Motivele pentru care anchetatorii lui Traian Berbeceanu au fost achitați de judecători. „Modalitatea în care și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul Ioan Mureșan, achitat pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă și fals intelectual, în așa-zisul dosar „Berbeceanu”, a revenit la DIICOT Alba Iulia, după aproape 10 ani de la momentul suspendării din funcție. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, în ședința desfășurată în 25 aprilie 2024, încetarea suspendării lui Ioan Mureșan, începând cu data pronunţării hotărârii definitive de achitare, respectiv 22 aprilie 2024.
Cuprins:
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât repunerea în situaţia anterioară a domnului procuror, prin recunoaşterea vechimii în muncă şi în magistratură pe perioada 17.07.2014 - prezent. De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea măsurilor dispuse către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii şi acordării drepturilor băneşti cuvenite”, se mai precizează în hotărârea CSM, care a fost luată în unanimitate. Ioan Mureșan va încasa retroactiv toate salariile de care nu a beneficiat, suma totală fiind de aproape un milion de euro, dacă se vor calcula și penalități.
Condamnat, inițial, la 7 ani de închisoare
La instanța de fond, Ioan Mureșan a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Au fost achitați și ceilalți doi inculpați condamnați, inițial, cu executare, respectiv ofițerul de poliție Alin Muntean, precum și un alt fost procuror de la DIICOT Alba Iulia, Nicolaie Cean, în prezent pensionar, temeiul juridic fiind acela că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Hotărârea de achitare a fost pronunțată de „majoritatea” formată din judecătorii Rodica Cosma (președintele completului), Constantin Epure și Andrei Claudiu Rus. Opinie separată, în sensul menținerii hotărârii de incriminare penală a faptelor, au formulat Lavinia Valeria Lefterache și Simona Elena Cîrnaru. Magistrații au menținut, în unanimitate, hotărârea de achitare a lui Traian Berbeceanu pronunțată de instanța de fond.
În esență, trei dintre membrii completului de judecată au apreciat că „nu există elemente în raport cu care să se poată aprecia în sensul că inculpații au încercat să inventeze probe sau să construiască o acuzație nereală împotriva lui Berbeceanu”. Cu alte cuvinte, cei doi procurori și polițistul au fost superficiali în anchetă, au interpretat în mod eronat o serie de probe și au folosit probe nereale în anchetă, dar aceste lucuri nu sunt fapte penale, chiar dacă au dus, în final, la reținerea și arestarea preventivă a polițistului și la trimiterea acestuia în judecată.
Anchetă „extrem de deficitară și mai mult decât criticabilă”
Potrivit magistraților „majoritari”, ansamblul informațiilor aflate în posesia lui Ioan Mureșan i-a determinat acestuia convingerea că Berbeceanu ar fi comis faptele de care era suspectat, iar deficiențele constatate în ceea ce privește strângerea probelor nu au semnificația „inventării” lor și nici a unor „acuzații false”. „Referitor la acuzația de represiune nedreaptă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reține că inculpatul Mureșan Ioan s-a rezumat la expunerea unor elemente obiective rezultate din interceptările convorbirilor telefonice ale persoanelor cercetate, fără a denatura sau mistifica aspectele constatate, iar împrejurarea că în mod eronat s-a reținut că din aceste probe rezultă că Berbeceanu Traian ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă nu echivalează cu formularea unei acuzații împotriva unei persoane despre care se știa că este nevinovată, ci cu o apreciere greșită a semnificației unor împrejurări de fapt, însoțită de o eroare în raționamentul juridic referitor la semnificația unei persoane audiate în calitate de martor și care beneficiază de privilegiul de a nu se autoincrimina”, au scris magistrații.
„Manopere” rezultate din obligații profesionale
Completul de la ÎCCJ a mai reținut că „manoperele ” polițistului Alin Muntean nu au vizat fabricarea unor probe împotriva lui Traian Berbeceanu, ci au reflectat modalitatea în care s-a raportat acesta la obligațiile profesionale. „Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu a identificat în cauză elemente care să conducă la concluzia că inculpații au inventat probe pentru a construi o acuzație nereală împotriva lui Berbeceanu Traian, chiar dacă modalitatea în care și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară și mai mult decât criticabilă. Din probele administrate, a rezultat că acțiunile care au vizat determinarea unor martori să dea declarații împotriva lui Berbeceanu Traian, interpretarea eronată a unor împrejurări de fapt prin procese-verbale denumite „de investigații” ori alte asemenea acțiuni, au fost întreprinse de către inculpații Cean Nicolaie Ioan și Muntean Alin Mirel, aparent fără că inculpatul Mureșan Ioan să le cunoască”, se mai precizează în hotărâre.
Cei trei judecători îi impută procurorului Mureșan „o superficialitate în ceea ce privește verificarea aspectelor care îi erau puse la dispoziție de către inculpatul Muntean Alin Mirel”, precum și „lipsa de inițiativă în a investiga aspecte referitoare la posibile fapte de corupție comise de către inculpatul Cean Nicolaie Ioan”. Toate acestea nu constituie, în opinia acestora, „elemente în raport cu care să se poată concluziona că Mureșan Ioan ar fi cunoscut că Berbeceanu Traian era nevinovat”.
Probatoriu copy-paste și „neglijență profesională”
Judecătorii recunosc faptul că procurorul s-a bazat pe afirmații generale, imprecise ale martorilor sau pe mențiuni nereale ale unor procese-verbale întocmite de către inculpatul Muntean Alin Mirel. Procurorului Mureșan i se reproșează „reluarea copy-paste a unor aspecte referitoare la probațiune, cuprinse în referate întocmite anterior, în raport cu care inculpatului Mureșan Ioan îi poate fi imputată o neglijență profesională, atât din perspectiva lipsei verificării actelor întocmite de ofițerii de poliție delegați în cauză, cât și a modalității de întocmire a propunerii de arestare preventivă”.
De asemenea, modul în care au fost interpretate înregistrările video ale unei percheziții reprezintă, în opinia judecătorilor, „aprecieri personale” ale lui Ioan Mureșan și „reflectă modul în care a perceput semnificația aspectelor surprinse în înregistrare, situația fiind similară și în ceea ce privește listingurile telefonice și modalitatea în care a fost interpretată existența sau nu a traficului de telefonie între posturile respective”. Cu privire la o altă probă nereală administrată pentru arestarea fostului șef al BCCO Alba Iulia se susține că „nu reflectă, în mod obiectiv, o intenție a inculpatului Mureșan Ioan de a construi o acuzație împotriva lui Berbeceanu Traian, ci o reprezentare deformată a realității percepute de inculpat”.
Opinia separată a judecătorilor „minoritari”
Cei doi judecători care au formulat opinie separată au considerat că „mijloacele la care au recurs inculpații nu pot fi considerate simple manifestări ale unei conduite neglijente sau nedeontologice în activitatea de administrare sau de apreciere a probatoriului”. Potrivit acestora, „demersurile inculpatului Mureșan Ioan, sprijinite de coinculpații Muntean Alin și Cean Nicolaie, nu s-au rezumat la obținerea ocazională a unor declarații prin metode neloiale ori la interpretarea eronată a unor mijloace de probă singulare în economia cauzei”, ci „s-au concretizat în acte repetate și conjugate de alterare a unor probe testimoniale ori cu înscrisuri și de denaturare a conținutului unor acte procedurale, întreaga conduită fiind subsumată inculpării, prin orice mijloace, a unei singure persoane, și anume partea civilă Berbeceanu Traian”.
„(…) În speță, nu este vorba de o simplă interpretare eronată a unor date factuale furnizate de probatoriu, ci de denaturarea substanțială a conținutului acestuia, în scopul consolidării artificiale a acuzațiilor aduse părții civile Berbeceanu Traian și al inculpării sale. În dezacord cu opinia majoritară, considerăm că ipoteza aflării, la originea demersurilor inculpaților Mureșan Ioan și Muntean Alin, a convingerii că fostul ofițer de poliție ar fi fost vinovat de faptele pentru care a fost inculpat, este infirmată neechivoc de probatoriul administrat în ambele faze ale judecății, probatoriu exhaustiv și temeinic analizat de prima instanță și confirmat integral în apel”, se mai arată în opinia separată semnată de Lavinia Valeria Lefterache și Simona Elena Cîrnaru.
Foto: Facebook
Marica13 07.05.2024, 21:14
Acolo totul e acoperit O mână spală pe alta
Sadhuguru 07.05.2024, 22:04
Genial!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!
BONY 07.05.2024, 22:18
Nici macar un biet comentariu nu merita acesti******...Am pus asterixurile de la mine,fie primite,cu toate ca nu merita !
nasty1 07.05.2024, 22:48
In loc sa faca puscarie, asa cum merita, mafiotii astia din justitie vor lua pensii speciale nesimtite de la 45-50 de ani si vor rade in nas romanilor cinstiti!
Moshu 08.05.2024, 02:04
..deci..utilizarea de probe nereale si manopere de determinare a martorilor sunt...perceptii eronate...pai atunci de ce sa-i dea un milion de euro retroactiv daca ala-i incapabil sa-si faca meseria ??....asta daca credem ca n-au vrut "sa-l infunde" pe nea Traian...prnibili...