Miza de 1,3 miliarde de euro! PSD acuză PNL că-i lovește pe pacienți, dar primul care a deschis calea privatizării banilor publici din Sănătate a fost guvernul Dăncilă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În frunte cu președintele Iohannis, actuala putere transferă banii publici către domeniul privat de sănătate. În replică, opoziția social-democrată plânge pe umerii pacienților fără posibilități, însă prima care a lăsat privații să adauge ce coplată vor la serviciile pe care statul le decontează a fost guvernarea pesedistă, în aprilie 2019.
- ”Ceea ce se întâmplă acum nu e decât pasul doi al unei mișcări începute de PSD și continuate de PNL. Astăzi e vizat peste un miliard de euro, cât plătește statul pe programele de sănătate printre care cel pentru cancer sau intervenţii cardiovasculare”, explică surse din sistemul de sănătate, pentru Libertatea.
”Sistemul de sănătate din România se numește social pentru că el se angajează să ofere asistență medicală gratuită cetățenilor, cu eficiență, adică la costuri rezonabile pentru bugetul constituit din contribuțiile oamenilor. Iar ceea ce se petrece acum este o modificare a acestui principiu fără o dezbatere publică serioasă”, susține un director de spital.
De ce nu ies mai mulți manageri care să argumenteze care este perspectiva lor? ”Pentru că depindem de Ministerul Sănătății și ne e frică”, vine răspunsul.
De aproape un deceniu, furnizorii medicali privaţi primeau o parte din banii alocați pentru investigaţii sau tratamente, decontați de CNAS. Sumele contractate se decideau în avans, în limita unor plafoane.
În cazul programelor de sănătate coordonate de CNAS, regula era ca privaților să li se aloce banii, ”printr-un calcul oricum arbitrar, făcut de Casele Județene”, descrie un om care a lucrat în CNAS, doar pentru tratamente pe care statul nu le putea asigura, din cauza depășirii infrastucturii spitalelor publice.
În plus, lucru mai puțin cunoscut public, spitalele private nu puteau cere coplată pentru serviciile medicale decontate de stat.
Ca să compenseze diferenţa dintre preţul serviciului decontat, în general subevaluat, şi costul real al acestui serviciu, clinicile private adăugau taxa hotelieră (cazarea) şi uneori investigaţii suplimentare.
Ce a decis guvernul Dăncilă
În aprilie 2019, regula s-a schimbat. O ordonanţă de urgenţă a introdus coplata sau “contribuţia personală a pacienţilor” pentru bolnavii trataţi în mediul privat. Practic, furnizorii privaţi pot acum să ceară bani pentru serviciile medicale şi de la CNAS şi de la pacient, iar în plus pot cere ca şi înainte taxa pentru condiţiile hoteliere.
Odată cu acest OUG, spitalele private pot adăuga ce sumă doresc peste banii publici plătiți de Casă. Libertatea a expus în 2019 aceste schimbări operate de guvernul Dăncilă.
Și s-a mai întâmplat ceva. Ordonanţa de guvern a introdus această “contribuţie personală” a pacienţilor nu doar pentru tratamentele din spital, ci şi pentru analizele medicale şi îngrijirile în ambulatoriu, două dintre cele mai profitabile domenii ale mediului privat.
Practic, privații puteau deconta analizele făcute pacienților de la Casă și aveau dreptul să pună ce margine de profit doreau.
Singura limitare rămasă în picioare a fost aceea că, în cazul programelor naţionale de sănătate, privaţii nu puteau să ia bani din buget decât dacă spitalele publice erau depășite.
Guvernul Orban se pregătește acum să elimine și această regulă.
Ce a început PSD continuă PNL
”Practic, PSD a renunțat la restricții, iar acum PNL vine și adaugă domenii de unde pot fi luați bani, fără restricțiile de preț eliminate deja”, explică un specialist din sistemul sanitar.
În nota de fundamentare a ordonanţei, guvernul aminteşte că, potrivit unui raport al Comisiei Europene, “România are cea mai ridicată rată a mortalității din cauze tratabile dintre țările UE. (..) Țara noastră are și una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană - în timp ce media UE este de 80,9 ani, în România, speranța de viață este de 75,3 ani”.
“În acest context, sunt necesare eforturi care să presupună asigurarea accesului imediat al pacienților la tratament în cadrul programelor naționale de sănătate curative”, continuă nota de fundamentare a ordonanţei, fără explicaţii suplimentare privind felul în care direcţionarea mai multor bani spre privat va spori accesul la tratament al pacienţilor.
Programele naţionale de sănătate au ca obiectiv declarat prevenirea şi tratarea unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei.
Rolul lor practic este acela de a pune deoparte bani pentru pacienţii cu boli foarte grave, care să permită tratarea acestora, chiar şi atunci când spitalele ar fi în colaps financiar.
Programele naţionale de sănătate acţionează aşadar ca plase de siguranţă în boli care fie te omoară, fie duc la îmbolnăvirea rapidă a unui număr mare de oameni (vezi programele pentru tuberculoză sau HIV-SIDA).
În 2019, bugetul total al programelor naţionale de sănătate a fost de 6,34 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro. El crește sensibil de la an la an, căci în 2018 bugetul total fusese de 4,9 miliarde de lei, puţin peste 1 miliard de euro.
Cele mai mari sume pe programe au mers în 2019 către trei zone:
- Programul de oncologie: 1,9 miliarde de lei
- Programul de diabet zaharat: 1,59 miliarde de lei
- Programul de dializă: 1,145 miliarde de lei.
