Prima țară lovită de al treilea val de COVID, cel mai mortal, este în pragul unui colaps economic. Iranul acuză SUA de “crime împotriva umanității”

Epicentru al epidemiei COVID din Orientul Mijlociu, Iranul a depășit două recorduri negative săptămâna aceasta, raportând cel mai mare număr de decese zilnice, 272, și cel mai mare număr de infectări, 4.392.

Oficialii din domeniul sănătății, scrie The Guardian, admit că Iranul traversează cel de-al treilea și cel mai grav val al epidemiei, iar dovezile arată că țara face cu greu față provocării, în condițiile în care spitalele sunt copleșite, iar economia este în colaps, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA.

Iranul are în prezent cel mai mare număr de cazuri de infecție din regiune, peste 500.000, și cel mai mare număr de decese – 28.826, potrivit datelor adunate de Universitatea John Hopkins.

Guvernul de la Teheran a fost acuzat de la debutul pandemiei că cifrele oficiale comunicate sunt sub cele reale.

BBC, care a intrat în posesia unor documente guvernamentale, dezvăluia în urmă cu câteva luni că cifra reală a deceselor ajunsese la 42.000 până pe 20 iulie, în condițiile în care autoritățile anunțau oficial doar 14.405 morți.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Teheranul a negat că ar falsifica cifrele.

Experții spun că epidemia ar putea fi mai gravă în alte țări din regiune, precum Siria sau Yemen, dar ambele sunt devastate de conflicte armate și nu dispun de infrastructura medicală necesară pentru raportarea corectă a cifrelor.

Teheranul este orașul cel mai greu lovit. Capitala iraniană a cerut tuturor spitalelor, inclusiv celor private și celor militare, să trateze pacienți COVID și să nu mai accepte pacienți cu alte afecțiuni, cu excepția urgențelor.

Un oficial a admis că spitalele lucrează la capacitate maximă.

“Nu ne-am mai confruntat cu această situație în ultimele șapte-opt luni. Unele spitale sunt pline și nu mai pot accepta noi pacienți. Dacă această tendință continuă am putea vedea un număr foarte mare de decese”, a spus pentru Financial Times Masoud Mardani, un membru al celulei de criză pentru COVID.

Oficialii dau vina pe incapacitatea oamenilor de a respecta regulile și au impus amenzi aspre, pentru persoane și pentru firme, dar este neclar dacă acestea vor fi aplicate.

Criticii actualului președinte spun că una dintre marile greșeli ale acestuia a fost descentralizarea către regiuni a puterii de decizie în privința combaterii epidemiei.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Iar Mohammad Reza Zafarghandi, șeful Asociației Medicale Iraniene, a spus că oficialii au ignorat pur și simplu sfaturile experților.

Una dintre deciziile criticate este deschiderea prematură a școlilor.

Dezastru economic

Criza sanitară se suprapune peste lunga criză economică pe care o traversează țara. Săptămâna aceasta, moneda iraniană, rialul, a ajuns la un nou minim istoric în fața dolarului.

Prăbușirea rialului vine după noul val de sancțiuni economice impuse de administrația Trump, care au scopul declarat de a stopa programul nuclear iranian și sprijinul Teheranului pentru activitățile teroriste din regiune.

Ultimele sancțiuni, anunțate săptămâna trecută, au lovit 18 bănci iraniene, ultimele cu legături internaționale și închid aproape complet economia iraniană de cea a restului lumii.

New York Times scrie că lista include o bancă specializată în ipoteci și alta care oferă împrumuturi fermierilor.

“Aceste sancțiuni echivalează cu o pedeapsă colectivă pentru zeci de milioane de iranieni nevinovați care suferă deja din cauza regimului brutal represiv”, scrie Board-ul Editorial al New York Times, care cere administrației Trump să arate compasiune pentru o populație deja lovită de epidemia de COVID.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Economia iraniană era deja în colaps, cu o inflație de 50%, pe fondul celorlalte valuri de sancțiuni, dar și a incapacității guvernului de a face față situației, scrie NBC News.

Exporturile de petrol, o sursă majoră de venituri, sunt la un nivel minim, atât din cauza sancțiunilor, cât și din cauza scăderii cererii, pe fondul pandemiei.

Săptămâna trecută, ministrul de externe iranian a acuzat SUA de “crime împotriva umanității”.

“În timpul pandemiei de COVID, regimul SUA vrea să ne elimine ultimele canale prin care plătim pentru mâncare și medicamente”, a scris Javad Zarif pe Twitter.

“Iranienii vor supraviețui acestor cruzimi, dar încercarea de a înfometa populația este o crimă împotriva umanității”, a adăugat acesta.

Amid Covid19 pandemic, U.S. regime wants to blow up our remaining channels to pay for food & medicine.

Iranians WILL survive this latest of cruelties.

But conspiring to starve a population is a crime against humanity. Culprits & enablers—who block our money—WILL face justice. pic.twitter.com/n0fnXPNik8
— Javad Zarif (@JZarif) October 8, 2020
 

În vreme ce sancțiunile nu blochează în mod explicit tranzacțiile umanitare, analiștii spun că ele vor descuraja cel mai probabil băncile internaționale de la orice tranzacție cu Iranul, inclusiv cele umanitare.

Deprecierea rialului îngreunează, de asemenea, substanțial eforturile Iranului de a cumpăra și de a importa medicamente și echipamente medicale.

Urmărește-ne pe Google News