O profesoară explică de ce nu vor funcționa școlile în scenariul hibrid: “Anul acesta va fi unul dezordonat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lăcrămioara Bozieru este profesoară de limba engleză la Liceul A.D. Xenopol, din București și are o experiență de peste 20 de ani în învățământ. Ea este de părere că școlile sunt, în realitate, nepregătite pentru noul an, iar normele impuse de autorități pentru desfășurarea orelor în scenariul hibrid sunt pline de lipsuri. “Acesta va fi, cu siguranță, un an dezordonat, de învățare. Școala, în varianta aceasta, nepregătită în realitate, nu va funcționa”, spune Bozieru.
Cuprins:
Școlile se redeschid luni, în poate cel mai incert debut de an școlar, și vor funcționa după trei scenarii, în funcție de gradul de infectare de la nivelul localității sau județului: verde - cu toți copiii la școală, galben - revenirea parțială a elevilor la ore, prin rotire, și roșu - ore exclusiv online.
Deși inițial Guvernul a promis că lasă colectivele școlilor să decidă ce e mai bine pentru elevii lor, <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/e-mailul-care-dovedeste-ca-inspectoratul-scolar-interzice-scolilor-sa-ia-decizia-de-deschidere-3120007">promisiunea a rămas la nivel declarativ,</a> pentru că, în realitate, după cum a arătat Libertatea, decizia legată de scenarii a aparținut în totalitate Comitetelor pentru Situații de Urgență.
În București, 24 de școli vor începe cursurile pe scenariul roșu, adică doar cu clase online, și alte 595 vor funcționa pe scenariu hibrid, conform deciziei CSU.
Liceul A.D. Xenopol, aflat în sectorul 2 al Capitalei, va ține orele în sistem hibrid, cu rotirea elevilor la un interval de două săptămâni. Profesorii vor preda în același timp și pentru cei 15 elevi aflați fizic în clasă, și pentru cei conectați de-acasă pe o platformă online, a explicat pentru ziar profesoara Lăcrămioara Bozieru.
Ea enumeră principalele probleme de care se vor lovi elevii și profesorii odată cu începerea școlii.
1. Lipsa manualelor digitale
Lipsa manualelor de pe băncile elevilor în prima zi de școală este o problemă veche, iar anul acesta nu este o excepție.
De exemplu, elevii de clasa a VIII-a vor începe anul fără cărți. Matematica va fi lansată doar online și chiar în 14 septembrie, prima zi de școală, în timp ce manualul de Limba Română nu va exista nici online, nici pe hârtie.
Pe platforma manuale.edu.ro, la clasa a VIII-a, sunt încărcate 18 manuale de la diferite discipline și edituri, printre acestea fiind Religia, Limba Engleză și Limba Română pentru elevii maghiari.
Pentru elevii de liceu, nu există niciun manual disponibil online.
“Vorbim de nevoia de digitalizare a educației. Nu s-au realizat nici până acum manuale digitale. Scanarea unor manuale vechi de când lumea nu înseamnă digitalizare. Nici programele școlare nu au fost regândite pentru predarea online”, explică Lăcrămioara Bozieru.
2. Dotare tehnică inadecvată
Licitațiile făcute de Guvern pentru achiziția laptopurilor și tabletelor nu sunt încă finalizate, nici cele făcute de unele primării și, la fel ca manualele, în multe școli și licee din țară copiii nu vor beneficia de ele.
Pe lângă lipsa acestor suporturi digitale, o mare problemă o reprezintă viteza internetului în școli. Jumătate dintre elevi vor urmări orele de-acasă, din fața ecranelor, dar cealaltă jumătate va fi în clasă, iar profesorul va fi nevoit să predea în același timp tuturor.
“Ai nevoie de internet de mare viteză astfel încât să te asiguri că 30 de clase pot fi conectate la rețea în același timp. Una este ca profesorul să fie singur acasă, conectat singur la internetul lui, elevii la fel, fiecare pe rețeaua lui și să predai așa, și alta e ca 30 de profesori aflați în același timp în școală să fie conectați în același timp la un router”, atrage atenția profesoara.
De asemenea, camerele web folosite pentru predare nu captează suficient de bine sunetul, mai ales că profesorul va fi nevoit să vorbească prin masca de protecție, care afectează sunetul.
Bozieru își caută acum pe cont propriu o lavalieră pe care să o conecteze la computer când predă.
Sistemul hibrid nu presupune doar transmiterea în timp real a lecțiilor, ci şi implicarea celeilalte jumătăți aflate în fața calculatoarelor, ceea ce nu se poate fără tehnica aferentă şi strategii bine articulate şi verificate.Lăcrămioara Bozieru, profesoară de limba engleză la Liceul A.D. Xenopol:
3. Profesori neinstruiți și în număr insuficient
Predarea online este mult diferită de cea clasică, spune Bozieru, și puțini profesori au învățat sau au fost instruiți să lucreze cu tehnici și metode noi. Ea se consideră norocoasă, pentru că a făcut câteva cursuri de perfecționare și a abordat de multă vreme metode moderne de predare, prin video și lecții interactive. Alți dascăli însă nu știu sau chiar nu vor să învețe să utilizeze noile platforme educaționale.
“Nu s-a luat în calcul angajarea de personal, de profesori suplinitori care să țină locul cadrelor didactice când sunt bolnave sau în carantină. Acum au anunțat că se vor face angajări. Păi, e ca și când m-aș duce eu la unul pe stradă care cară ciment și îi spun hai, nu vrei să vii să predai la școală? Nici nu ai de unde să angajezi personal”, spune Lăcrămioara Bozieru.
4. Școala nu i-a pregătit pe copii să învețe singuri
Conceptele de blended learning și flipped classroom sunt noțiuni noi pentru elevii români. Spre deosebire de metoda tradițională de predare, prezentă în școlile din România, cele două concepte se bazează pe studiul individual al copilului, adică pe învățarea individuală.
Or, unitățile de învățământ românești nu au funcționat niciodată așa, și e dificil să schimbi peste noapte un întreg sistem, spune Bozieru, astfel încât elevii să nu mai fie dependenți de profesor și să învețe cum să învețe singuri.
“Școala a eşuat în formarea deprinderii de învățare independentă a elevului, ceea ce face sistemul flipped classroom, care este foarte des utilizat în învățarea online, aproape inutilizabil”, spune Bozieru.
