Președintele Klaus Iohannis A Atacat La CCR Codul Administrativ

CITEȘTE AICI: TEXTUL SESIZĂRII

”Se poate ajunge la situații în care o limbă a unei minorități naționale să fie utilizată în raporturile instituționale oficiale, deși minoritatea respectivă nu are în mod efectiv o pondere semnificativă”

Printre aspectele sesizate de șeful statului se află și cea privind folosirea limbii minorităților naționale.

”Legea criticată – cu denumire marginală „Folosirea limbii minorităților naționale” – se prevede: „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea. Potrivit art. 13 din Constituție, „În România, limba oficială este limba română.”. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică”, spune președintele.

Recomandări

INVESTIGAȚIE. Libertatea este în posesia unor documente din Bulgaria, acte interne ale companiei Eurohold, care arată ruta banilor scoși din România. Mâine, oferim publicului informațiile

Șeful statului spune că, lăsând practic la libera apreciere (în absența oricăror criterii obiective – procent sau număr absolut) a autorităților și instituțiilor publice, precum și a altor entități juridice decizia cu privire la asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, se poate ajunge la situații în care o limbă a unei minorități naționale să fie utilizată în raporturile instituționale oficiale, deși minoritatea respectivă nu are în mod efectiv o pondere semnificativă la nivelul unității administrativ teritoriale, pondere consacrată prin raportare la un criteriu obiectiv.

Mai mult decât atât, Constituția nu a reglementat o posibilitate de a utiliza limba unei minorități naționale în relațiile cu autoritățile publice, ci o obligație, dar această obligație se naște în măsura în care există o „pondere semnificativă” de cetățeni care vorbesc limba respectivă.

Codul Administrativ încalcă principiul bicameralismului

În cazul Legii privind Codul administrativ al României niciuna dintre cele două condiții nu a fost îndeplinită, întrucât:

1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită

Recomandări

Cine e în spatele AirConnect, cea mai nouă companie aeriană românească: un fost director Blue Air, un proprietar de aeroport și investitori din aviație, turism și imobiliare

2. legea criticată a fost înscrisă pe o ordine de zi viciată în ansamblul său prin încălcarea prevederilor art. 66 din Constituție.

Legea privind Codul administrativ al României a fost dezbătută și adoptată de către Camera Deputaților în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituțional întrunite, întrucât niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituție, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituție.

Șeful statului mai spune că Parlamentul nu a solicitat avizului Consiliului Economic și Social, iar, astfel, legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată și cu încălcarea art. 141 din Legea fundamentală.

”Legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde un număr important de dispoziții contrare normelor Legii fundamentale și jurisprudenței Curții Constituționale, expuse în secțiunile următoare, o bună parte dintre acestea fiind critici ce se referă la claritatea reglementărilor și, implicit, la cerințele de calitate a legii”, mai afirmă președintele în sesizare.

Recomandări

Plafonare la un preț mai mare. Ce înseamnă înghețarea prețurilor RCA la nivelul lunii februarie 2023. Transportatori: „O țeapă dată de ASF”

Iohannis: Definiția dată autorităților administrației publice locale, în Codul Administrativ, încalcă Constituția

Președintele precizează că, în prezent, funcția de președinte al consiliului județean nu este consacrată în Constituție, ci numai prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001, act normativ abrogat, ale cărui dispoziții sunt preluate în prezenta lege criticată.

”În plus, potrivit legii președintele consiliului județean este ales în mod indirect, de către consilierii ce compun consiliul județean. Așadar, din interpretarea dispozițiilor constituționale, dar și prin prisma atribuțiilor stabilite de lege rezultă că președintele consiliului județean reprezintă o autoritate administrativ-executivă, distinctă de cea stabilită de legiuitorul constituant, care, pe lângă atribuțiile de conducere a lucrărilor consiliului județean, dispune și de atribuții proprii. Prin urmare, o atare calificare a președintelui consiliului județean drept autoritate a administrației publice locale este contrară Legii fundamentale. În consecință, definiția dată autorităților administrației publice locale încalcă art. 122 alin. (1) din Constituție, pentru considerentele expuse anterior”, spune șeful statului.

Președintele mai spune că, conform art. 17 din lege, pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: au cetățenia română și domiciliul în țară; se bucură de exercițiul drepturilor electorale; nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.

”Din analiza textului rezultă că a fost eliminată prevederea din Legea nr. 90/2001 conform căreia pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003”, a spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis mai arată că ”textul este neclar și impredictibil, întrucât prevede că Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a iniția acte normative pe domeniile aflate sub incidența autorităților și instituțiilor publice aflate în subordinea Guvernului”.

”Însă, aceste autorități și instituții pot elabora ele însele proiecte de acte normative pentru Guvern și, din această perspectivă, Secretariatului General al Guvernului nu i se poate recunoaște un drept exclusiv de a promova aceste acte, pentru că această situație ar echivala cu exercitarea competențelor respectivelor autorități de către o terță structură administrativă, fără competențe legale în domeniile respective”, se precizează în document.

Preşedintele Iohannis mai arată în sesizare că unele dispoziţii sunt neclare.

„Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituţionale”, conchide Iohannis.

Pe 9 iulie, deputații au adoptat proiectul de lege care prevede, printre altele, și pensii speciale pentru aleșii locali.

Mai mult, primarii și consilierii locali ar urma să aibă și ei dreptul a afaceri pe persoană fizică autorizată, după modelul parlamentarilor.

Printre cele 600 de amendamente, sunt și câteva criticate în spațiul public. În primul rând, aleşii locali – primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene – vor primi o pensie specială, după modelul parlamentarilor.

Nu vor primi indemnizația de vârstă cei care au fost aleși înainte de 1992 și nici cei condamnați definitiv pentru fapte de corupție. Pensia specială va fi în cuantum de 0,4% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

Citește și: INTERVIU EXCLUSIV | Directorul podgoriilor care au produs vinul ”Briliantului” dezvăluie: Mutu și Mourinho s-au certat de la droguri, s-au împăcat de la băutură!