Ziarul italian La Stampa a publicat un articol referitor la decizia ministrului Educației din România de a impune manuale școlare unice pentru toate clasele și materiile. Jurnaliștii italieni spun că românii copiază modelul adoptat de Ungaria în urmă cu trei ani.
Mai multe democrații moderne, care au experimentat la un moment dat comunismul, au tendința de a reveni la gândirea unică. Un astfel de exemplu este, din punctul de vedere al jurnaliștilor italieni, decizia maghiarilor și acum a românilor de a renunța la manualele alternative și a reveni la unele unice.
Și, chiar dacă nu este întâmplătoare această tendință de a reveni la gândirea unică după treizeci de ani de la ieșirea de sub comunism, este surprinzător faptul că cele două țări sunt conduse de guverne de orientare diferite: Ungaria are un lider de dreapta, Viktor Orban, iar România are un guvern de stânga condus de social-democratul Mihai Tudose, subliniază jurnaliștii italieni.
Primii care au făcut mutarea referitoare la manualele școlare au fost ungurii, în urmă cu trei ani. Guvernul Orban a adoptat atunci textele unice, iar acest lucru a avut două efecte. Primul a fost acela că editurile private, specializate în tipărirea de manuale, au fost obligate să se retragă de pe piață în favoarea unei edituri de stat. Al doilea efect a fost de natură practică: toți profesorii erau obligați să folosească manualele de la stat, dar informal au ajuns să recomande elevilor să folosească cărți alternative.
O „lovitură“ editorialistică fără precedent în istoria europeană recentă, însă acest fapt a fost trecut cu vederea, fiind menționat doar de câțiva europarlamentari, în frunte cu Elly Schlein. Instituțiile europene au dat dovadă de indiferență față de acest subiect, permițând astfel o recidivă. Acest lucru s-a întâmplat săptămâna trecută la București când ministrul Educației, Liviu Pop a anunțat că a elaborat un proiect prin care ”Editura Didactică și Pedagogică” este însărcinată să tipărească manuale unice pentru toate materiile, din clasa I până în a XII-a.
Motivul oficial invocat de România este similar cu cel utilizat deja în Ungaria: cărțile vor costa mai puțin și vor ajunge la elevi mai reprede. Totuși, jurnaliștii de la La Stampa spun că ”motive bune ascund un efect impresionant: unificarea autoritară a manualelor școlare”.
Până acum, singurii care au reacționat au fost reprezentanții editurilor. Henrique Mota, președintele Federației Editorilor Europeni, i-a scris președintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care critică vehement decizia ministrului Educației. Acesta protestează și amenință, printre altele cu retragerea de pe piață: „Am experimentat personal textele unice în timpul regimului Salazar”. Recent și Ricardo Franco Levi, presedintele organizației editorii italieni, i-a scris președintelui român susținând că sunt afectați „toți copii europeni și chiar viitorul Europei”.
Pe 6 septembrie urmează să aibă loc în întâlnire între reprezentanții editurilor din România și premierul Mihai Tudose, care vor discuta criza manualelor din învățământul românesc.