ONG-urile Cer Guvernului Birouri Mobile Pentru înregistrarea Refugiaților Din Ucraina. „Formalitățile Durează Chiar și Peste 8 Ore”

„Cazul lui O.S., una dintre femeile căreia îi oferim asistență, a ajuns în România prin Vama Siret, după două zile de călătorit cu trenul. În Kiev a dormit într-un buncăr, apoi a reușit să mai doară în tren, iar la Centrul de Refugiați din Rădăuți a dormit pe niște scaune azi-noapte, pentru că nimeni nu a reușit să-i proceseze cererea de azil”, acuză Roxana Pencea-Brădățan, coordonator campanii Declic, aflată zilele acestea în Vama Siret și la Centrul de Refugiați de la Rădăuți.

Roxana Pencea-Brădățan spune că, la centru, funcționarii par depășiți, iar „capacitatea ruginită de aici probabil că nu este un caz izolat în țară”. Aflată în Vama Siret, aceasta a spus că a văzut cazuri de femei, cu copii, care au fost despărțite de mamele lor mai în vârstă, care nu aveau pașapoarte.

„O bunică a fost dusă de autoritățile din Vama Siret la Centrul de la Rădăuți pentru că a intrat în țară cu buletinul, în timp ce fiica și nepoata ei au intrat în țară cu pașaportul. Cum se reunește această familie, dacă nu vorbesc nici altă limbă, nu au nici telefoane mobile? Bătrânii care trec granița n-au, în general, pașapoarte, așa că sunt duși la centrul de refugiați pentru a trece prin formalitățile de înregistrare pentru azilanți”, explică activista pentru Libertatea.

Recomandări

„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins

Ucrainenii care trec granița cu pașaport biometric au dreptul să rămână în țară timp de 90 de zile. Cei care nu au decât buletinul trebuie să se înregistreze pentru o solicitare de azil, în urma căreia primesc un document temporar care le face legală șederea în țară, până la soluționarea solicitării.

ONG-urile avertizează însă că „nu sunt încă atât de mulți oameni care fac solicitări de azil, dar numărul lor probabil va crește considerabil în momentul în care la graniță vor ajunge ucrainenii fără prea multe resurse financiare și fără soluții deja organizate în România. Cât timp va dura atunci pentru actele lor?”, se întreabă Roxana Pencea-Brădățan.

„Munca se desfășoară în condiții normale”

Contactați de Libertatea, un angajat al Centrului din Rădăuți a spus că „nu are timp pentru declarații”, întrucât „ați văzut ce este în vamă, nu? Avem foarte mult de muncă”. Bărbatul a spus însă că el și colegii săi nu se simt depășiți și că au mai multe calculatoare pe care lucrează. „Munca însă se desfășoară în condiții normale”, a infirmat acesta acuzele ONG-urilor.

Libertatea a încercat să contacteze și reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), însă aceștia nu au răspuns până la această oră solicitării ziarului.

Recomandări

”Euroins a confundat România cu Bulgaria”. Șefii ASF ajung azi în fața instituției care îl reprezintă pe omul cu cea mai înaltă funcție dintr-o democrație: cetățeanul

Apel către Guvern: „Organizați birouri mobile, simplificați procedurile!”

Organizațiile semnatare, Declic, Funky Citizens, Geeks for Democracy, Refugees in Romania, Asociația SNK cer simplificarea procedurilor.

„România poate să ofere viză umanitară pentru toți ucraineni. Potrivit OUG 194/12.12.2002, art. 2) Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenţă, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăşească pe cea a documentului. Dacă România ar aplica această prevedere din lege, atunci toți acești oameni care fug să se adăpostească din calea războiului nu ar mai trebui să treacă prin procedura de azil”, a declarat Flavius Ilioni-Loga de la Refugees welcome to România, potrivit comunicatului transmis de Declic.

Pe lângă această soluție permisă de lege, Roxana Pencea-Brădățan spune că o altă soluție ar fi ca Ministerul de Interne să întărească numărul funcționarilor din centrele de refugiați, să se asigure că au echipamentele necesare, sau „și mai bine ar fi să înființeze birouri mobile la granițe pentru a procesa toate aceste acte”.

Recomandări

Familia unui deputat de 49 de ani decedat de COVID în 2020 cere 1.000.000 euro daune Spitalului Militar, unde s-a infectat cu 4 bacterii nosocomiale

Peste 100 de cereri de azil în România

„Până la acest moment, de la izbucnirea conflictului generat de agresiunea militară rusă din Ucraina, sunt 25.000 de cetăţeni ucraineni care se află pe teritoriul României. Dintre aceştia, 102 au ales să solicite protecţia statului român, depunând în acest sens cerere de azil”, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, duminică dimineața.

Refugiaţii pot fi cazaţi în cele şase centre administrate de IGI în judeţele Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Suceava, Timiş şi în Bucureşti.

Pe 25 februarie, Guvernul a anunțat înființarea unui Grup de lucru, la nivel central, dar și a mai multor celule de lucru la nivel teritorial, în zonele aflate în proximitatea punctelor strategice în nordul și nord-estul țării care, „în mod integrat, vor colabora în scopul alocării eficiente și rapide” a resurselor necesare donate sau aflate în rezervele statului persoanelor cu statutul de refugiat/strămutat pe teritoriul României.

ONG-urile cer Guvernului birouri mobile pentru înregistrarea refugiaților din Ucraina. „Formalitățile durează chiar și peste 8 ore”

„Munca se desfășoară în condiții normale”

Apel către Guvern: „Organizați birouri mobile, simplificați procedurile!”

Peste 100 de cereri de azil în România

Știri mondene

Știri România