VIDEO/ Un proiect îngropat în bălăriile Bărăganului. „Autostrada bicicliștilor”, drumul betonat spre cârciuma din sat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Supărat că bulgarii ne-au furat toți bicicliștii, Constantin Corbu, primarul din Grădiștea, Călărași, a hotărât în urmă cu doi ani să facă „autostrada bicicliștilor”. Zis și făcut, așa că a apărut o pistă de vreo 5 kilometri jumate, care străbate 4 sate și este, după cum spune proiectul ei de construcție, o „cale de valorificare a tradițiilor și potențialului economico-social al comunei Grădiştea, judeţul Călăraşi”.
Autoritățile locale se laudă că banda de ciment de un metru lățime este așezată strategic, pe un traseu european de ciclism. Că pe ea ar fi trebuit să circule zeci de pasionați ai acestui sport, ân traseele lor de explorare a țarii. În fapt, nu pare să fie atât de folosită. Că altfel n-ar fi năpădită de ierburi. Dacă mergeți cu bicicleta pe acolo, aveți „pit stop” la cârciuma satului din Rasa și puteți admira și o casă care stă să se dărâme.
Ce-i drept, de când este construită pista, sătenii nu trebuie să mai ruleze pe unul dintre cele mai intens circulate DN-uri și nu mai sunt în pericol de a fi loviți de camioanele pentru care limita de viteză este doar un moft. „Pentru că treceau valuri de cicliști către Constanța prin Grădiștea, am hotărât să facem această pistă. Numai că de un an și ceva, bulgarii au fost mai deștepți, că au capul mai mare decât noi, și au făcut ei pistă pe la Giurgiu. Eu am vrut cu această pistă să creez un traseu, să leg Călărașiul și Ostrovul și să meargă până la Mânăstirea și să creăm și noi o variantă alternativă. Numai că la noi primarii nu sunt solidari, unii chiar mi-au zis că nu se complică ei cu d’astea”, ne-a declarat edilul Grădiștei, Constantin Corbu.
În zona aceea, peisajele sunt atrăgătoare, mai ales că vorbim de malul Dunării, dar pista pare a fi fost concepută pentru bicicliștii pregătiți să meargă în șir indian. Suprafața betonată nu este destul de lată, ci „cât să treci unul pe lângă altul, da’ chinuit”, după cum spune nea Alexandru Buzoianu, un localnic cu dor de pedală.
STOP: frână și pedală
Și, pentru că a fost făcută ca la carte, pista de bicicliști are mai multe semne de stop decât biciclete și bicicliști. La fiecare intersecție (respectiv din 200 în 200 de metri) semnele roșii stau ca niște agenți de circulație... pe care nu-i bagă nimeni în seamă.
„Astea cred că nu aveau nici un sens, puse aici, că omul, dacă vine din sat, nu cred că vine cu viteză să oprească tocmai în drumul național. Eu cred că se asigură să vadă dacă vine vreo mașină”, ne spune nea Sandu.
Cert este că semnele de circulație care stau însirate de-a lungul pistei de biciclete sunt marea distracție a copiilor, care le mai îndoaie sau le desfac.
Bulgarii au câștigat lupta
Potrivit primarului, bulgarii i-au încurajat pe bicicliști să ajungă la ei, le-au făcut pensiuni, campinguri și altele.„Noi încercăm să facem turism ceva în Bărăganul asta, dar dacă nu avem cale de legătură degeaba. Pista se întinde pe patru sate, Bogata, Rasa, Cunești și Grădiștea. Și nu se poate face nici cu proiect transfrontalier pentru că unii primari sunt puturoși, unii sunt dezinteresați, unii primari au afaceri și nu au timp să se ocupe de primărie”, ne-a mai declarat edilul.
Pista de biciclete în cifre
Așa se face că localitatea din Călărași a implementat proiectul „Piste pentru cicliști – cale de valorificare a tradițiilor și potențialului economico-social al comunei Grădiştea, judeţul Călăraşi”. Proiectul de 5.641 de metri are o valoare de 665.906 lei, din care valoarea eligibilă este de 516.603 lei, valoare TVA de 127.260 lei, iar valoarea de cofinanţare de 22.043 lei.
Pista pentru cicliști se desfășoară de-a lungul Drumului Național 31 Călărași- Oltenița, pe partea stângă. Începe de la lacul Gălățui din satul Rasa la km 10 pe DN31, si se termină în satul Grădiștea în dreptul străzii Buzeşti. Pista are o lățime de 1m și 29 platforme de încrucișare cu lungimea de 8 m și lățimea de 1m, amplasate la circa 200m una de alta.
Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. Ofensiva lui Macron la București și soarta muncitorilor români din UE. Îi va putea apăra Klaus Iohannis?
