Oamenii de știință încearcă să reproducă mirosurile pierdute ale istoriei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Academicienii doresc ca mirosurile și aromele din trecut să fie introduse în cât mai multe muzee și repere turistice, pentru a oferi autenticitate, potrivit The Guardian. Este vorba despre mirosuri de la bălegar și tutun până la pește și piele veche.
Un grup de chimiști și istorici, reuniți într-un proiect numit Odeuropa, au petrecut mai bine de doi ani izolând și reproducând parfumuri cheie asociate cu momente și locații semnificative. Mirosul, susțin ei, a fost ignorat pe nedrept în încercările academice de a înțelege trecutul, mai ales având în vedere impactul său asupra vieții de zi cu zi.
„A existat o ierarhie a simțurilor în știință și în studiul istoric. Vrem să vedem o abordare multisenzorială”, a spus Cecilia Bembibre, la University College London (UCL).
„A existat ideea că mirosul era un simț uman mai puțin nobil și că era cumva mai puțin obiectiv, mai puțin educat și chiar mai puțin demn de încredere.”
Bembibre a făcut referire la un exemplu în care a fost creat un parfum care să se potrivească cu mirosul canalelor murdare din vechiul Amsterdam, ca parte a unei expoziții la Haga.
Consorțiul de experți implicați în proiect își are sediul la Amsterdam, dar există baze de cercetare în Germania, Italia, Franța și Slovenia, precum și la UCL și Universitatea Anglia Ruskin din Cambridge.
Proiectul mai larg, finanțat printr-un grant de 2,8 milioane de euro din programul Orizont al UE în 2020, își propune să stabilească știința istoriei olfactive, bazându-se pe dovezi vizuale și scrise pentru a reuni mirosurile cheie din diferite meserii, obiceiuri și diete învechite.
Dr. Marieke van Erp, manager de proiect în cadrul experimentului Odeuropa, va face legătura între diferitele discipline pentru a crea o reprezentare multidimensională, digitală, a moștenirii noastre olfactive.
„În Germania, se analizează zeci de mii de imagini istorice care au legătuiră cu mirosul, în timp ce în Italia se concentrează pe analiza textuală, de la vechi formule medicale la cărți de gătit”, a spus Bembibre, cercetător în cadrul proiectului Odeuropa.
Ea a explicat că o mare parte a lucrării s-a concentrat pe instruirea computerelor în a recunoaște imaginile care se referă la mirosuri, de exemplu o schiță a cuiva care își ține nasul. Prin expunerea instrumentelor de căutare digitală la o succesiune de imagini similare, cercetătorii pot crea un algoritm care recunoaște gesturile din alte ilustrații.
În cele din urmă, această lucrare va permite colectarea unei enciclopedii a mirosurilor istorice. Indiciile olfactive, susțin cercetătorii, ar trebui păstrate și pentru posteritate, nu doar cele vizuale, fizice și scrise.
Bembibre a reușit să reproducă mai multe mirosuri ale istoriei, printre care și mirosul bibliotecii de la Catedrala Sf. Paul din Londra prin extragerea elementelor detectabile din aer în 2017, înainte ca aceasta să fie renovată. Apoi a invitat un parfumier de specialitate, Sarah McCartney, să încerce să creeze aceeași experiență olfactivă.
Celălalt obstacol pentru cercetători este că reacțiile umane la mirosuri s-au schimbat destul de mult de-a lungul timpului.
„Nu avem nasuri istorice. Pur și simplu nu mai percepem mirosurile la fel acum, iar unele mirosuri înseamnă lucruri diferite. Din fericire, nu toate mirosurile pierdute sunt urâte”
Odeuropa cercetează, de asemenea, mirosul de tămâie și semnificația sa istorică și culturală.
Cercetările Odeuropa au beneficiat de un interes crescut în rândul parfumerilor comerciali pentru parfumurile de nișă – pielea, condimentele și fumul sunt acum componente des folosite de mărcile scumpe.
