Livetext Război în Iran, ziua 35: Iranul a respins propunerea SUA privind un armistițiu de 48 de ore / Primul pilot american recuperat în viață după ce avionul său a fost doborât de forțele iraniene

O nouă alertă militară s-a declanșat în Orientul Mijlociu după ce agenția Tasnim a raportat doborârea unui avion american de atac A-10, specializat în distrugerea blindatelor, în apele din sudul Strâmtorii Ormuz.

Deși informația nu a fost încă verificată din surse independente, acest incident survine la scurt timp după ce presa din SUA a semnalat prăbușirea unei a doua aeronave de luptă în regiunea Golfului, într-o zi de vineri marcată de pierderi tehnice majore pentru aviația americană.

Avioanele F-15 pot îndeplini misiuni aer-aer și aer-sol și sunt, de obicei, pilotate de un pilot și un ofițer de sisteme de armament. Avionul de luptă „are capacitatea de a se lupta pentru a ajunge la o țintă pe distanțe lungi, de a distruge pozițiile inamice de la sol și de a se lupta pentru a ieși din luptă”, potrivit Forțelor Aeriene. În cabina din spate, ofițerul de sisteme de armament monitorizează starea aeronavei, verifică eventualele amenințări și selectează țintele, se arată pe o pagină de informații a Forțelor Aeriene.

Iranul susține ăa respins propunerea SUA privind un armistițiu de 48 de ore, relatează agenția de știri semi-oficială iraniană Fars.
Citat de o sursă, articolul precizează că propunerea a fost făcută miercuri prin intermediul unei alte țări, a cărei identitate nu a fost dezvăluită. Informația nu a fost confirmată de SUA până acum.

Iranul schimbă regulile jocului în una dintre cele mai importante rute comerciale ale lumii, anunțând o nouă clasificare a statelor în funcție de relația lor cu Teheranul. Conform noii strategii, țările „ostile” din Occident vor avea interdicție totală de trecere prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce statele „neutre” vor fi obligate să plătească taxe de tranzit pentru a naviga. Această decizie vine în contextul în care traficul de petrol și gaze a scăzut deja la doar 5% din nivelul normal, eliminând peste 400 de milioane de barili de pe piața internațională de la începutul războiului.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va deplasa la Washington în perioada 8-12 aprilie, unde se va întâlni cu Donald Trump, după criticile acide ale preşedintelui american la adresa aliaţilor europeni, potrivit News.ro.

Şeful NATO va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, secretarul de stat american Marco Rubio şi secretarul apărării Pete Hegseth, a anunţat vineri NATO.

Şeful Casei Albe a ameninţat în ultimele zile că va părăsi Alianţa Nord-Atlantică, denunţând decizia ţărilor europene membre NATO de a se ţine la distanţă de războiul declanşat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului.

În ciuda afirmațiilor președintelui Donald Trump conform cărora obiectivul distrus era unul strategic, oficialii proiectului de autostradă din Karaj susțin că podul vizat era o lucrare civilă aproape finalizată, realizată exclusiv prin expertiză iraniană. Atacul, care a lăsat în urmă 8 morți și aproximativ 100 de răniți printre localnici, este catalogat de constructori drept o agresiune nejustificată împotriva infrastructurii publice: „Podul nu are niciun scop militar. Contrar declarațiilor lui Trump, îl vom reconstrui”, a declarat pentru Al Jazeera unul dintre responsabilii șantierului.

BREAKING: U.S.-Israeli airstrikes hit the B1 Bridge on Karajs Northern Bypass, west of Tehran, damaging a key highway link to northern regions. pic.twitter.com/zIXH6cFvJd
— Baba Banaras™ (@RealBababanaras) April 2, 2026
 

Israelul a amânat vineri o parte din atacurile planificate asupra Iranului pentru a nu împiedica operațiunile de căutare și salvare a celor doi membri ai echipajului care se aflau la bordul unui avion de vânătoare american doborât deasupra Iranului, a confirmat un oficial israelian pentru CNN.

Emirates Global Aluminium a anunțat închiderea forțată a uzinei Al Taweelah din Abu Dhabi, în urma pagubelor semnificative provocate de atacurile iraniene, estimând că o recuperare completă a producției ar putea dura până la 12 luni. Oprirea activității la unul dintre cele mai mari combinate de aluminiu din regiune amenință să destabilizeze grav lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, având în vedere rolul critic pe care această facilitate îl joacă în industria de profil, potrivit Al Jazeera.

Forțele americane au salvat unul dintre membrii echipajului unui avion de vânătoare american doborât în Iran, au declarat pentru CNN trei surse familiarizate cu situația.

Două dintre surse au declarat că pilotul era în viață, se afla în custodia SUA și primea îngrijiri medicale. Nu era clar care era starea celui de-al doilea membru al echipajului. Sursele au declarat că operațiunile de căutare și salvare erau în curs de desfășurare după ce avionul F-15E a fost doborât deasupra Iranului.

Situația din centrul Iranului escaladează dramatic după ce un elicopter american, trimis în misiune de salvare, ar fi fost lovit de un proiectil, în timp ce Pentagonul încearcă cu disperare să recupereze echipajul și tehnologia clasificată a avionului prăbușit, susține Al Jazeera. Informația nu este confirmată oficial.

În timp ce Teheranul susține că a doborât un aparat F-35 de ultimă generație, Washingtonul păstrează tăcerea oficială, însă prezența masivă a avioanelor de realimentare și a trupelor de desant confirmă o operațiune de amploare pe un teritoriu unde capacitățile de apărare ale Iranului se dovedesc a fi mult mai rezistente decât estima președintele Donald Trump.

Misterul privind soarta piloților americani se adâncește după ce primele imagini de la locul prăbușirii au surprins doar scaunul de catapultare gol, declanșând o incursiune masivă a elicopterelor SUA în spațiul aerian iranian. În prezent, lupte violente sunt raportate într-o zonă muntoasă și greu accesibilă la intersecția a trei provincii periferice, în timp ce oficialii de la Teheran susțin că avionul ar fi decolat de la o bază din Irak înainte de a fi doborât.

Earlier the IRGC published footage showing the interception of what appears to be a U.S. F-15 fighter jet, although they claimed this was a separate incident over Qeshm Island in southern Iran, whereas the other fighter jet was reportedly shot down over central Iran.

It's… https://t.co/DJMBurL5g3 pic.twitter.com/d9AcIdUFZN
— AMK Mapping 🇳🇿 (@AMK_Mapping_) April 3, 2026
 

BREAKING - DEVELOPING:

American fighter jet shot down, and Iran is trying to capture the pilot while the U.S. launches a massive search and rescue operation

Seems Iran shot down an F-15 fighter jet, and is trying to captured the pilot

A massive American search operation is… pic.twitter.com/bxvpeYZsyT
— Mario Nawfal (@MarioNawfal) April 3, 2026
 

Capturarea piloților americani dispăruți în vestul Iranului ar putea marca un punct de cotitură periculos în război, în timp ce forțele speciale ale SUA au lansat operațiuni de desant pentru recuperarea acestora.

Televiziunea de stat de la Teheran a anunțat deja o recompensă de 10 miliarde de tomani (n.r putin peste 60 de mii de dolari) pentru găsirea militarilor, în timp ce pe teren se desfășoară confruntări violente între trupele iraniene și forțele de intervenție americane, soldate deja cu victime.

Un oficial din cadrul administrației SUA a confirmat sub protecția anonimatului că o operațiune de căutare și salvare a supraviețuitorului sau supraviețuitorilor este în plină desfășurare, după ce un avion de vânătoare american s-a prăbușit. Declarația oferită agenției Reuters pare să confirme parțial raportările anterioare din media iraniană, deși Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu a oferit încă o poziție oficială, iar detaliile specifice despre starea echipajului sau locația exactă a incidentului rămân momentan necunoscute.

