Numele lui Mihai Eminescu, scris din 10.000 de copaci pe un deal din Maramureș, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost înghițit de pădure, dar ar urma să fie refăcut

Turiștii care trec prin Maramureș ar putea să vadă peste ceva vreme un monument natural cu totul aparte: o “construcție” formată din câteva mii de arbori care să redea numele acestuia.

Ar fi o reconstrucție, pentru că monumentul a fost vizibil zeci de ani, dar a fost vandalizat și înghițit de pădure.

În urmă cu mai bine de 70 de ani, când cel de-al Doilea Război Mondial era pe cale să izbucnească, 20.000 de soldați ai Armatei Române ar fi participat la realizarea acestui monument natural grandios, un omagiu adus poetului național Mihai Eminescu, de la a cărui moarte se împlinesc astăzi 131 de ani.

Vizibil de la 10 kilometri

Localitatea se numește Seini, iar pomii au fost plantați pe dealul Comja din apropiere la jumătate de veac după decesul său. În 1939. Conform directorului Muzeului Județean Satu Mare, Felician Pop, citat acum mulți ani de Agerpres, cifrele erau amețitoare pentru un monument:

• 10.000 brăduți fuseseră folosiți;
• 10 kilometri era vizibilitatea monumentului;
• 116 metri lungime și 32 de metri lățime aveau cele 8 litere;
• 12/24 metri era mărimea unei singure litere.

Acum, în mica localitate din Satu Mare planurile sunt mari.

“Cuvântul are rădăcini”

Libertatea a stat de vorbă cu primarul localității, Gabriela Florica Tulbure, cel care a crescut cu obiectivul ce duce cu gândul la literele din Hollywood. Și, auzind că vrem să vorbim despre acest monument format din copaci, recită dintr-o poezie scrisă de preotul Gheorghe Pop, cetățean de onoare în oraș:

“Pe dealul Comja, la Seini
Sămânță de eternitate
Cuvântul are rădăcini
Și suflet viu, fără de moarte”

“Să-i redăm lui Eminescu ce îi aparține”, spune edilul, care știe pe de rost istoria brazilor de pe deal.

Și vorbește despre generalul Pavel Ion Georgescu, zis Pion, care, pe când era comandant al diviziei 20 infanterie transferată din Târgu Mureș, s-a cantonat cu soldații chiar pe dealul Comja pentru a apăra frontiera de nord a țării. Germania nazistă începuse invaziile care au iscat cel de-al Doilea Război Mondial, iar Europa era în alertă.

Însă, cât timp zona a fost ferită, soldații au avut de lucru. “A fost o muncă titanică, au căutat prin împrejurimi toți puieții de molid. S-au adus la baza dealului Comja și de-acolo, în smocuri, au fost legați și duși cu caii până sus, la altitudinea de 650 de metri”, povestește Florica Tulbure.

Monumentul a fost îngrijit din timp în timp, iar unii brazi erau resădiți. “Eu locuiesc în casa profesorului de limbă și literatură română Mihai Bălaș, în 1964 a îndemnat înlocuirea brazilor și refacerea monumentului”, spune edilul.

Alte lucrări de reîmprospătare au avut loc și după Revoluție.

„Noi am văzut perspectiva de sus, văzută din Google Earth, și am observat cum an după an pădurea a acoperit monumentul. Problema nu e asta, că noi am mai curățat. După 1990, când legile au permis ca proprietarii cu fond forestier să reintre în proprietatea pădurilor, ne-am trezit că limita dintre orașul nostru și comuna vecină din Satu Mare trecea chiar prin mijlocul monumentului. Iar el a fost vandalizat de mai multe ori. În cel de-al Doilea Război Mondial au fost arse și câteva litere din cele opt. Dar există un plan”, spune Florica Tulbure.

Suntem în discuții, vrem să refacem monumentul, am vorbit cu domnul primar din Racșa și cu proprietarii terenului. Să fiți siguri că îi vom reda lui Eminescu ce-i al lui, pentru că e un obiectiv unic, din câte știu eu, și în lume”.

Florica Tulbure, primar comuna Seini

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro