Pronunțarea în primul dosar Colectiv, amânată pentru 3 martie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pronunțarea în primul dosar Colectiv a fost amânată de Curtea de Apel București cu două luni, pentru 3 martie, au anunțat magistrații luni, 3 ianuarie.
Conform Codului de Procedură Penală, momentul pronunțării poate fi amânat succesiv, într-un termen de maximum 60 de zile, iar „în cazuri temeinic justificate”, nu mai târziu de 120 de zile de la încheierea dezbaterilor.
Inculpați din primul dosar sunt patronii clubului (Anastasescu, Mincu, Gancea), pirotehniştii (Moise, Zaharia), directorul firmei de artificii (Niță), pompierii ISUBIF (Radu, Matei), primarul Piedone şi funcţionarele de la Primăria Sectorului 4 (Iofciu, Ganea, Moțoc).
Dosarul Colectiv I nu este singurul deschis de un Parchet după incendiul din clubul bucureștean, din 30 octombrie 2015.
Două alte dosare referitoare la urmările incendiului au fost deschise în 2019. E vorba despre:
- Dosarul cunoscut colocvial drept Colectiv II, referitor la îngrijirile medicale acordate tinerilor răniți în incendiu; 38 dintre aceștia au murit după ce au scăpat inițial din foc
- Dosarul intervenției pompierilor din clubul Colectiv, referitor la modul de acțiune al salvatorilor, vizibil într-un video oficial ascuns de ISU și făcut public de Libertatea în 2019
Cele două dosare zac încă la Parchet. Libertatea a solicitat un răspuns de la ambele procuraturi, Parchetul General și Parchetul Militar, pentru a afla în ce stadiu se află și câți martori au fost audiați, informații care nu au menirea de a influența cercetarea penală.
1. Dosarul Colectiv II
Parchetul General nu a răspuns încă întrebărilor trimise de Libertatea pe 27 decembrie. Dosarul 184/P/2019 a fost constituit după plângeri are rudelor celor care au murit după ce au fost internați în spitalele bucureștene ca urmare a incendiului.
Aceștia au făcut primele plângeri penale în 2016, iar dosarul a fost înregistrat în 2019.
Un an mai târziu, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea părinților din Colectiv, care solicitau urgentarea anchetei de către Parchet.
Mai mult, aceștia au fost puși să plătească o sumă de 100 de lei fiecare.
Printre cei vizați de plângerile părinților sunt ministrul sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, audiat ca martor în 2019, dar și Raed Arafat.
2. Dosarul intervenției pompierilor
În 2019, Libertatea a publicat un video oficial ascuns de ISU, de 20 minute, care arăta intervenția pompierilor imediat după incendiu.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au recunoscut că nu au imaginile și le-au cerut oficial.
Dosarul imaginilor ascunse, al intervenției, a fost plimbat, de atunci, de la Parchetul General la cel Militar (PM), unde a rămas în 2021.
Întrebați de Libertatea, procurorii de la PM au răspuns, la finalul anului trecut, că cercetările se fac in rem, adică se cercetează fapta, nu persoane.
Ei nu au dat alte detalii, menționând că acestea nu fac parte din categoria informațiilor publice. Inclusiv cea despre martorii audiați.
