NASA va lansa sâmbătă sonda spațială Parker, ce va încerca să ajungă la Soare

Sonda spaţială americană Parker, ce va fi lansată sâmbătă din Statele Unite pentru a explora atmosfera Soarelui, va avea la bordul ei patru instrumente cu ajutorul cărora oamenii de ştiinţă vor încerca să descifreze vechi mistere ale astrului şi să facă noi descoperiri.

Parker Solar Probe este o sondă de dimensiunea unui mic automobil, are la bordul ei patru secţiuni, fiecare fiind compusă din mai multe aparate furnizate de echipe din diverse ţări. Aceste instrumente vor fi protejate de căldura extremă de un scut realizat dintr-un compozit carbonic.

Principala întrebare la car speră să răspund oamenii de știință cu ajutorul sondei Parker ste „Ce încălzeşte coroana solară?”, a explicat pentru AFP Thierry Dudok de Wit, cercetător la CNRS din Orleans.

Coroana, stratul cel mai îndepărtat al atmosferei solare, care se întinde până la câteva milioane de kilometri în jurul astrului, depăşeşte temperaturi de 1 milion de grade Celsius, în condiţiile în care suprafaţa astrului atinge o valoare de doar 6.000 de grade Celsius. Această situaţie reprezintă o provocare la adresa legilor naturii, potrivit căreia, cu cât distanţa creşte în raport cu sursa de căldură, cu atât temperatura scade.

Potrivit unei ipoteze, temperaturile extreme ar rezulta din influenţa undelor electromagnetice, după modelul unei plite de inducţie care încălzeşte o caserolă cu mâncare, a explicat CNRS într-un articol. Ipoteza nu poate fi verificată decât prin trimiterea la faţa locului a unui instrument ştiinţific, fapt ce nu a fost încercat niciodată până la misiunea sondei Parker.

Un alt mister pe care cercetătorii speră să-l descifreze cu ajutorul sondei Parker este cel al vântului solar, un flux constant de particule ionizate, care se deplasează cu viteze de peste 500 de kilometri pe secundă. În acest sens a fost creat compartimentul SWEAP (Solar Wind Electrons Alphas and Protons Investigation) care va avea misiunea de a descifra misterul.

„Fizicienii nu cunosc motivul pentru care Soarele expiră vânturi solare şi este cuprins, dintr-o dată, de violente accese de tuse”, notează specialiştii francezi de la CNRS.

„Ar putea să ne ajute să prezicem mai bine momentul în care o furtună solară ar putea să lovească Terra”, a explicat Justin Kasper, profesor la Universitatea Michigan, coordonatorul dispozitivului SWEAP.

Cercetătorii se tem că o puternică furtună solară ar putea să afecteze reţeaua electrică timp de mai multe luni sau chiar câţiva ani în anumite zone ale planetei noastre.

Al treilea compartiment al sondei parker este ISOIS (Integrated Science Investigation of the Sun). Acesta se va concentra asupra ionilor grei, particule cu cel mai înalt nivel de energie. „Acestea sunt particule puternic încărcate cu energie, care se îndreaptă spre Terra cu viteze fenomenale, apropiate de viteza luminii. Ele pot să ajungă pe Terra într-un interval de 30-60 de minute”, a explicat Thierry Dudok de Wit.

„În ziua în care vom dori să mergem pe Marte, va trebui să putem să prezicem aceste erupţii de particule, întrucât ele pot avea efecte mortale”, a adăugat acelaşi specialist.

Ultimul compartiment cu aparatură este WISPR (Wide-Field Imager for Parker Solar Probe). Acesta reprezintă de fapt o cameră foto, de mărimea unei cutii de pantofi, care va monitoriza Soarele. Astrofizicienii speră să capteze imagini cu ejecţii de masă coronală (particule ionizate proiectate în spaţiu cu viteză mare), fluxuri şi refluxuri de materie, fluctuaţii de toate tipurile.

Niciodată o cameră nu a fotografiat şi filmat Soarele de atât de aproape (puţin peste 6 milioane de kilometri), ţinând cont că distanţa dintre Terra şi Soare este de aproximativ 150 de milioane de kilometri.

Dispozitivul oferă promisiunea obţinerii unor imagini magnifice pentru profani şi deosebit de instructive pentru cercetători.

Sonda Parker va realiza „prima vizită a omenirii în jurul unei stele”, notează NASA. „Avem o idee despre ceea ce vom găsi acolo, însă rezultatele cel mai importante ar putea să provină din observaţii complet neaşteptate”, a declarat Mark Wiedenbeck, cercetător la Jet Propulsion Laboratory din Statele Unite, scrie AFP citat de Agerpres.

Citește și: LIVE TEXT/ Mitingul diasporei, în Piața Victoriei. Românii din străinătate se adună la București / FOTO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE