteze din mers, și mai ales, să o facă foarte repede.
„Să te organizezi în 4 luni, să tratezi o boală de care nu știai că există, mi se pare un lucru important, apropo de capacitatea noastră de adaptare ca medici”.
Deși a scăzut gradul de necunoscut al situației, încă nu se întrevede finalul, iar asta face ca lucrurile să fie în continuare dificile. Pandemia a dus însă la mai multă solidaritate între colegi. „Parcă ne-am redescoperit ca și colegi. Am descoperit lucrul în echipă”, adaugă Alina Croitoru.
Mulți medici și-au asumat riscul conștient
Bogdan Tănase, director medical la Institutul Oncologic Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu din București, spune că profesia de chirurg l-a călit pentru stresul și anxietatea care au devenit trademark-urile pandemiei.
„Fiind chirurg, am niște mecanisme care sunt deja antrenate în a gestiona situații de genul ăsta. Chirurgia se confruntă zi de zi cu așa ceva. Pe de altă parte, ethos-ul profesiei de medic este acela de a încerca să ai grijă de pacienți zi de zi, indiferent de condiții. Au fost mulți medici care și-au asumat conștient acest risc”.
O dă exemplu pe mama lui, care a ieșit la pensie luna asta. „Are un astm bronșic, dar în ciuda astmului, și-a desfășurat activitatea până în luna decembrie într-un spital de urgență din Buzău”, povestește Tănase.
Pandemia, ca un revelator fotografic
Pandemia a funcționat ca un revelator fotografic, continuă chirurgul. „Ne-a arătat unde sunt lucruri în neregulă, mai mult decât ne-ar fi arătat o situație de pace, în ghilimele”.
Hârtia e albă. Când pui revelatorul, apar tot felul de imagini. Și ați văzut că au apărut tot felul de lucruri, despre achiziții, despre infecții nosocomiale. Lumea, și dumneavoastră, ziariștii, ați văzut mult mai mult din ceea ce se întâmplă în mod obișnuit, dar lucrurile nefiind o chestie acută, lumea nu le bagă în seamă, e mentalitatea românească potrivit căreia merge și așa. În situația asta de război, cum a zis presa, lucrurile se văd mult mai bine.Bogdan Tănase, Institutul Oncologic Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu din București:
Îl întreb dacă el crede că vom putea păstra lecțiile acestea, ca societate, sau le vom uita odată ce pandemia se va fi încheiat.
„Sistemul medical e un organism. Orice organism tinde să își conserve entropia. Eu sper să scoatem organismul ăsta din inerție și să obținem o schimbare. Dar pentru asta trebuie insistat tot timpul pe lucruri de genul acesta”, spune Tănase.
Sper să se fructifice lecțiile astea, să nu se arunce la gunoi, pentru că lecțiile astea vin din suferință, la urma urmei. Bogdan Tănase, chirurg:
Oamenii, partea bună din pandemie
„Nu știu dacă există cel mai greu. A fost o boală nouă”, spune Eduard Egri, medic de familie în Sibiu, despre anul pandemiei.
„Ca medic de familie, a trebuit să ne reorganizăm complet, să facem circuite separate, inclusiv pentru copii. Ne-am adaptat cu costume de protecție, programări telefonice. A fost destul de brusc. Și cred că am reușit. Suntem la zi cu restul problemelor non-COVID. O altă provocare a fost să monitorizăm atent bolnavii cronici, să tratăm acutizările, pentru că am avut foarte multe refuzuri de a se prezenta la spitale”, adaugă medicul.
Egri spune că singurul lucru bun de anul ăsta a fost scăderea masivă a infecțiilor la copii, ca urmare a închiderii școlilor. Dar apoi mai adaugă un aspect pozitiv pe listă: oamenii.
În comunitatea din Sibiu sunt foarte mulți oameni foarte faini care s-au mobilizat exemplar. Au ajutat inclusiv spitalul, pacienții. Chiar dacă lucrurile au venit ca tăvălugul peste noi, oameni au făcut o treabă extraordinară Eduard Egri:
„Trebuie să îți învingi teama. Copiii merită”
Adina Zamfir, șef de secție și medic ORL la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu, spune că a fost poate cel mai greu an pe care l-a trăit.
Dacă înaintea pandemiei se făceau în jur de 200 de operații pe lună, numărul intervențiilor chirurgicale a scăzut la 50-60 pe lună. Primele luni au fost un șoc, apoi au încercat să intre într-o oarecare normalitate.
„Unii au zis de teamă că nu mai fac nimic. Mai ales în sfera ORL. Afecțiunile ORL sunt generatoare de aerosoli, care e cea mai frecventă metodă de contaminare. Dar trebuie să îți învingi teama și să mergi mai departe. Copiii merită”.
Pentru a-și distrage atenția de la presiunea generată de pandemie, medicul spune că a încercat să doteze secția pe care o conduce.
Acest COVID nenorocit nu ne-a ținut pe loc. Am adus aparatură nouă, am adus paturi noi, cu saltele noi. Adina Zamfir, medic ORL:
„Am deschis un nou cabinet pentru cazuri cronice, pentru controalele după operație, pentru ca pacienții să nu mai vină la Unitatea de Primiri Urgențe”, adaugă Adina Zamfir.
„Avem investiții cum «Marius Nasta» n-a avut de când îl știu eu”
Și Beatrice Mahler, manager la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, spune că aspectul cel mai bun al pandemiei a fost dotarea cu echipamente noi.
În acest moment avem cum să ajutăm. Ăsta ar fi trebui să fie normalul.
„Avem investiții cum «Marius Nasta» n-a avut de când îl știu eu. Colegii care sunt dinainte asta mi-au spus, că nu am beneficiat de investiții în aparatură cum am beneficiat anul ăsta niciodată. Compartimente care au fost dotate cu aparatură nouă”, adaugă managerul.
Lecția pandemiei, crede Mahler, e că „lucrurile se fac atunci când trebuie”, nu doar la urgențe.
Cred că și politicienii au avut nevoie de sistemul de sănătate mai mulți ca în alți ani. Și sper că au învățat că e nevoie de reformă în sănătate și e nevoie să fie uniți.Beatrice Mahler:
