Ce identitate, valori sau religie au Nicușor Dan și George Simion, candidați în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025

Până în ziua alegerilor, Libertatea va publica o serie de articole despre cei doi candidați, care ne vor arăta informații cruciale despre viața lor personală și politică.

Ce cred despre rolul Bisericii în stat?

Nicușor Dan și-a exprimat în mod repetat opiniile despre relația dintre Biserică și stat, subliniind atât importanța Bisericii în societatea românească, cât și necesitatea separării clare a acesteia de zona politică.

Credință personală și respect pentru tradiție

• Nicușor Dan a declarat că este creștin ortodox, își crește copiii în spiritul credinței, dar consideră credința o chestiune intimă, personală, nu un instrument politic.
• El apreciază rolul istoric și cultural al Bisericii în România, considerând că „pentru România, Biserica este foarte importantă”, deoarece face parte din moștenirea spirituală și identitară a națiunii.

Separarea Bisericii de politică

• Nicușor Dan a criticat explicit asocierea excesivă a Bisericii cu politica, afirmând că „s-a abuzat prea mult de asocierea cu Biserica în zona politică” și că atunci când politicienii „se agață de Biserică”, de fapt „profanează” atât actul religios, cât și pe cel politic.
• El susține că rolul Bisericii trebuie să fie unul spiritual și moral, nu politic, iar implicarea directă a acesteia în campanii sau susținerea unor candidați reprezintă o deturnare a menirii sale.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

Relația cu Biserica Ortodoxă Română (BOR)

• Din 2021, Nicușor Dan a tăiat fondurile publice pentru proiecte precum Catedrala Mântuirii Neamului, ceea ce a atras nemulțumirea unor ierarhi ai BOR, sugerând o distanțare de modelul de dependență financiară dintre stat și Biserică promovat anterior.
• Această poziție a fost interpretată de unii lideri religioși ca un semn de lipsă de susținere, însă Nicușor Dan a continuat să afirme importanța Bisericii ca instituție, fără a-i acorda privilegii politice sau financiare speciale.

Dialog și respect reciproc

• A avut întâlniri cu reprezentanți ai Bisericii, precum părintele Francisc Doboș, subliniind că aceste discuții nu au fost folosite în scop electoral și nu au implicat cereri sau promisiuni politice.
• Nicușor Dan a promovat ideea unui dialog deschis între stat și Biserică, dar în limitele respectului pentru autonomia fiecărei instituții.

George Simion, liderul AUR, promovează o viziune în care Biserica Ortodoxă Română (BOR) ocupă un loc central în identitatea națională și în viața publică, folosind frecvent simbolistica religioasă și asocierea cu Biserica în discursul și acțiunile sale politice.

Utilizarea Bisericii în discursul și campaniile politice

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

• George Simion a folosit constant imaginea și evenimentele Bisericii Ortodoxe în campaniile sale electorale, apărând la ceremonii religioase majore și integrând imagini cu preoți și ierarhi BOR în materialele sale de promovare.
• În discursurile sale, Simion subliniază rolul Bisericii în păstrarea tradițiilor și identității românești, afirmând că „românii, creștinii, nu-și uită tradițiile, merg la biserică, se închină lui Dumnezeu”, sugerând că Biserica este un pilon esențial al societății românești, inclusiv pentru diaspora.

Relația cu ierarhia BOR și reacția Bisericii

• Deși Simion și AUR caută să se asocieze cu Biserica, BOR a anunțat oficial, inclusiv în contextul alegerilor prezidențiale, că își menține neutralitatea politică și se delimitează de orice act de politică partinică.
• Totuși, la nivel local, anumiți ierarhi, precum Arhiepiscopul Teodosie, au participat la evenimente ale AUR, inclusiv la sfințirea sediului partidului, invocând „dragostea pentru Biserică, neam și țară” și nu apartenența politică. Aceste gesturi sunt percepute ca semnale de sprijin pentru AUR și pentru George Simion, chiar dacă Patriarhia menține o poziție oficială de neutralitate.

Ideologie și mesaj public

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

• Simion promovează un naționalism tradiționalist, cu accente religioase, în care Biserica este văzută ca un garant al valorilor naționale și morale, opunându-se curentelor progresiste și influențelor occidentale considerate „decadente”.
• În acest context, Simion instrumentalizează Biserica nu doar ca simbol spiritual, ci și ca element de legitimitate politică, încercând să atragă electoratul conservator și religios.

Ce spun despre drepturile minorităților?

Nicușor Dan susține protejarea drepturilor minorităților și includerea lor în actul de guvernare, pledând pentru ruperea lanțului marginalizării și construirea încrederii între comunități. El se angajează să protejeze persoanele vulnerabile, în special în fața urii și violenței, și să asigure un tratament egal în fața legii, fără excluderi. De asemenea, Nicușor Dan propune deblocarea potențialului economic al comunității rome și asigurarea vizibilității lor în discursul public, afirmând că România trebuie să fie o țară în care copiii romi au aceleași șanse ca oricare alt copil.

În ceea ce privește minoritatea maghiară, Nicușor Dan consideră că România este un model de bune practici față de minoritățile sale, inclusiv cea maghiară, dar nu susține arborarea simbolurilor unei autonomii teritoriale la manifestări publice, considerând că acestea nu ar trebui permise.

El a mai afirmat că cadrul legislativ al României este corect față de minorități, iar problemele apar în aplicarea legii, promițând să preseze pentru respectarea acesteia în toate situațiile.

Totodată, Nicușor Dan a exprimat rezerve față de o orientare politică concentrată exclusiv pe drepturile minorităților sociale, considerând că o astfel de poziționare ar îngusta bazinul electoral și ar limita șansele politice.

George Simion afirmă că dorește să combată sărăcia și să ofere șanse egale tuturor, inclusiv minorităților, subliniind că acestea merită dreptul de a trăi decent într-o țară bogată, unde nu ar trebui să existe un procent atât de mare de persoane sub pragul sărăciei. El susține că planul său nu se concentrează exclusiv pe minorități, ci pe combaterea inegalităților și lipsa protecției sociale pentru toți cetățenii, inclusiv pentru români.

Simion a menționat că nu urăște pe nimeni pe criterii etnice și că, dacă ar avea astfel de sentimente, acestea s-ar întoarce împotriva celor care au condus țara în ultimele decenii. În ceea ce privește minoritatea maghiară, el afirmă că toți etnicii maghiari sunt cetățeni buni ai României și că trebuie să se renunțe la învrăjbirea gratuită între comunități, pledând pentru unitate în fața provocărilor comune.

Totodată, Simion a declarat că, dacă va ajunge președinte, România se va concentra pe propria populație, prioritizând elevii, fermierii și pensionarii români, și va evita implicarea financiară în alte țări.

Ce poziție au față de LGBTQ+?

Nicușor Dan consideră că problema parteneriatului civil între persoane de același sex este una pe care trebuie să o tranșeze societatea printr-o dezbatere largă, iar politicienii ar trebui să fie doar mediatori în acest proces. El recunoaște necesitatea unor forme legale care să ofere drepturi esențiale cuplurilor, inclusiv celor heterosexuale care nu sunt căsătorite, cum ar fi dreptul de a vizita partenerul în spital sau de a lăsa moștenire. Totodată, Dan menționează că există o poziție conservatoare în societate care vede parteneriatul civil ca un prim pas către legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, ceea ce face ca subiectul să fie unul sensibil și complex. El evită să-și exprime o poziție clară personală, pledând pentru mediere și echilibru între opinii divergente.

În trecut, în anii 2000, Nicușor Dan avea o poziție mai conservatoare, exprimându-și opoziția față de manifestările publice ale comunității LGBT, pe care le considera o ofensă la adresa valorilor tradiționale, însă poziția sa actuală este mai moderată și orientată spre dialog social.

George Simion susține ferm că în România căsătoria trebuie să rămână exclusiv între un bărbat și o femeie, afirmând că este o țară creștină și că nu va renunța la această poziție cât timp va fi la conducerea țării. El respinge legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex în România și consideră că astfel de cupluri pot să se căsătorească în alte țări, dar nu în țara noastră. Simion a declarat că familia este formată dintr-un bărbat și o femeie și că societatea românească trebuie să se bazeze pe această definiție a căsătoriei.

De asemenea, Simion critică ceea ce numește „agenda LGBT”, pe care o vede ca o presiune externă, sub pretextul respectării libertății de circulație în UE, pentru a submina instituția căsătoriei tradiționale în statele membre, inclusiv România. El consideră că statele membre sunt suverane și singurele în măsură să legifereze în domeniul căsătoriei și drepturilor LGBT.

În plan public, George Simion a fost acuzat de discursuri și mesaje homofobe, inclusiv de instigare la ură împotriva comunității LGBTQ+, ceea ce a generat petiții la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. De exemplu, a fost criticat pentru o postare în care sugera că valurile de căldură sunt o pedeapsă divină pentru „păcatele” comise de persoanele LGBTQIA+.

Cum se raportează la feminism?

Nicușor Dan are o poziție moderată și echilibrată față de feminism și dezbaterile legate de gen. El consideră că în România, conform Codului Civil, există două genuri – masculin și feminin – și că această chestiune este reglementată legal, iar dacă există dezbateri în societate pe tema genului, rolul președintelui este să medieze aceste discuții cât mai rațional posibil. Nicușor Dan susține că astfel de dezbateri trebuie să fie legitime și să se desfășoare cu cât mai puțină interferență politică.

În trecut, el a votat la referendumul pentru familia tradițională, fără a-și face public modul în care a votat, și a recunoscut că au existat „exagerări” în discuțiile despre familie. De asemenea, a exprimat regret față de pozițiile mai conservatoare pe care le-a avut în tinerețe, cum ar fi opoziția față de manifestările publice ale comunității LGBT.

În plan discursiv, Nicușor Dan a fost criticat pentru folosirea unor termeni jignitori la adresa unor femei politice, ceea ce a generat reacții din partea unor grupuri feministe, dar el a reafirmat susținerea sa pentru femei, spunând că acestea „duc greul” și că este mereu alături de ele.

George Simion are o poziție critică față de feminismul contemporan, pe care îl consideră o ideologie nocivă și o „rătăcire a doctrinei de stânga” care duce la anularea identității feminine și distruge familia tradițională. La o dezbatere organizată de AUR, Simion a afirmat că modelul femeii în politică în ultimele decenii a fost unul negativ, caracterizat prin „femeia ușoară, amanta și mahalagioaica”, și a îndemnat femeile din partid să schimbe această paradigmă, exprimându-și dorința ca 90% din politicieni să fie femei „ca dumneavoastră”, adică pregătite și egale cu bărbații, dar fără tratament special bazat pe gen.

El se opune introducerii cotelor de gen în politică, considerând că acestea sunt discriminatorii și că promovarea ar trebui să se facă exclusiv pe merit și pregătire, nu pe criterii de gen. Simion și membrele AUR susțin feminitatea ca valoare, în opoziție cu feminismul, pe care îl văd ca o „propagandă bolnăvicioasă” ce masculinizează femeia și îi impune să adopte roluri tradițional masculine, în detrimentul rolului de mamă și al identității feminine.

În plus, Simion s-a declarat împotriva educației sexuale în școli, pe care o consideră parte a unei agende globale a ONG-urilor de stânga, și nu susține dreptul la avort ca un drept fundamental, apreciind legislația actuală ca fiind suficientă.

Ce modele personale declară că au?

Nicușor Dan a declarat că pentru programul său de prevenție a consumului de droguri a ales modelul islandez, ceea ce arată că se inspiră din exemple externe de succes în domeniul politicilor publice. În plus, el s-a poziționat ca un politician antisistem, care pune accent pe onestitate și competență, și consideră că „persoana este mai importantă decât programul”. Totodată, în discursurile sale și în interviuri, Dan se arată ancorat în valorile locale și tradiționale, dar crede într-un echilibru sănătos între tradiție și modernizare, protejând identitatea națională în cadrul Europei.

Deși nu există o listă explicită de modele personale menționate în sursele disponibile, se poate deduce că Nicușor Dan se inspiră din modele care promovează onestitatea, competența administrativă, echilibrul între tradiție și progres, precum și bune practici internaționale în politici publice, cum este exemplul Islandei în prevenția consumului de droguri.

George Simion declară că îl are ca model politic pe Viktor Orbán, premierul Ungariei, ale cărui politici intenționează să le aplice și în România. Simion a afirmat că „multe din politicile sale vor fi politică de stat și în România”, arătând admirație pentru stilul și direcția politică a lui Orbán, deși acest model este controversat din cauza tendințelor iliberale și a relațiilor complicate cu Uniunea Europeană și Rusia.

Pe lângă Viktor Orbán, Simion se identifică ca un lider antisistem, care luptă împotriva „clasei politice” tradiționale și pentru drepturile românilor, în special ale celor din diaspora și minoritățile românești din afara țării.

Astfel, modelul personal declarat al lui George Simion este unul axat pe un naționalism conservator, cu un stil politic autoritar inspirat de Viktor Orbán, combinat cu o poziție de outsider care se opune establishment-ului politic tradițional.