O bulă gata să explodeze: deciziile financiare ale administrației Trump ar putea ajuta Ucraina, dar ar putea devasta restul lumii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Volatilitatea indusă de Trump ar putea reduce riscurile pentru Europa de a utiliza activele suverane rusești pentru a ajuta Kievul. Dar semnele unei crize financiare globale induse de SUA sunt în creștere, anunță Euractiv.
Sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil
Trump a impus sancțiuni asupra a două mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil: este prima dată când lovește Moscova cu măsuri restrictive de la revenirea la Casa Albă în ianuarie.
Măsura, care a determinat prețurile țițeiului Brent să atingă cea mai mare creștere din ultimele două zile de la scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, a fost salutată de liderii europeni, care au căutat frenetic să-l convingă pe Trump să adopte o poziție mai dură față de Kremlin și să renunțe la afinitățile pentru omologul său rus, Vladimir Putin.
Anunțul pare să aibă deja efectul dorit de a priva fondul de acțiuni al lui Putin de potențiale venituri. Firmele din China și India, care și-au intensificat masiv achizițiile de energie rusească în ultimii 3 ani, își reconsideră expunerea financiară față de Moscova.
Probabil că schimbarea bruscă de politică a lui Trump nu este singura victorie pentru europeni. De fapt, unii analiști susțin că instabilitatea generală a programului elimină unul dintre principalele obstacole în calea valorificării sutelor de miliarde de active suverane rusești imobilizate deținute în UE pentru a sprijini Ucraina.
Belgia, care găzduiește activele care ar urma să fie utilizate pentru „împrumutul reparatoriu” de 140 de miliarde de euro, a susținut că utilizarea lor necorespunzătoare ar putea determina investitorii străini speriați să își retragă banii în masă din zona euro - ceea ce ar putea amenința stabilitatea financiară a Uniunii Europene.
În ciuda faptului că argumentul e susținut de Banca Centrală Europeană, mulți analiști rămân neconvinși de acest argument.
Alexander Kolyandr, cercetător senior nerezident la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, susține că instabilitatea SUA ar împiedica probabil investitorii să își transfere fondurile din Europa, chiar dacă activele ar fi confiscate unilateral, pentru simplul motiv că - în afara Europei și Americii - nu există prea multe alte locuri în care investitorii să își depună banii.
O bulă gata să explodeze
Dar nu toți analiștii sunt de acord.
Nicolas Véron, cercetător senior la Bruegel și la Institutul Peterson pentru Economie Internațională și un susținător ferm al schemei de împrumuturi, avertizează că confiscarea unilaterală a activelor – lucru pe care schema de împrumut pretinde că nu îl face – ar fi de fapt „fără precedent și ar avea un impact profund și de durată asupra ordinii monetare globale”.
Indiferent de implicațiile volatilității induse de Trump pentru planul de împrumut, analiștii sunt în mare parte de acord că evoluțiile recente din America prezintă riscuri severe pentru sistemul financiar global condus de SUA.
Într-un editorial publicat săptămâna trecută în The Economist, Gita Gopinath, profesoară la Universitatea Harvard și fostă economistă-șefă a FMI, a susținut că piața bursieră americană, aflată în prezent la un nivel record, s-ar putea confrunta în curând cu o corecție „dureroasă”, care amenință să fie „mult mai severă și de amploare globală” decât spargerea „Bulei dot-com” din 2000. (n.r. Bula dot-com, cunoscută și sub numele boom dot-com, bulă tehnologică și bulă internet, a fost o bulă bursieră cauzată de speculațiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârșitul anilor 1990, o perioadă de creștere masivă în utilizarea și adoptarea internetului.)
Gopinath a calculat că o recesiune similară cu prăbușirea dot-com - care, la fel ca trendul actual, condus de inteligența artificială, a fost alimentată de exuberanța investitorilor față de posibilitățile internetului - ar elimina 20 de trilioane de dolari din averea SUA.
Aceasta reprezintă 70% din PIB-ul american și 15 trilioane de dolari din restul lumii. Prăbușirea dot-com, în schimb, a dus la pierderi de doar 4 trilioane de dolari în moneda actuală.
Motivul acestui impact sporit, a remarcat ea, este că, timp de mai bine de un deceniu, americanii și europenii și-au „revărsat” banii în acțiuni americane în creștere, asigurându-se astfel că orice corecție bruscă a pieței „va reverbera în întreaga lume”.
Nivelurile ridicate ale datoriei și deficitului global, slăbiciunea dolarului și incertitudinea economică și politică generală înseamnă că există „mult mai puțin spațiu politic pentru a atenua impactul unei corecții”, a adăugat Gopinath.
Temerile privind o eventuală prăbușire a pieței bursiere sunt larg împărtășite. De fapt, acestea au fost împărtășite chiar și de cei care beneficiază de boom-ul indus de inteligența artificială, inclusiv Sam Altman de la OpenAI și fondatorul Amazon, Jeff Bezos.
Chiar și înalți oficiali americani, inclusiv guvernatorul Rezervei Federale, Michael Barr, au avertizat în mod explicit despre paralelele actuale cu acumularea de crize financiare anterioare, inclusiv prăbușirea de pe Wall Street din 1929 și Marea Recesiune din 2007-2009.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
