Efectul propagandei Kremlinului: o nouă generație de ruși glorifică războiul, moartea și pe Vladimir Putin, scrie un istoric canadian

Alina, o tânără de 19 ani care locuiește în Nijni Tagil, un oraș industrial din regiunea Ural, făcea până acum un an cam tot ceea ce făceau alți adolescenți de vârsta ei din restul lumii: mergea la cinema cu prietenul ei, posta poze din vacanțe, vorbea despre filme – admirând-o pe Arya Stark, eroina „feministă” din Game of Thrones – și plănuia să se mute la Moscova pentru a lucra în IT.

Dar de pe 24 februarie 2022, ziua debutului invaziei rusești în Ucraina, pagina sa de VKontakte (versiunea rusească a Facebook) s-a transformat fundamental.

La fel ca alte sute de mii de ruși, Alina s-a alăturat zecilor de grupuri online administrate și promovate de guvern, cu nume precum „Adevărata Ucraină”, „Antiterorism Z”, „Z pentru victorie” sau „Primăvara rusă”, scrie istoricul Ian Garner, un cercetător al culturii ruse și al propagandei de război.

Alina a început prin a distribui postări din aceste grupuri prorăzboi de pe rețelele sociale.

În această lume alimentată de conspirații, noi „adevăruri” despre presupusele fapte ale Ucrainei și Occidentului apar în fiecare zi. Potrivit acestora, Rusia se află sub amenințarea constantă a forțelor SUA și NATO, iar Ucraina trebuie să fie distrusă pentru a o salva – și pentru a salva Rusia – de amenințarea nazistă, scrie Garner.

Recomandări

Meci pierdut de Mario Iorgulescu în instanţă: Judecătoria Sectorului 3 i-a respins revizuirea condamnării care îl ţine pe lista fugarilor căutaţi de poliţie

Pagina Alinei este plină de imagini apocaliptice cu o Casă Albă în flăcări în „Fascington, DC”, cu preoți ortodocși care binecuvântează trupele de pe front și cu președintele rus Vladimir Putin descris ca un „salvator”. În această realitate alternativă, o Rusie sacră este înconjurată de dușmani care vor să o nimicească total.

Pe măsură ce războiul din Ucraina a avansat, Alina a început să adauge propriile idei.

„Albul steagului nostru rusesc înseamnă curățenie”, „ukrofasciști, sunteți niște câini turbați”, „Putin este un dar de la Dumnezeu. Noi toți suntem Putin”, a scris Alina, care, potrivit istoricului, a învățat să vorbească o limbă a violenței – cea a fascismului rusesc.

Tinerii furioși ai Rusiei

Alina nu este unică în acest comportament, spune Garner. Mii de ruși participă azi la această manifestare publică de ură pe internetul în limba rusă, care are propriile rețele sociale, motoare de căutare, platforme de blogging și o gamă largă de aplicații.

Tinerii ruși își etalează furia, își alimentează reciproc ura față de ucraineni, repetă cele mai recente discursuri guvernamentale, îl laudă pe Putin și îi admiră pe soldații ruși morți ca pe niște sfinți martiri, scrie istoricul.

Recomandări

Motivarea deciziei CCR în cazul Diana Șoșoacă, prin care i s-a interzis candidatura la președinție: „Luările de poziție oficiale amenință ordinea constituțională”

Alina și-a pierdut rapid interesul față de filmele și televiziunile occidentale. În curând, ea, și toți cei mai tineri decât ea, s-ar putea să cunoască doar o Rusie aproape complet izolată de Occident – o Rusie condusă conform unor obiective mesianice, apocaliptice și spirituale, care au drept scop o dominare a Eurasiei, spune Garner.

Această Rusie promite o răplată spirituală, mai profundă decât stilul de viață superficial al Occidentului progresist.

Însă Rusia din 2022, crede istoricul, pare să întruchipeze cele mai întunecate elemente ale fascismului secolului XX. Condusă de un lider presupus miraculos, este un loc în care discursurile și miturile vag istorice și cvasireligioase susțin o militarizare a statului, recucerirea unui imperiu pierdut și o misiune de a elimina un inamic rasial – poporul ucrainean.

În această Rusie, atacurile împotriva libertății de exprimare devin tot mai publice și mai violente. Ultimele instituții media independente au dispărut și toată lumea trăiește cu teama arestărilor arbitrare și a bătăilor.

Imagini desprinse din trecutul sovietic și țarist al națiunii, amestecate cu simbolismul religios, sunt brodate pe jachetele soldaților, fluturate de pe mașini și pictate pe ferestrele claselor. „Z”, simbolul criptic al războiului, este peste tot. Paradele militare și demonstrațiile „spontane” prorăzboi apar frecvent la televizor.

Recomandări

„Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici”, anunță Nicolae Ciucă, dar miniștrii partidului rămân în Guvern

În acest timp, un număr nesfârșit de meme-uri, clipuri video și sloganuri care salută trecutul și prezentul militar al Rusiei a invadat internetul.

Iar prin educația obligatorie din școli și universități, prin dieta constantă de filme și emisiuni despre războaiele din trecut și din prezent, prin paradele militare și prin politica de recrutare, tinerii ruși sunt pregătiți să joace rolul de salvator al umanității, spune Garner.