Mohammad Javad Zarif, fostul șef al diplomației iraniene, îndeamnă Teheranul să profite de actuala poziție de forță pentru a negocia un acord de pace cuprinzător cu Washingtonul, menit să pună capăt celor 47 de ani de ostilități.

Într-un editorial publicat în Foreign Affairs, Zarif subliniază că acest moment strategic este ideal pentru o soluție diplomatică definitivă: „Teheranul ar trebui să își folosească avantajul nu pentru a continua lupta, ci pentru a declara victoria și a încheia o înțelegere care să oprească acest conflict și să îl prevină pe următorul”.

Planul propus include limitări ale programului nuclear și redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării totale a sancțiunilor economice care sufocă Iranul.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că o serie de atacuri aeriene comune, desfășurate de forțele SUA și ale Israelului, au reușit să elimine 70% din infrastructura siderurgică a Iranului. Potrivit liderului de la Ierusalim, ofensiva a vizat baze industriale critice cu scopul de a lăsa Gărzile Revoluționare fără resurse financiare și fără capacitatea logistică de a mai fabrica armament, în ciuda reglementărilor internaționale care interzic vizarea obiectivelor civile fără o justificare militară directă.

Presa de stat din Iran susține că Gărzile Revoluționare au doborât un avion de luptă american F-35, însă analizele preliminare ale imaginilor sugerează că ar fi vorba despre un model F-15. În timp ce controversele privind identitatea aeronavei persistă, CNN a solicitat oficial un punct de vedere de la Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) pentru a confirma sau infirma incidentul.

❗️The United States has launched a large-scale search and evacuation operation for the pilots of an F-15 fighter jet shot down this morning in western Iran.

A large number of HH-60G Pave Hawk helicopters, HC-130J Combat King II aircraft, F-35 fighters, A-10 aircraft, and MQ-9… https://t.co/HKV92Ujctt pic.twitter.com/jXFLhktvTz
— 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) April 3, 2026
 

Fotografiile arată un logo parțial pentru „Forțele Aeriene SUA în Europa” care apare pe aripioarele cozii unui F-15 și dungi roșii și albe din partea superioară a aripioarei cozii.

Într-o postare recentă pe platforma Truth Social, președintele Donald Trump a afirmat că, beneficiind de puțin mai mult timp, Statele Unite ar putea deschide cu ușurință Strâmtoarea Ormuz pentru a extrage petrolul și a genera astfel o avere considerabilă. Liderul american a descris această potențială manevră drept o oportunitate imensă, sugerând că fluxul masiv de resurse ar reprezenta un beneficiu major pentru întreaga lume.

O navă deținută de compania franceză CMA CGM a devenit prima navă din Europa de Vest care traversează Strâmtoarea Ormuz de la izbucnirea războiului din Iran la sfârșitul lunii februarie, conform datelor de urmărire a navelor.

Nava CMA CGM Kribi, sub pavilion maltez, aparținând celei de-a treia cele mai mari linii de transport containere din lume, a navigat spre est din apele din largul Dubaiului joi după-amiază.

Datele de urmărire a navelor au arătat că nava transmitea apărarea sa franceză în timp ce tranzita coasta iraniană, navigând pe coridorul aprobat dintre insulele Qeshm și Larak.

Nava a rămas inactivă în Golf de la începutul lunii martie, la fel ca multe alte nave non-iraniene, după ce conflictul a redus drastic traficul comercial.

Se crede că CMA CGM, deținută majoritar de familia Saade, a coordonat tranzitul cu autoritățile maritime iraniene.

Nava se îndreaptă spre Pointe Noire din Republica Congo, ca parte a unui serviciu care leagă India, Orientul Mijlociu Golful și Africa. Trecerea sa urmează tranzitelor anterioare de succes ale unor nave cu legături cu China.

Vestea ar putea încuraja alți transportatori să reia operațiunile dacă coridorul se dovedește fiabil în următoarele zile.

Marea Britanie trimite un sistem de apărare aeriană în Kuweit.

Anunțul desfășurării sistemului Rapid Sentry a urmat unei convorbiri telefonice între prim-ministrul Keir Starmer și emirul Kuweitului, șeicul Mishal al-Ahmad Al Sabah, după atacurile asupra portului rafinăriei de petrol Mina al-Ahmadi.

„Prim-ministrul a început prin a condamna atacul nesăbuit cu drone efectuat peste noapte asupra unei rafinării de petrol din Kuweit”, a declarat purtătorul său de cuvânt.

„El a reiterat că Marea Britanie este alături de Kuweit și de toți aliații noștri din Golf.”

Prețul mediu al unui galon de benzină obișnuită din SUA a crescut ușor cu un penny, ajungând la 4,09 dolari în ultima lectură de la AAA, o creștere care înseamnă că prețurile sunt acum cu 37% mai mari decât erau înainte de războiul din Iran.

La începutul acestei săptămâni, prețul mediu a depășit pragul de 4 dolari pe galon pentru prima dată din 2022. Prețurile au crescut în toate zilele, cu excepția a trei, de la 1 martie, iar aceste trei scăderi au fost de fracțiuni de penny, ceea ce a lăsat prețurile neschimbate în fiecare zi, rotunjite la cel mai apropiat cent.

În ultima lună, prețurile la gaze au crescut cu 98 de cenți, marcând o creștere mai abruptă într-o lună decât cele observate după uraganul Katrina din 2005 sau introducerea sancțiunilor împotriva Rusiei după invazia Ucrainei în 2022. Ultima creștere a prețurilor la gaze a dus la un nivel record de 5,02 dolari.

Ar putea fi și alte creșteri. Brent, indicele global de referință al petrolului, s-a stabilit ieri cu aproape 8% mai mare, la 109 dolari pe baril, în timp ce indicele american de referință a închis cu peste 11% în creștere, la 111,5 dolari pe baril.

Aceste creșteri de prețuri nu au fost încă reflectate în estimările AAA privind prețul cu amănuntul al gazelor. Piețele petroliere sunt închise astăzi pentru sărbătoarea Vinerii Mari.

Diplomați din întreaga lume s-au pronunțat împotriva forței militare folosită pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și optează în schimb pentru măsuri diplomatice, potrivit ministrului norvegian de externe.

„Trebuie să fim realiști în ceea ce privește ceea ce se poate realiza militar în timp ce războiul este în desfășurare”, a declarat Espen Barth Eide, care a participat la o ședință de informare virtuală cu peste 40 de diplomați, în care s-a discutat despre consecințele economice ale închiderii strâmtorii. „Această coaliție… va acționa diplomatic pentru a pune presiune pe Iran”, a declarat el pentru Becky Anderson de la CNN.

Comentariile sale sunt o eco a președintelui francez Emmanuel Macron, care a favorizat negocierile cu Iranul și a menționat intervenția militară pentru redeschiderea arterei comerciale ca fiind „nerealistă”.

Comentariile lui Macron au fost un răspuns la critica președintelui american Donald Trump față de statele aliate pentru că nu au participat la război și la îndemnul națiunilor partenere să „meargă în strâmtoare și să o ia pur și simplu”, afirmând totodată dorința sa de a retrage SUA din NATO.

Eide a pus sub semnul întrebării modul decizional al lui Trump, subliniind diferența dintre alianța strategică a NATO și războiul împotriva Iranului. „Când un membru începe un război în altă parte, la alegerea sa, acest lucru nu obligă NATO să participe.”

El a adăugat: „Când SUA au fost atacate în 11 septembrie, am apărat cu toții împreună SUA pentru că era unul dintre membrii noștri și nu exista nicio îndoială că vom fi uniți.”

Potrivit autorităților israeliene, cel mai recent bombardament a vizat nordul Israelului, în special orașul Haifa și zonele înconjurătoare.

Surse medicale israeliene spun că șase persoane au fost rănite, unele din cauza suferinței psihologice, dar o persoană a fost lovită de pietre provenite din unda de șoc a atacului care a provocat pagube.

Haifa este un oraș strategic și important în Israel. Are un număr mare de locuitori și găzduiește, de asemenea, o rafinărie de petrol, cea mai importantă din Israel, care procesează 70% din capacitatea totală de rafinare a țării.

De data aceasta nu a fost lovită, dar în timpul acestui război, uzina a fost lovită de două ori.

ONU declară că prețurile mondiale la alimente au crescut pentru a doua lună consecutiv în martie, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, care urmărește un coș de mărfuri comercializate la nivel global, a înregistrat o medie de 128,5 puncte luna trecută, în creștere cu 2,4% față de februarie.

Organismul ONU și-a majorat, de asemenea, previziunile pentru producția globală de cereale din 2025 la un nivel record de 3,036 miliarde de tone metrice, cu aproape 6% mai mare decât în ​​anul precedent.

Cifrele vin în contextul în care ONU și alte organizații au avertizat în repetate rânduri că războiul din Ucraina continuă să pună presiune asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente.

Senatorul democrat american Chris Murphy, membru al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, și-a exprimat opinia cu privire la motivele pentru care consideră că generalii americani de rang înalt sunt demiși de secretarul Apărării, Pete Hegseth.

It's likely that experienced generals are telling Hegseth his Iran war plans are unworkable, disastrous, and deadly.

Also, Hegseth is firing a ton of experienced generals right now. https://t.co/I2iKshfjNX
— Chris Murphy 🟧 (@ChrisMurphyCT) April 3, 2026
 

Prețurile la energie vor fi mari „pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a declarat șefa UE pentru energie pentru FT

Uniunea Europeană se pregătește pentru un șoc energetic de lungă durată din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a declarat șefa blocului pentru energie pentru Financial Times.

„Aceasta va fi o criză lungă. … Prețurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a declarat Dan Jørgensen, responsabil cu energia și locuințele la Comisia Europeană, ramura executivă a UE, într-un interviu publicat vineri.

UE „nu se află încă într-o criză de securitate a aprovizionării” și „nu a ajuns încă la un punct critic” în ceea ce privește necesitatea de a raționaliza produsele petroliere critice, cum ar fi combustibilul pentru avioane sau motorina, a spus Jørgensen. Dar blocul se „pregătește pentru cele mai grave scenarii” și evaluează „toate posibilitățile”, inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea mai multor țiței din rezervele de urgență.

Agenția de știri kuweitiană a relatat că portul rafinăriei Mina al-Ahmadi a fost lovit din nou.

Aceasta este a treia oară în ultimele două săptămâni. Portul rafinăriei al-Ahmadi se află la aproximativ 30 km (18 mile) spre sud și este una dintre cele mai mari rafinării din Orientul Mijlociu.

Și este, de asemenea, esențial pentru consumul local și piața internă din Kuweit.

Au fost atacuri iraniene în întreg Golful. Alarmele au sunat în Emiratele Arabe Unite. În Bahrain, numeroase alarme au fost declanșate în ultimele două ore. În Arabia Saudită, ministerul apărării a declarat că șase drone au fost interceptate.

În Kuweit, din punct de vedere geografic, este cea mai apropiată țară de Iran. Doar 80 km separă Kuweitul de coasta Iranului. Este probabil cea mai ușor de vizat din partea Iranului.

De asemenea, se învecinează cu Irakul, așa că în ultimele zile au existat îngrijorări că aceste atacuri ar putea proveni din partea unor grupuri afiliate Iranului din Irak.

