Moș Crăciun le aduce daruri multe copiilor români cuminți. Și copiilor răi. De fapt, singurii care nu primesc nimic sunt copiii săraci

 
 @bbc Which list were YOU on as a kid? 🎅 #CunkOnChristmas #PhilomenaCunk #Funny #Christmas #Throwback ♬ original sound  - BBC 
 
 

Fruntași la sărăcie

Nu e un secret că în România, inflația a fost în ultimul an de 9,76% (BNR). Salariul minim nu se mărește de la 1 ianuarie 2026, așa că înseamnă că în ultimul an, puterea de cumpărare a acelui salariu minim (pe care-l au mulți) scade cu 10%.

În același timp, am avut (totuși, pare-se) creștere economică reală, deci cineva a încasat și acei 10% care nu se regăsesc în salarii, plus creșterea economică de care se zice.

Dar per total, sărăcia în România rămâne o problemă esențială, țara ocupă locuri fruntașe în UE la ratele de privare materială și socială severă care au ajuns să fie de aproape 3 ori media UE și a crescut și riscul de sărăcie pentru copii.

Crăciunul care adaugă sărăcie

Peste 1,2 milioane de copii români trăiesc în săracie, conform datelor Eurostat pentru 2024. La ei nu vine Moș Crăciun.

Și după datele deja alarmante ale Eurostat pentru anul 2024 – prețurile din România au mai crescut, puterea de cumpărare a mai scăzut.

În 2025, în România, coșul zilnic/minim de consum pentru un trai decent a ajuns la aproximativ 4.322 lei pe lună pentru o singură persoană (septembrie 2025) și la peste 11.000 de lei/lună pentru o familie de doi adulți și doi copii, adică o creștere semnificativă a costurilor de trai. Acestea sunt scorurile pentru nevoile esențiale și un nivel de viață minim (alimente, locuință, utilități, transport, sănătate, educație, îmbrăcăminte și alte cheltuieli de bază). Când mai vine și o sărbătoare cum e Crăciunul, coșul minim o ia razna.

Unii copii n-au timp să-l aștepte pe Moș Crăciun – că lucrează

Copiii români s-au maturizat mai repede în unele cazuri și s-au apucat de muncă deja, știu povești de la țară despre copii care lucrează de la 10 ani cu ziua, unii pe cont propriu pentru o pereche de încălțări, alții pentru familie, pe la stâni.

Cum e cazul deloc singular al lui Sebi, care are 13 ani și lucrează de la 7 ani la stână, în fiecare zi de la ora 3 dimineața.

Alți copii care n-au timp de Moșul sunt mamele minore

Căci iată, chiar azi, Salvaţi Copiii face apel către companii să direcţioneze 20% din impozitul pe profit către maternităţi, în contextul numărului crescut de mame minore. În 2024 peste 6.000 de fete sub 18 ani au devenit mame, iar o zecime dintre ele nu aveau încă 15 ani. Ele nu vor acum PS5 sub brad sau bluzițe de la Zara, ci Pamperși și lapte praf.

Lasă că a făcut ARTE un documentar despre mamele adolescente din România, inclusiv cele 24 de mame minore dintr-un singur sat.

Și asta nu e tot, mai mult de jumătate dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută – adică nu au tată oficial, alt factor de vulnerabilizare, de sărăcire suplimentară. Educația sexuală ar fi o soluție, dar e blocată de politicieni conservatori și de biserică.

Dar de ce se certa Charles Dickens cu economiștii acum câteva secole

Charles Dickens considera sărăcia o criză cauzată de indiferența societății și detașarea celor bogați, a vorbit despre realitățile dure ale acesteia prin romanele sale (Oliver Twist, Colind/Poveste de Crăciun) și a pledat pentru reformă pentru cei vulnerabili, în special pentru copii, subliniind că sărăcia nu înseamnă doar lipsă de bani, ci privare de umanitate.

Sigur că zgârcitul Scrooge este un personaj fictiv, însă Dickens a scris și articole și reportaje despre sărăcia din Anglia victoriană, multe care se potrivesc mănușă cu situația din România de azi.

Îi descria pe economiștii care se strâmbau când se vorbea de sărăcie „discipolii iraționali ai unei școli raționale, discipoli demenți care împing aritmetica și economia politică dincolo de toate limitele simțului”. Vi se pare ciudat de cunoscut, nu?

Dickens se referea la McCulloch, economistul politic pe care-l critica pentru susținerea sa în favoarea unor legi dure pentru săraci în Oliver Twist. Legea Săracilor din 1834 a dat undă verde sistemului să trateze sărăcia ca pe un eșec moral derivat din lene, nu ca pe o condiție economică, pedepsindu-i pe săraci pentru situația lor dificilă. Ajunge să deschizi televizorul și ai să vezi politicieni și economiști la pachet care urlă că românii sunt săraci pentru că sunt leneși și nu lucrează destul.

Între timp aproximativ cinci milioane de români s-au aflat, în 2024, în condiţii de deprivare materială şi socială, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). România are cea mai mare rată a sărăciei în MUNCĂ din rândul statelor Uniunii Europene. Deși muncesc, românii prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu sărăcia în comparație cu alți europeni, inclusiv cu cei din regiune – există un studiu întreg aici, nu povești.

Un alt economist criticat de Dickens, Thomas Malthus, a susținut că sărăcia și foametea sunt rezultate naturale ale creșterii populației mai rapidă decât aprovizionarea cu alimente, ceea ce duce la mizerie (război, boli, vicii) și se opunea ajutoarelor din partea statului pentru că i-ar fi încurajat pe oameni să aibă și mai mulți copii. Așa cum sunt în prezent foarte mulți români care cu burțile pline urlă să se taie ajutoarele sociale, eventual chiar să nu-i mai lăsăm pe știrbii care nu-și permit dentist să voteze. Hai, că-i știți.

Al treilea economist cu care Dickens purta războaie editoriale era Nassau William Senior care lega sărăcia de salarii, considerând sărăcia o problemă morală și sistemică, rezolvabilă prin stimulente economice pentru cei care aveau deja un loc de muncă bun și condiții de asistență socială mai dure pentru cei care trăiau de pe o zi pe alta. Meritocrația aia bună, despre care se vorbește și la noi, în timp ce crema-și pune iubitele în funcții.

Poate că mă repet, dar, ascultați bine în jurul vostru, doar Dickens a murit, McCulochii, Malthușii și Williamșii s-au mutat în România, câteva secole mai târziu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro