Muzeul de cenusa de om

Cenuse de fosti oameni politici, bancheri, medici. Atmosfera aduce mai mult farmacie decat a cimitir, doar ca in loc de medicamente, pe rafturi sunt urne. „Din cate stim noi, crematoriul a fost dat in folosinta in ianuarie 1928, prima incinerata fiind Profira Fiesam, o casnica de 40 de ani. Ultima incinerare are numarul 52.390. Ne-ar interesa si pe noi istoricul cladirii, dar nu am gasit date, doar familiile membrilor fondatori ne mai spun cate o informatie. Se pare ca a fost construit de inginerul Miclescu”, spune casiera Ana Purcareanu. Crematoriul a fost inchis cu vreo doi ani in urma. Asteapta sa fie consolidat si renovat, pentru a intra in circuitul cultural al Bucurestiului.
Edificiul, inecat in verdeata, are la intrare doua sculpturi, personaje feminine cu mainile la ochi, sau la frunte, in orice caz, vor sa sugereze durerea. in spatele lor, o sfoara impiedica intrarea in incinta pe acolo, deoarece de pe pereti se desprinde mortarul si exista pericolul de accidentare. Intrarea se face acum in partea laterala a cladirii.
„Nu mai poate fi folosit drept crematoriu deoarece se afla in zona centrala a orasului. Atunci cand s-a construit era la margine, dar vremea a trecut. De patru ani am inaintat un proiect de transformare a crematoriului in muzeu. Constructia este superba, dar e la pamant din punctul de vedere al soliditatii si va trebui sa bagam multi bani pentru refacere”, a explicat Costel Fotache, directorul economic al Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane din Bucuresti.
52.390 de urne – moartea are o exactitate matematica. Cadavre de legionari, de comunisti, de revolutionari au fost aduse aici oficial sau mai putin oficial, pentru a fi arse. Unde poate disparea mai bine un corp neinsufletit „cu probleme”, decat in bratele focului?
Destul de proaspat este cazul cadavrelor a 43 de timisoreni, participanti la revolutia decembrie 1989, care au fost aduse in secret la Bucuresti si incinerate la „Cenusa”. Multe din cadavre nu au mai putut fi identificate din cauza ca in 22 decembrie, dupa fuga cuplului Ceausescu, un colonel de militie a ars dosarele celor decedati.
Cladirea centrala are aproximativ 25 de metri inaltime, o cupola masiva sub care, in sala principala, la parter, sunt puse la rand urnele cu cenusa a zeci de comunisti, „militanti ai miscarii muncitoresti”, de la Ana Pauker la familia Chisinevschi, oameni deosebit de puternici si temuti in statul „muncitoresc” al anilor ’50. Urnele sunt patratoase, albe, din marmura.
La etaj se schimba lucrurile. Aici sunt cenusele celor arsi inainte de 1945. Urne rotunde, negre. Unele realizate chiar artistic, cum este cea din metal cu gheare de vultur, pe care nu scrie insa nimic. Nu se mai stie ale cui sunt ramasitele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE