Poluarea accentuează COVID-19, arată o analiză Harvard. Ce înseamnă asta pentru București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii au avertizat de săptămâni bune că zonele mai poluate sunt mai vulnerabile în fața COVID-19. O analiză a cercetătorilor de la Harvard pare să confirme această ipoteză. Pentru orașe ca Bucureștiul, veștile nu sunt îmbucurătoare.
Bucureștenii din mai multe cartiere s-au trezit miercuri dimineață cu un miros de fum și arsură. Poluarea a fost cauzată de un incendiu care a izbucnit în localitatea Periș, județul Ilfov, la o fostă fermă de porci.
<strong>Bucureștiul este unul dintre cele mai </strong><a href="https://phys.org/news/2019-03-air-pollution-hotspots-europe.html"><strong>poluate orașe din Europa</strong></a><strong>, și asta înseamnă un motiv de îngrijorare în plus pe durata epidemiei, avertizează cercetătorii.</strong><br>
O echipa de cercetători de la Harvard, condusă de Xiao Wu și Rachel C. Nethery, a analizat corelarea nivelului de poluare atmosferică cu rata de deces din cauza COVID-19. Echipa a analizat date de poluare din 3000 de districte din SUA, echivalentul a 98% din populația țării. Datele au acoperit ultimii 17 ani.
Apoi, cercetătorii au comparat rata de deces cauzată de COVID-19 din aceste zone cu nivelul de poluare.
<strong>Rezultatele arată că o creștere de 1 microgram de PM2.5 pe metru cub este asociată cu o creștere de 15% a ratei de deces COVID-19. </strong><br>
PM 2.5 este materie particulată foarte fină, cu diametrul de maxim 2.5 micrometri. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomanda, anterior pandemiei, ca nici un oraș să nu depășească o medie anuală de 10 micrograme pe metru cub. În UE, media maximă anuală legal este de 25 micrograme.
În decembrie, mai mulți senzori de poluare din București arătau valori de peste 10 ori mai mari, foarte posibil din cauza arderii ilegale de deșeuri.
Creșterea riscului este relativă, nu absolută. În alte cuvinte la o rată de 1% (luată doar ca un exemplu), un gram în plus de PM2.5 ar ridica riscul la 1.15%.
<strong>Chiar și în ultima vreme, când traficul este redus drastic, senzorii de monitorizare arată valori peste limita recomandată de PM2.5 în București.</strong><br>
E important de notat că un efect secundar al carantinei e că a scăzut semnificativ nivelul de poluare din oraș. Sunt mai puține mașini pe străzi și acest lucru se simte. Dar chiar și așa, aerul din București rămâne destul de poluat, deci am putea vedea o rată de deces mai mare la locuitorii capitalei.
Conform platformei de monitorizare Aer Live, doar 10 zile din ultima lună au fost sub recomandarea OMS, chiar și în condiţiile de izolare. Conform noului studiu, acest lucru pare să sugereze că bucureștenii sunt semnificativ mai predispuși la efectele bolii COVID-19.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
Foto principală: Vlad Chirea / Libertatea
