Motivarea deciziei CCR privind declarațiile de avere: Documentele, pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală doar a declarantului

Răspunderea penală poate fi asumată doar pentru propriile fapte

În document se precizează că protecţia datelor personale reprezintă un reper constituţional esenţial, mai ales în contextul actual al dezvoltării rapide a tehnologiilor informaţionale, inclusiv inteligenţa artificială, şi al riscurilor crescute la adresa siguranţei juridice a persoanei.

CCR a analizat excepţia de neconstituţionalitate a mai multor articole din Legea nr. 176/2010, modificată prin Legea nr. 144/2007, în urma unei sesizări formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Deşi teme similare au fost discutate anterior, Curtea a constatat că această sesizare aduce elemente noi.

Printre criticile analizate se află faptul că legea impune declararea, sub propria răspundere, nu doar a veniturilor şi bunurilor proprii, ci şi ale soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Curtea a subliniat că răspunderea penală poate fi asumată doar pentru faptele proprii, iar nu pentru date ce ţin de terţi. Legea stipulează că aceste declaraţii sunt acte personale şi nu pot fi completate decât în nume propriu.

„Declaraţia pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ţinut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăşi Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”, se arată în motivare.

Referitor la obligaţia de a include în declaraţie date despre soţ/soţie, CCR consideră că aceasta presupune asumarea răspunderii pentru informaţii care nu sunt cunoscute direct de declarant, ci obţinute de la altă persoană.

„Curtea reţine că instituirea obligaţiei de a declara nu doar drepturile şi obligaţiile proprii, ci şi pe cele ale soţului/soţiei implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv soţ/soţie”, se precizează în document.

Acest lucru poate duce la situaţii în care informaţiile sunt inexacte, incomplete sau chiar refuzate, punând declarantul în dificultatea de a respecta legea fără a risca sancţiuni pentru eventuale declaraţii false.

În cazul copiilor aflaţi în întreţinere, Curtea face distincţie între minorii sub 14 ani – pentru care părinţii sunt reprezentanţi legali – şi cei care, deşi majori, sunt încă întreţinuţi pentru că urmează studii. Aceştia din urmă au capacitate deplină de exerciţiu şi pot încheia acte în nume propriu, motiv pentru care declarantul nu poate fi tras la răspundere pentru ceea ce nu cunoaşte.

Protecţia datelor, un reper esenţial în contextul dezvoltării inteligenţei artificiale

CCR s-a pronunţat şi asupra prevederilor privind publicarea online a declaraţiilor de avere de către ANI şi instituţiile în care lucrează declarantul. În acest sens, a evidenţiat necesitatea protejării vieţii private şi a datelor personale în contextul folosirii extinse a inteligenţei artificiale, considerând că publicarea pe internet a acestor informaţii sensibile ar putea ameninţa siguranţa juridică a persoanei.

Ca urmare, CCR a declarat neconstituţionale articolele din lege care impuneau includerea bunurilor şi veniturilor soţilor sau copiilor în declaraţii, precum şi obligativitatea publicării acestora. Curtea susţine că, în contextul european actual, se impune un echilibru mai mare între transparenţă şi dreptul la viaţă privată.

Decizia produce efecte doar pentru viitor și nu afectează declarațiile depuse înainte de publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

În replică, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a avertizat că această hotărâre riscă să submineze angajamentele internaţionale asumate de România în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi promovarea integrităţii în funcţia publică.

ANI atrage atenţia că decizia ar putea afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate în cadrul monitorizărilor europene (Raportul privind statul de drept, GRECO). Conform ANI, peste 12 milioane de declaraţii au fost publicate în baza articolelor acum declarate neconstituţionale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE