Premierul Republicii Moldova în primul său interviu pentru presa din România: „Suntem o țară mică, afectată de exod și dezbinare socială”

Libertatea: Domnule Chicu, încă de la începutul mandatului dumneavoastră ați mers într-o vizită oficială în Federația Rusă și, până la acest moment, nu ați efectuat nicio vizită în România. Din ce cauză? Nu există interes și deschidere din partea ambelor părți?

Mai întâi vă mulțumesc pentru interesul față de activitatea Guvernului.

Adevărat, am mers în Federația Rusă și vizita mea s-a produs ca urmare a invitației Premierului Dmitri Medvedev. De fapt, în relațiile dintre guvernele din Chișinău și Moscova s-a produs un deficit de comunicare absolut nefiresc pentru două state atât de conectate economic și social. De 7 ani, șefii guvernelor din Moldova și Rusia nu au comunicat.

Deficitul de comunicare a generat efecte proaste asupra relațiilor economice, adică au avut de pătimit sute de companii și zeci de mii de oameni, activitatea cărora este legată de Federația Rusă.

„Mulțumesc României pentru asistența oferită în domeniul educației”

Acum despre vizita în România.

Am o comunicare bună cu Ambasadorul României în Chișinău, domnul Daniel Ioniță. În cadrul discuțiilor noastre am vorbit despre prioritățile Guvernului și acțiunile planificate.

Evident, am mulțumit României pentru asistența oferită de-a lungul anilor țării noastre, în mod special pentru programele dedicate domeniului educației.

Vreau să menționez că am mers cu plăcere la recepția organizată la Chișinău, de Ambasada României, cu ocazia Zilei Naționale a României. De remarcat că la recepție a fost prezent și Președintele Igor Dodon.

Președintele Dodon l-a felicitat pe domnul Klaus Iohannis cu victoria frumoasă la prezidențiale. Deci, este interes și deschidere, prin urmare va fi comunicare.

Libertatea: Ați avut vreo discuție cu premierul în exercițiu al României, Ludovic Orban? Dacă da, despre ce ați discutat? Există planificată vreo întâlnire până la sfârșitul acestui an cu omologul dumneavoastră român?

Încă nu am discutat cu domnul Orban, dar sunt sigur că vom discuta. Sfârșitul de an e o perioadă încărcată în activitatea guvernelor. Suplimentar, procesele electorale de asemenea implică energie și atenție.

Încă nu avem o întâlnire planificată, dar în perioada următoare vom conveni.

Libertatea: Ce loc ocupă relația dintre Republica Moldova și România în programul dumneavoastră de guvernare?

Ocupă un loc important. Și nu voi opera cu adjective precum ”foarte”, pentru că nu e nevoie.

Relația între Moldova și România depășește mult cadrul schimburilor economice și culturale. Împărtășim aceiași limbă și împărtășim tradiții similare.

Progresele R. Moldova sunt strâns legate de relația cu România

Cât privește programul nostru de guvernare, acesta reprezintă un set de acțiuni menite să crească bunăstarea oamenilor și să determine dezvoltarea țării. Iar aceste progrese sunt de nerealizat fără relațiile bune, deschise, oneste cu România.

Libertatea: Tot legat de colaborarea între Republica Moldova și România. Se întrevede vreun termen la care oamenii de pe o parte și de alta a Prutului se vor bucura de un punct de frontieră comun?

Punctul comun de frontieră e o idee foarte bună și clar sunt un susținător al ei. Vom discuta această propunere cu Guvernul României, împreună cu alte idei care pot simplifica interacțiunea între oamenii de pe ambele maluri ale Prutului.

Am avut întâlnire cu Asociația Investitorilor Români în Moldova, în cadrul căreia le-am mulțumit pentru curaj și inspirație, și am promis susținere deplină din partea Guvernului.

Asemenea măsuri precum punctul de frontieră comun trebuie neapărat legate de altele – atunci vom observa efecte rapide.

Libertatea: De-a lungul anilor, la Chișinău și București s-a discutat despre construcția mai multor poduri peste Prut. Fostul ministru român al Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că este necesară semnarea unui Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru ca lucrurile să pornească din loc. Acum, cu un nou guvern, s-au făcut progrese în acest sens?

Podurile peste Prut au atât o încărcătură spirituală puternică, cât și o misiune pragmatică economică.

Consider că prea mult timp a fost consumat pe dezbateri cu cine trebuie să prietenim mai mult, și prea puțin timp pentru identificarea oportunităților de intensificare a cooperării.

Schimburile economice dintre R. Moldova și România sunt meritul oamenilor de afaceri

Recunoaștem că schimburile economice între Moldova și România au cunoscut o ascensiune foarte bună în ultimii ani, dar creșterea nu neapărat e meritul guvernelor.

Tendințele bune în schimburile economice le cred mai mult un merit al oamenilor de afaceri, care prin inspirația și curajul lor au mișcat lucrurile înainte. Dar subiecte precum podurile peste Prut, ca și alte elemente de infrastructură, sunt anume misiunea guvernelor.

Fără îndoială, Guvernele Moldovei și României vor găsi consens pe acest subiect și vom începe să construim poduri acolo unde este nevoie de ele.

Libertatea: România este printre țările din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut grad de euroscepticism. Guvernul Maiei Sandu era recunoscut atât de analiști cât și de UE ca fiind pro-european. Odată cu schimbarea guvernului Republicii Moldova, UE a reacționat și a spus că privește cu îngrijorare reforma țării. Guvernul dumneavoastră în ce direcție se va îndrepta? Va face eforturi spre a se apropia pe cât de mult posibil de Uniunea Europeană sau va căuta sprijin în Est, în Rusia?

Numărul scăzut de eurosceptici în România ne bucură. Percepția că Guvernul Chicu este un Guvern pro Est este una greșită și, din păcate, e o percepție alimentată din interiorul Moldovei de politicieni egoiști, care dezbină societatea.

Comunicarea noastră cu Federația Rusă nu este o dovadă a renunțării la orientarea noastră spre principiile și valorile europene. În genere nu percep prietenia cu o parte ca uniune împotriva altei părți.

„Moldova nu își poate permite conflicte. Cu nimeni”

Vreau să menționez – Moldova nu-și poate permite conflicte. Cu nimeni. Suntem o țară mică, afectată de exod și dezbinare socială – prin urmare toată energia noastră și toate proiectele noastre trebuie să fie orientate spre modernizarea economiei și crearea oportunităților de creștere a bunăstării oamenilor la ei acasă, în Moldova.

Guvernul nostru va evita conflictele. Vom învăța să negociem cu toți partenerii, să construim prietenii, care ne vor ajuta să construim țara.

Avem multe conexiuni sociale și economice cu Rusia, conexiuni în spatele cărora stau afaceri și sorți omenești. Trebuie să ne îngrijim ca relațiile cu Federația Rusă să fie bune și reciproc respectuoase, astfel încât oamenii să poată valorifica din plin oportunitățile de cooperare.

„Nu întoarcem spatele integrării europene”

Ne propunem să investim masiv în infrastructura rutieră națională cu un scop bine determinat – vom atrage investitori industriali europeni și globali în toate centrele raionale ale Moldovei. În toate orașele vom construi platforme industriale.

Astfel vom integra economia Moldovei în lanțurile economice regionale și globale. Oare seamănă asta cu renunțarea la integrarea europeană? Rugăm toți partenerii să urmărească acțiunile noastre și concluziile le vor face singuri.

Libertatea: În încheiere, domnule Chicu, aș dori să expuneți ce credeți că are de oferit și eventual chiar oferă în prezent Republica Moldova României? Fie că vorbim despre schimburi culturale sau relații economice.

Moldova oferă deschidere și ne străduim să creăm condiții maxim atractive pentru dezvoltarea afacerilor. Dar, dacă privim lucrurile obiectiv vedem că Moldova oferă mult mai mult.

„Moldova, din cauza întârzierii modernizării economiei a devenit donator de forță de muncă”

Tinerii noștri, tineri buni și bine educați, pleacă să muncească în alte țări, astfel servind la creșterea produsului intern brut și dezvoltând economiile lor.

Moldova pierde competiția la mai multe capitole precum oportunități atractive de angajare, posibilități de creștere personală, nivel de trai, încredere în instituțiile publice.

Am devenit donatori de forță de muncă ne-intenționat. Așa s-a întâmplat pentru că nu am fost suficient de buni în înțelegerea schimbărilor și administrarea proceselor.

Acum trebuie să compensăm scăpările din trecut și planul de acțiuni al Guvernului este centrat pe problemele menționate.

Mențiune: Acest interviu a fost realizat în scris, cu trimiterea în prealabil a întrebărilor pe email.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro