E vital să monitorizăm noul coronavirus. Dar să evităm scenariul Big Brother
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În mai multe țări, monitorizarea răspândirii coronavirusului se bazează pe supravegherea populației prin mijloace tehnologice. E important să avem o vedere cât mai largă asupra transmiterii virusului, dar orice concesie asupra libertăților sociale trebuie să fie temporară. Deja mai multe regimuri totalitare încearcă să profite de situație.
Camere cu detectare facială, drone și monitorizarea GPS prin smartphone -- toate aceste metode (și multe altele) au fost folosite pentru monitorizarea populației în epidemia de coronavirus. E important, dacă vrem să revenim la o stare de normalitate, să folosim uneltele tehnologice pentru a monitoriza valurile de răspândire a virusului, dar dacă nu suntem atenți, s-ar putea să renunțăm la libertatea și confidențialitatea noastră pe termen nedeterminat.
Am văzut, în China, cât de departe se poate ajunge la supravegherea populației în vreme de epidemie. Date cum ar fi locația cetățenilor, folosirea cardului și chiar și temperatura corpului nu mai sunt de mult acoperite de confidențialitate.
Deși statul chinez este exemplul cel mai extrem de monitorizare a populației, vedem trenduri similare și în alte părți ale lumii. În Rusia, guvernul folosește monitorizarea facială pentru a verifica cine respectă carantina și cine nu, iar în Moscova, cetățenii folosesc coduri QR automatizate pentru a ieși pe stradă.
Coronavirusul nu este doar un test pentru sistemul nostru medical și pentru cel economic. Este și un test pentru democrația noastră.
Apar din ce în ce mai mult trenduri similare chiar și în Uniunea Europeană, considerată regiunea care respectă cel mai mult libertățile informatice ale populației. În mai multe țări, se discută posibilitatea unor aplicații de smartphone prin care să fie urmărite mișcările utilizatorilor, precum și divulgarea acestor date într-un format anonimizat.
Formatul anonimizat înseamnă că datele sunt partajate fără identificatori personali - practic, se oferă datele, fără numele, numărul de telefon sau orice alt identificator. În teorie, asta asigură confidențialitatea individuală, dar în practică, nu este neapărat așa.
„Noi nu credem că astfel de date pot fi cu adevărat anonimizate”, spune Yves-Alexandre de Montjoye, al cărui studiu de la Imperial College London a concluzionat că aproape toți oamenii pot fi identificați după datele anonimizate.
Mai mult, partajarea acestui tip de date ar crea un precedent periculos care ar putea duce la probleme pe termen lung, a avertizat și europarlamentarul german Patrick Breyer. Practic, guvernele sau terțe companii ar putea declanșa programe de urmărire a unei părți din populație (spre exemplu, a adversarilor politici sau a jurnaliștilor).
Astfel de preocupări există și legate de eventuale aplicații care ar detecta lanțul de infecții. O astfel de aplicație funcționează așa: instalezi o aplicație la tine pe telefon și lași tot timpul Bluetooth pornit.
Când ești în apropiere de alți oameni (care au și ei Bluetooth pornit), aplicația notează interacțiunea și face o bază de date cu toate astfel de interacțiuni. Apoi, când cineva este detectat pozitiv cu COVID-19, aplicația trimite un mesaj tuturor celor care au fost aproape de persoana respectivă, conform bazei de date notate.
O astfel de abordare este foarte utilă, așa cum am văzut spre exemplu în cazul Coreii de Sud. Dar trebuie să ne asigurăm că o astfel de monitorizare a populației va fi folosită doar în scopul combaterii epidemiei.
Există și soluții de compromis. În Polonia, spre exemplu, oamenii din carantină urcă un selfie georeferențiat pentru a demonstra că respectă carantina și astfel nu mai e nevoie ca poliția să verifice cazurile de carantină.
În Austria și Cehia, astfel de aplicații au fost descărcate de milioane de ori. Uniunea Europeană a publicat un ghid oficial pentru astfel de aplicații, subliniind că aceste soluții trebuie să fie folosite voluntar (nu obligatoriu), să fie aprobate de autoritățile naționale de sănătate, să asigure confidențialitatea totală a datelor și să fie oprite odată ce nu mai sunt necesare.
Dilema nu este una simplă în astfel de cazuri. Avem dovezi serioase că o astfel de abordare poate fi foarte utilă în situația de față, dar e important să ne asigurăm că astfel de măsuri sunt temporare și nu vor fi folosite pentru alte scopuri decât cele oficiale.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
