Modelul suedez: “Cetăţenii au fost instruiţi să-şi asume responsabilitatea, într-un cadru bazat pe încredere reciprocă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă facem o comparație cu România, studiile arată că 84% dintre români spun că nu au încredere unul în celălalt. Este modelul suedez în lupta cu coronavirusul o soluţie? Ce putem învăţa din experienţa excepţiei nordice?
Cuprins:
- “O nouă stare de normalitate”
- Stockholm ar putea atinge curând imunitatea de masă
- Ce mituri s-au construit în jurul abordării suedeze şi în ce a constat, de fapt, această abordare
- De 5 ori mai multe decese decât în Danemarca și de 11 ori mai multe decât în Norvegia
- Epidemiile oglindesc fiecare societate afectată
- Suedezii au ales să respecte măsuri de distanţare socială chiar şi când nu riscau nici o sancţiune
- Pariul anduranţei. Abia la finalul maratonului vom şti dacă pariul suedezilor a fost câştigător
Alegând să se lupte cu arme complet diferite cu pandemia de coronavirus, Suedia a stârnit curiozitate, revoltă şi admiraţie în diferite părţi ale Europei şi ale lumii. În absenţa unui “lockdown” şi cu măsuri mult mai relaxate decât în orice altă ţară, suedezii au înregistrat decese de coronavirus mult mai rapid decât alte ţări. Totuşi, există avantaje ale abordării lor şi lecţii care pot fi învăţate.
Adevărul crud este că, în faţa unei pandemii, nu există opţiunea “fericită”, există doar mai multe alternative deprimante prin care ne putem adapta, pentru a salva vieţi şi economii.
“O nouă stare de normalitate”
Este prea devreme să spunem dacă Suedia a găsit echilibrul magic, însă pentru că face lucrurile atât de diferit de celelalte ţări europene, modelul suedez merită discutat, aşa cum merită dezbătute toate diferitele metode şi costuri pe calea dobândirii imunităţii în faţa noului coronavirus.
Zilele trecute, un înalt expert OMS care a lăudat modelul suedez, după ce decizia nordicilor de a spune nu restricţiilor absolute, a creat o serie de controverse, scrie New York Post.
Dr. Mike Ryan, expert OMS în urgenţe, a spus miercuri că “sunt lecţii pe care trebuie să le învăţăm” de la naţiunea scandinavă, care, în principal, s-a bazat pe cetăţenii săi să îşi autoregleze calea de a învinge coronavirusul.
Dacă este să atingem o nouă stare de normalitate, în multe privințe, Suedia reprezintă un viitor model.Dr. Mike Ryan:
“Există percepţia că Suedia nu a luat măsuri pentru controlul epidemiei şi că a lăsat pur şi simplu boala să se răspândească”, le-a spus Ryan jurnaliştilor. “Nimic mai neadevărat”.
Ryan notează că, în locul opţiunii de lockdown, Suedia a adoptat “politici publice foarte puternice de distanţare socială, centrate pe îngrijirea şi protejarea celor care locuiesc în centrele de îngrijire”.
“Ce a făcut Suedia foarte diferit este că s-a bazat foarte mult pe relaţia sa cu ideea de cetăţenie, cu abilitatea şi disponibilitatea cetăţenilor săi de a implementa autodistanţarea şi autoreglementarea”, a mai explicat Ryan. Practic, suedezii au mizat pe “un parteneriat cu populaţia”.
Stockholm ar putea atinge curând imunitatea de masă
“Credem că până la 25% din populaţia oraşului Stockholm a fost deja expusă la coronavirus şi este probabil imună. Un studiu recent într-unul din spitalele noastre din Stockholm a arătat că 27% din personalul medical are imunitate la noul coronavirus. Am putea atinge imunitatea de masă în Stockholm în câteva săptămâni”, a explicat, marţi, Anders Tegnell, epidemiolog-şef la Agenţia de Sănătate Publică Suedeză, într-un interviu acordat USA Today.
Tegnell este arhitectul principal al răspunsului pe care Suedia l-a dat pandemiei, atât de diferit de al altor societăţi.
Epidemiologul a subliniat că Suedia nu lasă pur şi simplu cetăţenii să ia boala pentru a atinge imunitatea de grup, ci, în schimb, urmăreşte o strategie croită pentru a naviga pandemia în cel mai sustenabil mod posibil.
Ce mituri s-au construit în jurul abordării suedeze şi în ce a constat, de fapt, această abordare
Astfel, liceele sunt închise, dar grădiniţele şi şcolile primare sunt deschise, tot aşa cum rămân deschise multe restaurante, magazine şi afaceri.
În acelaşi timp însă, guvernul a emis ghiduri de distanţare socială, pe care numeroşi oameni le respectă, autorităţile au încurajat munca de acasă şi au descurajat călătoriile non-esenţiale.
Cel mai important, guvernul a încurajat persoanele cu vârsta de peste 70 de ani să rămână acasă.
Suedia a fixat și interdicții. Ca și România, de pildă, a interzis adunările (în Suedia sunt posibile doar cele sub 50 de oameni, la noi sunt interzise total) şi vizitele la azilurile în care sunt îngrijiţi vârstnicii.
Pe o scară teoretică a activităţii, acolo unde majoritatea ţărilor au îngheţat lumea la 0, cu speranţa că în curând vor putea urca din nou la 100, Suedia a încercat să ţină ţara la un prag de 30-40, viteză de la care poate gestiona criza luni întregi de-acum înainte.
Rezultatul, până acum, notează Tegnell, a fost că se obţine treptat imunitatea de grup printre cel mai puţin vulnerabili, în timp ce ţara a evitat şomajul în masă şi supraîncărcarea sistemului spitalicesc.
De 5 ori mai multe decese decât în Danemarca și de 11 ori mai multe decât în Norvegia
Strategia a venit cu un preţ mare, totuşi. Suedia are o populaţie de 10 milioane de locuitori, aproape de două ori mai mare decât a vecinilor săi scandinavi.
La 28 aprilie, Suedia număra 2.274 de decese, de aproape 5 ori mai multe decât Danemarca şi de 11 ori mai multe decât Norvegia. Iar dintre toate decesele, o treime au fost înregistrate printre vârstnicii rezidenţi în centrele de îngrijire.
În interviul pentru USA Today, Tegnell explică: “A fost dintotdeauna o problemă cu a gestiona în siguranţă aceste centre. Şi acum încercăm să înţelegem de ce şi cum am putea face mai bine”.
O parte dintre experţi avertizează că nu a fost încă dovedit că oamenii care au avut COVID-19 sunt acum imuni la infecţie, prin prezenţa anticorpilor.
Tegnell însă crede că această gândire subminează chiar argumentele pentru a căuta un vaccin: “Dacă nu poţi obţine imunitatea populaţiei, de ce mai credem că un vaccin ne va proteja?”.
Tegnell pare destul de sigur pe versiunea sa pentru bătăliile din pandemie. “Astăzi, multe state încep să adopte din modelul suedez. Au început să redeschidă şcolile, să gândească o strategie de ieşire (n.a. - din lockdown). Este despre sustenabilitate. Trebuie să luăm măsuri pe care le vom putea folosi pe termen lung, nu doar câteva săptămâni sau câţiva ani”.
Alegerea autorităţilor suedeze a fost una despre rezilienţă Peter Lindgren, directorul Institutului Suedez pentru Economia Sănătăţii:
“Este posibil să trebuiască să facem toate astea vreme îndelungată de-acum înainte, şi dacă iei toate măsurile dure deodată, va fi foarte greu să menţii în timp aceste politici. Credem că luând anumite măsuri şi păstrând anumite proporţii, este posibil să ţinem lucrurile sub control în perspectivă”, a mai explicat Lindgren, citat de Vox.
În acelaşi timp, vecinii Suediei au optat pentru o abordare mai agresivă în epidemia COVID-19. Norvegia şi Danemarca şi-au închis rapid graniţele, şcolile şi industria pentru a maximiza distanţarea socială. Prin urmare, până la acest moment au avut cifre mult mai mici, atât din perspectiva numărului de infecţii, cât şi al numărului de decese.
