Povestea dezertorilor ucraineni care caută libertatea în România. „Eram trimiși la moarte. Am cântărit avantajele și dezavantajele și am decis să fug”

Lunetistul care a luat la „țintă” România

Roman (nume fictiv pentru protejarea identității) își scoate în grabă cizmele, căptușite cu pungi de plastic. „Sunt din Poltava”, spune el, arătând o insignă a forțelor armate ucrainene.

Tânărul tocmai a trecut ilegal frontiera în România, după un drum extrem de dificil. Cu doar câteva săptămâni în urmă, lupta ca lunetist în Donbas.

Lângă el, Mihailo pare epuizat, ochii săi trădând eforturile din ultimele zile petrecute în munți. Cei doi au fost descoperiți dimineața, după ce au parcurs cea mai mare parte a traseului prin Carpați.

În satul Poienile de Sub Munte, vârfurile înzăpezite par impunătoare, dar ascund numeroase pericole. Salvamontiștii români au petrecut o noapte întreagă încercând să-i găsească pe cei doi fugari, după ce fratele lui Mihailo a alertat autoritățile, oferind coordonate GPS aproximative.

Echipa de salvare a pornit imediat în căutare, folosind un buggy și un vehicul 4×4 al poliției de frontieră. Pe măsură ce urcau, au fost nevoiți să continue pe jos, traversând râpe și teren accidentat, cu zăpada afundându-se sub pașii lor.

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

La ora 3:40, fără a primi răspuns la apelurile lor, salvatorii s-au întors, presupunând că fugarii își schimbaseră traseul sau că nu mai erau în viață. Din fericire, cei doi au fost recuperați în viață, a doua zi.

Voluntarul dezertor

Mulți dintre cei care fug din Ucraina se tem de represalii. Artem, un fost soldat care a traversat Tisa și s-a refugiat în România, povestește că este căutat în Ucraina și riscă ani grei de închisoare. „Poliția a fost deja la mine acasă și mă așteaptă doisprezece ani de închisoare”, spune Artem.

Fără a-și dezvălui identitatea reală, bărbatul relatează cum, la începutul invaziei, s-a înrolat voluntar în armată. Într-un videoclip apare la comanda unui blindat capturat de la ruși, marcat încă cu litera „Z”.

Pe front, a fost nevoit să fure alimente și haine de la soldații inamici morți și să dezamorseze mine rusești. A fost rănit de două ori, dar medicii au refuzat să-l trateze.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

În primăvara lui 2024, când a aflat că unitatea sa urma să fie trimisă în Ceasiv Iar, într-o zonă în care se dau lupte intense, a decis să dezerteze.

„Era clar că eram trimiși la moarte. Am cântărit avantajele și dezavantajele și am decis să fug”, spune Artem.

Corupția din armată

A plecat cu actele, telefonul și ceva bani, reușind să se strecoare prin sârma ghimpată de la graniță folosindu-și pregătirea militară. Ajuns pe malul românesc al Tisei, s-a ascuns și și-a stors hainele ude. „Totul s-a întâmplat foarte repede. Nici măcar nu cred că războiul se va opri curând”, spune el.

Artem vorbește cu dezgust despre corupția din armată. Susține că unii ofițeri confiscau plăcuțele de identificare ale soldaților căzuți pentru a continua să le încaseze soldele, mințind familiile că sunt dați dispăruți.

De asemenea, afirmă că unii soldați plăteau mită pentru a evita trimiterea în prima linie, ceea ce însemna că aceleași persoane luptau mereu. „Ne trimiteau în misiuni periculoase, știind că nu vom supraviețui”, precizează Artem.

Deși are sentimentul că și-a abandonat camarazii, este obosit de război și crede că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere. „Îmi voi aminti mereu cadavrele din tranșee. Acum, când merg în supermarket, pot spune doar după miros dacă un produs este proaspăt sau nu”, mărturisește Artem.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

În afară de militari în termen și alți tineri ucraineni, inclusiv jurnaliști, fug în România de frica războiului.

Din 2022, șaisprezece persoane au murit încercând să traverseze Carpații, iar alte cinci sunt date dispărute de mai multe săptămâni.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro