Presa americană, despre creșterea economică a României: generozitatea populistă a guvernului testează limitele aritmeticii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Jurnaliștii de la New York au realizat un material amplu în România, țara care a înregistrat cea mai mare creștere eonomică din Europa în acest an, și au încercat să deslușeacă misterele din spatele impresionantei cifre de 5,8%.
Cel mai elocvent exemplu, dat de jurnaliști este cel al unei românce de 64 de ani, ieșită la pensie în urmă cu cinci ani, care se află în mall-ul AFI Cotroceni și care a văzut într-un magazin o pereche de cizme care ăîi plac. Înainte de a le cumpăra, românca Anca Mariana Petculescu își calculează banii. Ia în calcul datoria de pe cardul de credit, reparațiile necesare la sistemul de încălzire din apartament în prag de iarnă, și le pune în balanță cu creșterea de 500 de lei a pensiei sale. La final decide să cumpere cizmele.
"Cumpărăturile sunt terapia mea", a spus femeia care înainte de a intra în pensie a fost contabilă într-o companie de telefonie. "Pentru a mă simți mai bine merg la cumpărături".
Înclinațiile Ancăi Petculescu sunt considerate explicația perfectă a creșterii economice a României și ilustrează de ce mulți economiști sunt pesimiști când vine vorba de continuarea creșterii averii românilor. De altfel unii specialiști cred că următoarea criză economică din Europa a început deja să ia formă.
O mare parte din creșterea economică pe care a experimentat-o România este produsul creșterilor salariale și a consumului, un proces finanțat de sectorul public și de un guvern a cărui generozitate populistă unei bonanțe pentru consumatori - una finanțată de sectorul public ridică un guvern a cărui generozitate populistă testează limitele aritmeticii.
Pentru a putea acoperi majorările salariale, guvernul a redus cheltuielile pentru investiții în autostrăzi și alte lucrări publice - o decizie comparată de către jurnaliștii americani cu cea de a scoate din cont banii adunați pentru facultatea copilului în vederea folosirii lor pentru construirea unei noi piscine.
Infrastructura dărăpănată a României este unul dintre factorii care trage cel mai mult în spate dezvoltarea comerțului. Teama cea mare este, însă, că majorările salariale și reducerile de impozite au generat o creștere de moment a activității economice, ceea ce va lăsa în urmă o țară îndatorată.
România ar putea avea soarta Greciei
"Facem aceleași greșeli ca Grecia", a declarat Cristian Paun, economist de la Universitatea de Studii Economice din București. "Continuăm să creștem datoria publică atunci când suntem într-un boom".
Pentru moment, orice comparație cu Grecia, exemplul cel mai extrem al unei economii distruse de o guvernare care nu a știut să pună frână pare destul de puțin credibil. La sfârșitul anului trecut, datoria publică a României era de aproximativ 39% din producția sa anuală, o cifră foarte mică dacă o comparăm cu cea a Statelor Unite (74%), a Marii Britanii (92%) sau a Greciei (182%).
Totuși, datoria publică a României s-a dublat în ultimele două decenii. "Acest lucru este foarte periculos", a spus Paun. "Când criza va veni din nou, așa cum inevitabil se va întâmpla, suntem expuși și vulnerabili”.
Oficialii guvernului resping discuțiile în acest sens. Venitul mediu disponibil din România este mai mic decât 10% din veniturile din Suedia și Austria, potrivit Uniunii Europene. Guvernul se confruntă cu presiuni pentru a îmbunătăți standardele de viață. Creșterea salariilor este o modalitate de a face acest lucru. "Facem multe progrese", a declarat Andrei Pop, un parlamentar PSD. "Această creștere este durabilă", mai spune social-democratul.
Dar Fitch Ratings, firma de cercetare globala, a avertizat recent ca cheltuielile Romaniei genereaza un deficit bugetar mai mare de 3% din productia economica. Acest lucru contravine normelor Uniuneii Europene care limitează deficitele bugetare.
"Nu se poate termina bine", a declarat senatorul Florin Citu, membru al Partidului Național Liberal, și fostul economist-șef pentru România a băncii ING. "Ne va exploda în față".
Zeci de creșteri salariale și modificări fiscale într-un singur an
Chiar și liderii sindicali spun că guvernul dă banii fără o strategie serioasă.
