Miturile false despre vaccinul COVID, demontate de medici: de la ADN-ul modificat până la microcipul lui Bill Gates
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vaccinurile împotriva COVID nu vor modifica ADN-ul oamenilor și nici nu vor implanta microcipuri în organism. În schimb, ele au rolul de a proteja întreaga societate și în mod special pe cei mai vulnerabili în fața bolii, explică specialiștii citați de BBC News.
Cuprins:
Pandemia de COVID a generat numeroase teorii ale conspirației, iar multe dintre acestea au dus la o neîncredere sporită a oamenilor în vaccinuri.
Într-un moment în care vaccinurile împotriva COVID au ajuns în faza de autorizare, medicii din întreaga lume încearcă să îi convingă pe cetățeni de siguranța și eficiența acestor seruri și de importanța majoră a campaniilor de vaccinare.
BBC a vorbit cu mai mulți specialiști care au demontat câteva dintre cele mai importante mituri despre vaccinurile anti-COVID.
Teoria ADN-ului modificat
Mit: Teama că vaccinul va produce o modificare a ADN-ului uman este una alimentată de multe din zvonurile care circulă pe internet.
Realitate: BBC a întrebat trei experți independenți dacă această temere este întemeiată. Toți trei au spus că vaccinul anti-COVID nu va modifica ADN-ul.
Unele dintre vaccinurile dezvoltate, inclusiv primul vaccin aprobat în Marea Britanie, cel dezvoltat de Pfizer și BioNTech, folosesc o secvență genetică - ARN (Acidul ribonucleic) mesager.
„Injectarea de ARN nu modifică în niciun fel ADN-ul unei celule”, spune profesorul Jeffrey Almond, de la Universitatea Oxford.
Vaccinul oferă organismului instrucțiuni pentru a produce o proteină care este prezentă la suprafața coronavirusului. Sistemul imunitar învață apoi să producă anticorpi împotriva acestei proteine.
Mai multe postări apărute pe rețelele sociale au insistat asupra faptului că vaccinurile pe baza ARN mesager nu au mai fost testate sau aprobate până acum.
Este adevărat că niciun vaccin bazat pe ARN mesager nu a mai fost aprobat până acum, scrie BBC, dar mai multe studii care au implicat vaccinuri bazate pe această tehnologie s-au derulat în ultimii ani.
În pus, de la debutul pandemiei, vaccinul a fost testat pe zeci de mii de oameni din întreaga lume și a trecut printr-un proces riguros de verificare a siguranței.
În faza 1 și faza 2 a studiilor clinice, vaccinul este testat pe un număr mic de oameni, pentru verificarea siguranței și pentru stabilirea dozajului potrivit.
În faza 3 a studiului clinic, vaccinurile sunt testate pe zeci de mii de oameni pentru verificarea eficienței. Grupul care a primit vaccinul și grupul care a primit un placebo sunt atent monitorizate pentru observarea oricăror reacții adverse.
Monitorizarea siguranței vaccinurilor continuă și după autorizare.
Teoria microcipului implantat de Bill Gates
Mit: Una dintre teoriile conspirației care a făcut înconjurul internetului este cea care susține că vaccinul va implanta un microcip. Cofondatorul Bill Gates, spune teoria, se află în spatele acestei conspirații.
Realitate: Nu există un microcip aflat în vaccin și nici nu există dovezi cum că Bill Gates ar plănui să facă așa ceva acum sau în viitor.
Fundația Bill și Melinda Gates a asigurat BBC că zvonul este unul fals.
Zvonurile au apărut inițial în luna martie, când Gates a declarat într-un interviu că, în cele din urmă, oamenii vor avea niște certificate digitale care ne vor ajuta să știm cine s-a vindecat de COVID, cine a fost testat și cine a primit un vaccin. Dar nu a menționat nimic cu privire la un microcip.
După acest interviu, pe internet a apărut un articol intens distribuit cu titlul: „Bill Gates va folosi un microcip pentru a combate coronavirusul”.
Articolul face referire la un studiu, finanțat de fundația Bill și Melinda Gates, pe tema unei tehnologii care ar presupune stocarea informațiilor cu privire la vaccinurile administrate unui om într-o cerneală specială, administrată odată cu vaccinul.
