Mugur Isărescu a anunțat când se vor opri scumpirile. Ce spune „pe bază de speranță” despre recesiune
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, afirmă că România are șanse mari să evite o recesiune tehnică, chiar dacă economia încetinește, iar efectele corecției fiscale încep să se vadă. El spune că menținerea politicii monetare restrictive și reziliența economiei pot ajuta țara să treacă prin această perioadă fără două trimestre consecutive de scădere. Vineri, BNR a revizuit în creștere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului și anticipează că va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2026.
Cuprins:
Isărescu are „speranță” că România nu va intra în recesiune
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că produsul intern brut a înregistrat o contracție de 0,2% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, după un avans de 1% în trimestrul al doilea. Isărescu admite că măsurile de corecție fiscală au efecte asupra activității economice, dar transmite că are „speranță” că România nu va intra în recesiune.
„Poate să fie un semnal de alarmă, se adeverește ce era de așteptat. Când iei astfel de măsuri de corecție fiscală se reduce cererea și activitatea economică scade. Ce încercăm să facem: corecția este fiscală, dar noi ne adaptăm cu măsurile monetare. Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe bază de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit wall-street.ro.
Ce se va întâmplă cu leul?
Guvernatorul a abordat și subiectul evoluției cursului valutar, amintind de șocul apărut în luna mai, în perioada campaniei electorale.
Mugur Isărescu a respins ideea că banca centrală ar fi intervenit recent în piață și a insistat că mecanismele pieței funcționează normal. „Leul nu mai are cum să coboare sub 5 lei. Eu pot să vă spun că din vară nu am mai intervenit la curs, iar piața valutară este stabilă. Piețele sunt mulțumite cu actuala combinație de politici și cu datele de azi, nu avem de ce să tulburăm piața”, a precizat gvernatorul BNR, reiterând că România păstrează un regim de „free floating”.
BNR a revizuit în creștere, la 9,6%, prognoza de inflație pentru finalul anului
Banca Națională a României a revizuit în creștere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR.
„Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasicontinuă cu o ajustare amplă în trimestrul III anul viitor, o reducere de 5 puncte procentuale. Când? Atunci când iese din baza de calcul impactul direct al șocurilor pe calea ofertei. Ce mai observăm? Că față de prognoza din vară, din raportul de inflație precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflației. Ce s-a subestimat în vară? S-a subestimat în primul rând impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte din trimestrul III, mai ales pe partea de electricitate și, de asemenea, ca să spun așa, un impact care e greu de măsurat, al anticipațiilor inflaționiste și care s-a conturat. Este un mediu politic, să îi spunem, și social destul de tensionat în țară în această perioadă și bineînțeles că toate aceste discuții împing creșterile de prețuri mai sus decât am anticipat noi în lunile de vară”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul a menționat că în 2025 avem aproape jumătate din inflație determinată de impozitele indirecte, TVA și accize, energie electrică și gaze naturale.
Conform BNR, reintrarea în intervalul țintei este anticipată în trimestrul I 2027
Factorii care au dus la creșterea inflației
Isărescu a detaliat că au existat şi dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forţa de muncă în sectoare precum industria alimentară şi serviciile de piaţă.
„Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 - 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor. Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut şi o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ, avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului şi s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderilor la preţurile legumelor şi fructelor”, a afirmat Mugur Isărescu.
Eliminarea plafoanelor la electricitate a avut un impact semnificativ
„Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”, a mai declarat guvernatorul BNR.
Nerasist 16.11.2025, 00:19
Doar vrăjeală... Cursul euro este măsluit... Salariile ar trebui negociate in benzina nu in euro. Eu in euro câștig cu 20 de euro mai puțin că în 2021, dar cu 140 l de benzina mai puțin că în 2021.