"Nu există nici o îndoială că salariile trebuiau mărite, dar nu așa", a spus Bogdan Iuliu Hossu, președintele Confederației Națională a Sindicatelor (Cartel Alfa), care reprezintă aproximativ 600.000 de muncitori români - printre care profesori, ofițeri de poliție și funcționari publici .
Numai în acest an, a spus el, guvernul a făcut peste zece creșteri salariale. A fost crescut salariul minim pentru toți angajații cu aproximativ 16%, până la aproximativ 8,375 lei pe oră. Apoi, angajații din sistemul medical au primit o creștere de 25%. Din 1 ianuarie 2018, întregul sistem public va neficia de o creștere cu 25% a salariilor.
România a căutat să amplifice creșterea economică prin curtarea unor investitori străini. Efortul a fost sporit de o luptă împotriva corupției, realizată de DNA, o instituție înființată ca parte a campaniei României de aderarea la Uniunea Europeană.
Dar, în ultimele luni, guvernul a încercat să slăbească legile anticorupție. În ianuarie, acesta a interzis urmărirea penală pentru corupție care implică sume mai mici de aproximativ 50.000 de dolari, dar atunci românii au ieșit în stradă și efortul lor a dus la anularea decretului. Dar noile proiecte ale legilor justiției ar putea duce la restrângerea libertăților de acțiune a procurorilor și judecătorilor.
"Există momente în care voința politică ne arată că nu există nici o intenție, nu există nici o dorință reală de a eradica corupția", a declarat Laura Codruta Kovesi, procurorul șef al DNA. "Există un adevărat atac la adresa sistemului de justiție".
Pe parcursul primelor șapte luni ale anului, investițiile străine în curs au scăzut cu peste 17%, potrivit Băncii Naționale a României. Îngrijorarea cu privire la corupție este un factor, dar nevoia disperată a guvernului de a găsi cât mai mulți bani pentru a finanța în continuare creșterile salariale.
În ultimele săptămâni, guvernul a prezentat planurile de a forța companiile de stat să predea rezervele lor de numerar.
"Ei continuă să spună lucrurile, continuă să se adapteze", a declarat Dragoș Neacșu, director executiv al filialei Erste Asset Management din România, administrator al unui fond de investiții din Austria. "Este ca și cum ar fi producătorii muzicali care încearcă diferite versiuni ale unei melodi înainte de a o cânta".
În cadrul unei întâlniri a antreprenorilor locali, mulți și-au manifestat îngrijorarea privind planurile guvernului de a schimba contabilitatea și a obliga companiile să administreze conturi separate pentru impozite - o măsură despre care spun că va crea haos.
"Ne fac viața mizerabilă", a spus Mona Mirea, broker de asigurări. "Dau impresia că ne îndreptăm direct înspre o altă criză".
În acest an, guvernul a modificat codul fiscal de 22 de ori, s-a plâns contabila Valentina Saygo. "Este imposibil de ținut pasul", a spus ea.
Autostrăzile, un impediment uriaș în dezvoltarea economică sănătoasă
Una dintre cele mai mari îngrijorări se referă la un subiect de care Guvernul nu se preocupă: modernizarea și extinderea infrastructurii României.
Noriel, o companie românească de jucării cumpărată anul trecut de un fond privat polonez și american, s-a extins anul acesta de la 46 de magazine la nivel național până la 60 de persoane. Cu toate acestea, Noriel s-ar fi extins chiar mai repede dacă autostrăzile ar fi mai bune, a declarat directorul executiv al acesteia, Marek Maciejko.
Compania își proiectează jucăriile în România și le fabrică în China. Sunt expediate într-un port de la Marea Neagră, apoi duse cu camioanele la București. Dar transportarea jucăriilor din Capitală la Timișoara poate dura două zile pe perioada iernii. "Lipsa infrastructurii are un impact asupra afacerii noastre", a spus Maciejko.
Dar deocamdată, mulți români sunt prea ocupați să se bucure de aceste vremuri bune, pentru a se îngrijora cu privire la viitor.
Un exemplu este Claudiu Vacarus, manager de bar, care își căuta un smartphone nou în AFI Cotroceni. El tocmai s-a întors după câteva luni de muncă în Londra. Spune că plănuiește să rămână în România: ”Acum este momentul să creez ceva în țara mea", a spus el.
Citește și: Impozitul zero pe salariile sub 2.000 de lei nu va mai fi implementat. Anunțul ministrului de Finanțe
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