Oricine este mai tânăr decât Alina, scrie istoricul, va crește cu sintagma oximoronică „borba za mir” – „bătălia pentru pace”, un slogan din epoca sovietică revenit acum în prim-plan. În Rusia de astăzi, războiul nu este o ultimă soluție, spune Garner, este o parte esențială a vieții și, în mod paradoxal, este esențial pentru pace.

„Un simulacru de societate”

Dacă vrem să înțelegem fascismul rusesc, scrie istoricul, trebuie să ne uităm la modul în care statul a hrănit cu această ideologie cele mai tinere generații ale sale.

Rusia lui Putin, spune el, este un stat fragil. Populația a văzut puține avantaje după 22 de ani de guvernare. Fără realizări reale, în afară de asigurarea bogăției și a statutului unei elite reduse, conducătorii Rusiei trebuie să mulțumească o populație înfometată de stimă de sine și respect.

În același timp, explică Garner, Rusia lui Putin a fixat visul fascist pe o cultură populară distinct modernă.

Cultura fascistă modernă, susține cercetătorul danez Mikkel Bolt Rasmussen, se răspândește nu prin intermediul partidelor și instituțiilor politice formale – partidele naziste sau Cămășile Brune din secolul al XXI-lea, ci prin cultura populară și pe internet.

Prin urmare, în spațiul online, unde simularea prevalează în fața realității cotidiene, fascismul este abil în a pune în scenă ceea ce Bolt Rasmussen numește „un simulacru de societate”, observă Garner.

Chiar și cei apatici și rezistenți sunt inevitabil atrași de acest discurs. Comentariile postate online sau meme-urile care susțin crimele de război nu sunt doar biete idei. Ele modelează o lume în care aceste crime sunt normalizate și încurajate, spune istoricul.

O populație atomizată, încurajată de clickbait, acceptă un torent de resentimente și utopii fasciste care se transformă într-un bulgăre de zăpadă. Apoi, lumile artificiale ale discursurilor construite pe rețelele sociale și în cultura populară influențează deciziile politice reale, spune Garner.

Ceea ce este fictiv, periferic, efemer și haotic devine realitate. Discuțiile online vagi despre genocid și meme-urile despre ucraineni devin reale, concluzionează el.

Tinerii din Rusia au petrecut ultimii 20 de ani lovindu-se în mod repetat de impulsurile ideologice ale statului. În acest spațiu, gândirea mitică se contopește cu ușurință cu frânturi din realitatea exterioară pentru a produce un fascism rusesc modern și distinct, spune Garner.

Poate că este slab ideologic și inconsecvent, dar fascismul rusesc este acolo – detectabil în ambițiile statului și în mințile multora dintre supușii săi, subliniază istoricul.

Iar acest fascism, spune el, este vizibil pe rețelele sociale. Dacă există ceva ce ne-a învățat politica modernă din Occident – fenomenele Donald Trump, Brexit, mișcarea anti-vax – este că realitatea este modelată pe rețelele sociale.

Prin urmare, spune Garner, sinele online al Alinei este sinele ei real.

O viziune paranoică asupra lumii

Într-o analiză nuanțată a chestiunii fascismului rusesc, publicată cu un an înainte de invazia Ucrainei, Marlène Laruelle, o specialistă în istoria Eurasiei, a afirmat că „Rusia nu are o ideologie de distrugere sau de dominație rasială care să permită o paralelă cu nazismul”.

„Ea nu are o doctrină ideologică insuflată cu forța populației, o mobilizare de masă reușită în jurul unui proiect de regenerare utopică sau un nivel ridicat de represiune și nici o funcționare dictatorială”, a spus Laruelle.

Acum, nimic din toate acestea nu este adevărat, crede Garner. Societatea din Rusia, în special cea prezentă în mediul online, a fost impregnată de o ideologie a războiului motivată de animozitatea rasială și de excepționalismul rusesc, spune el.

Ideologia este contradictorie, slabă și ilogică, dar este transmisă în mod constant în cultura populară. Obiectivele au legătură cu moralitatea și psihologia – o transformare interioară – dar și cu geopolitica.

Pentru a atinge aceste obiective, este necesară internalizarea unei viziuni paranoice și ultranaționaliste asupra lumii. Vechiul sine trebuie rescris de cultura politică a statului, în timp ce societatea este curățată de tot ceea ce nu este rusesc, spune istoricul.

Această bătălie internă se reflectă la nivel extern într-un război rasist și imperialist împotriva „celuilalt” etnic din Ucraina. Iar mesianismul rusesc este căsătorit cu ideea fascistă de curățare a sinelui și a societății, scrie el.

Astăzi, aceste idei fasciste sunt evocate în mod deschis nu doar în colțurile întunecate ale internetului din Rusia, ci și în centrul discursului politic național.

Nu toți rușii ascultă această propagandă. Dar ideile se filtrează rapid de la centru la periferie și înapoi, scrie istoricul.

Tot acest conținut este aproape inevitabil. Dacă cineva alege să îl evite, prietenii și familia vor avea grijă ca mesajele să ajungă la el. A te opune înseamnă a nu fi suficient de rus și, prin urmare, implicit, a fi un trădător, concluzionează Garner.

Urmărește-ne pe Google News