Epidemiile oglindesc fiecare societate afectată
Istoricul suedez Sverker Sörlin, la rândul lui supravieţuitor al bolii COVID-19, argumentează, într-un articol recent, că nu există o pandemie globală, ci mai multe, fiecare modelată de propria logică naţională.
Sörlin construia, pe argumentul lui William H. McNeill, din cartea “Ciume şi oameni” (1976), că epidemiile oglindesc fiecare societate afectată.
Nu există un singur război cu un inamic biologic, virusurile globale atacă societăţi, nu doar indivizi.
Fiecare pandemie este un test de stres pentru ţările afectate, un test care aduce la suprafaţă structurile sociale adânci şi statornice.
Valorile, instituţiile şi practicile, care în situaţiile obişnuite sunt parţial ascunse de trendurile globale, vin acum mult mai în faţă, dovedindu-se un soi de stânci puternice în faţa furtunii, scriu profesorii Lars Trägårdh and Umut Özkırımlı în The Guardian.
“În Suedia, calea poate să pară mai puţin draconică, dar este, de fapt, mai solicitantă, pentru că mută povara de la legi şi politici la autoreglementare. Chiar dacă glumele vizuale din social media sugerează că în Suedia ar fi o nesfârşită petrecere, pentru aceia dintre noi care locuiesc aici, realitatea este un echilibru mai întunecat între distanţare şi libertăţile rămase, de a circula şi a purta încă o viaţă normală”, spun Lars Trägårdh și Umut Özkırımlı.
Suedezii au ales să respecte măsuri de distanţare socială chiar şi când nu riscau nici o sancţiune
În Suedia, cetăţenii au fost instruiţi să-şi folosească judecata şi să-şi asume responsabilitatea individuală într-un cadru care se bazează pe încredere reciprocă, nu pe un control autoritar, impus de sus în jos.
Şi cei mai mulţi dintre suedezi au ascultat. Statisticile de pe Citymapper indică o scădere de aproximativ 75% în mobilitate în capitala Stockholm.
În weekendul cu Paştele, călătoriile au scăzut chiar cu 90%.
Guvernul nu a cerut unităţilor de schi să se închidă pe perioada Paştelui, dar chiar şi-aşa acestea au rămas închise, după cum arată Quartz.
Însă sistemul medical al Suediei nu a fost depăşit, iar acesta este un obiectiv-cheie şi al celorlalte ţări, care au optat pentru lockdown total. Multe din paturile de terapie intensivă sunt libere, după cum explică Tegnell. Suedezii şi-au dublat capacitatea de terapie intensivă la peste 1.000 de paturi, din care în prezent sunt ocupate aproximativ 550.
Pariul anduranţei. Abia la finalul maratonului vom şti dacă pariul suedezilor a fost câştigător
Chiar dacă se va dovedi că această abordare mai calmă şi mai relaxată funcţionează pentru Suedia, poate acest model să funcţioneze şi în alte ţări? Parteneriatul dintre stat şi cetăţeni poate funcţiona doar acolo unde oamenii au încredere unul în celălalt.
<strong>Din păcate, în România,</strong><a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/barometrul-cultural-84-dintre-romani-nu-au-incredere-in-cei-din-jur-1207740"><strong> potrivit Barometrului cultural, </strong></a><strong>84% dintre români spun că nu au încredere unul în celălalt. </strong><br>
Dacă ceea ce fac suedezii este o variantă mai bună pe termen lung decât ceea ce fac toate celelalte ţări, vom şti probabil cu adevărat peste mult timp - sigur nu în 2020. Pariul suedezilor este pe anduranţă şi pe minimizarea daunelor într-un întreg maraton. Pe termen scurt, era inevitabil probabil ca Suedia să arate dezastruos în cifre, faţă de ţările care s-au închis.
Pe de altă parte, ceea ce face Suedia este ceva ce ar putea face ani la rândul, chiar în lipsa unui vaccin sau a unui tratament. În schimb, îngheţarea aproape totală a vieţii, cum se întâmplă în prezent în România, nu poate fi susţinută la nesfârşit.