Însă tehnologia nu presupune folosirea unui microcip și seamănă mai degrabă cu ideea unui tatuaj invizibil. În plus, această tehnologie nu este folosită în prezent. Dacă va fi folosită, ea nu va permite monitorizarea oamenilor și nu va duce la stocarea de informații personale într-o bază de date, spune Ana Jaklenec, o expertă implicată în acest studiu.
Cofondatorul Microsoft a fost ținta mai multor teorii false în timpul pandemiei.
Motivul: este implicat în multe proiecte filantropice în domeniul sănătății publice, inclusiv în dezvoltarea vaccinurilor.
În ciuda lipsei de dovezi, un sondaj YouGov realizat în luna mai a arătat că 28% dintre americani cred că Gates vrea să folosească vaccinurile COVID pentru a implanta microcipuri în organismul oamenilor. În cazul republicanilor, cifra crește la 44%.
Teoria țesutului fetal
Mit: Unele teorii susțin că vaccinurile ar conține eșantioane de țesut din plămânii unui făt avortat.
Realitate: „Procesul de producție a vaccinurilor nu folosește celule fetale”, spune doctorul Michael Head, de la Universitatea din Southampton.
Un video postat pe una dintre cele mai importante pagini antivaccin de pe Facebook face referire la un studiu care ar dovedi că astfel de celule sunt folosite în dezvoltarea vaccinului.
Dar interpretarea este greșită, notează BBC. Studiul cu pricina analizează, de fapt, ce efect are vaccinul atunci când este injectat în celulele umane cultivate în laborator.
Confuzia este probabil produsă de procesul de dezvoltare a unui vaccin, care folosește testele pe aceste celule umane din laborator, care sunt practic descendentele unor celule embrionice mai vechi. Tehnica a fost dezvoltată în anii ’60.
Multe vaccinuri sunt dezvoltate în acest fel, spune doctorul David Matthews, de la Universitatea Bristol, care explică și că orice urme ale celulelor umane sunt îndepărtate din vaccin, conform „celor mai înalte standarde”.
Dezvoltatorii vaccinului produs de Universitatea Oxford spun că au folosit celule clonate, dar că aceste celule „nu sunt, ele însele, celulele unui făt avortat”.
Celulele acționează ca o uzină care produce o variantă foarte slabă a virusului, care a fost adaptat pentru a funcționa ca un vaccin.
Dar chiar dacă virusul slăbit este creat cu ajutorul acestor celule clonate, materialul celular este îndepărtat atunci când virusul este purificat.
Teoria vaccinului nefolositor
Mit: O memă care circulă pe rețelele sociale spune că rata de vindecare a oamenilor care se îmbolnăvesc de COVID este mare, de 99,97%, și sugerează că infectarea este o opțiune mai sigură decât vaccinarea anti-COVID.
Realitate: Rata de vindecare este, de fapt, de 99%, ceea ce înseamnă substanțial mai multe decese. În plus, printre cei vindecați se numără oamenii care au ajuns la terapie intensivă și cei care suferă de efectele pe termen lung ale bolii.
În jur de 99% dintre cei care se infectează supraviețuiesc, explică Jason Oke, statistician la Universitatea Oxford.
Asta înseamnă că 100 de oameni din 10.000 de bolnavi vor muri. Cifra de 97,7% induce în eroare, sugerând că doar 3 oameni din 10.000 ar muri.
Apoi, nu este vorba doar despre simpla supraviețuire. Pentru fiecare persoană care moare există altele care supraviețuiesc, dar au nevoie de terapie intensivă.
În plus, există și cei care suferă timp de luni bune de efectele bolii, probleme pulmonare, oboseală extremă, care le dau peste cap viețile.
Numărul mare de bolnavi duce la suprasolicitarea spitalelor, care nu mai pot trata pacienții ce suferă de alte boli.
Concentrarea exclusivă pe rata mortalității sau interpretarea vaccinării ca un act individual ratează scopul întregului proces de vaccinare, explică profesorul Liam Smeeth, de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală de la Londra.
Vaccinarea, spune el, trebuie văzută ca un efort al societății de a-i proteja pe alții.