Reziduuri căzute dintr-un proiectil interceptat au provocat un incendiu la instalația de gaze Habshan, un important complex de procesare a gazelor din Emirate, a declarat biroul de presă din Abu Dhabi.

„Operațiunile au fost suspendate în timp ce autoritățile intervin la un incendiu. Nu au fost raportate victime”, a adăugat acesta într-o postare pe X.

Abu Dhabi authorities are responding to an incident of falling debris at the Habshan gas facilities, following successful interception by air defence systems. Operations have been suspended while authorities respond to a fire. No injuries have been reported. 

The public is…
— مكتب أبوظبي الإعلامي (@ADMediaOffice) April 3, 2026
 

Dacă prețurile medii la benzină în Statele Unite au atins un record din 2022, locuitorii din Hong Kong se confruntă cu cel mai scump petrol din lume – la aproximativ 15,6 dolari pe galon, potrivit CNN.

Chiar înainte ca președintele Donald Trump să lanseze un război împotriva Iranului – și să arunce lumea într-o criză energetică istorică – orașul semi-autonom chinez s-a confruntat în mod constant cu cele mai mari prețuri la benzină din lume, conform datelor de la GlobalPetrolPrices.com, un site web de urmărire a prețurilor la energie.

Conflictul care implică statele producătoare de petrol din Golf și închiderea efectivă a unei rute critice de transport maritim de petrol și gaze în Strâmtoarea Ormuz au dus la creșterea prețurilor petrolului la nivel global în ultima lună. Acest lucru este deosebit de dureros pentru Hong Kong și alte economii asiatice, care depind în mare măsură de energia provenită din Orientul Mijlociu și transportată prin strâmtoare.

Deși proprietarii de mașini private reprezintă doar aproximativ 8,4% din cei 7,5 milioane de locuitori ai orașului, conform datelor calculate de Departamentul de Transport din Hong Kong, economiștii au declarat că prețurile exorbitante la benzină ar putea contribui la inflație și ar putea crește costurile logistice, ceea ce se va răspândi în cele din urmă și în alte sectoare.

Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor petrolului luna trecută și s-a angajat să monitorizeze îndeaproape fluctuațiile prețurilor. Deocamdată, aprovizionarea cu energie a orașului este sigură, deoarece Hong Kong-ul își procură aproximativ 80% din produsele sale petroliere din China continentală, potrivit guvernului orașului.

Mass-media de stat iraniană a publicat vineri fotografii cu ceea ce a susținut că este epava unui avion de vânătoare al Forțelor Aeriene SUA doborât de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice.

Seria de fotografii arată doar mici bucăți dintr-un avion, cel mai mare fiind cam de înălțimea unei persoane, despre care raportul iranian susține că este un avion de vânătoare stealth F-35.

Dar fotografiile cu epava par să provină de la un avion F-15 al Forțelor Aeriene SUA.

Fotografiile arată un logo parțial pentru „Forțele Aeriene SUA în Europa” care apare pe aripioarele cozii unui F-15 și dungi roșii și albe din partea superioară a aripioarei cozii.

O altă piesă de epavă – cu inscripția „ATENȚIE, UTILIZAȚI NUMAI ELEMENTE DE FIXARE NEMAGNETICE” – pare să corespundă cu o porțiune din spate a unui F-15 care se extinde între unul dintre cele două motoare ale sale și stabilizatorul său orizontal.

„După structură, cu siguranță arată ca un F-15, iar după marcajele benzii de pe coadă, arată ca un F-15, iar după marcajele benzii de pe coadă, de la Aripa 48 de Vânătoare, cu sediul la RAF Lakenheath în Regatul Unit”, a declarat pentru CNN Peter Layton, membru al Institutului Griffith Asia și fost ofițer al Forțelor Aeriene Regale Australiene.

Mai multe instituții media de stat iraniene, inclusiv Press TV, au publicat imaginile împreună cu o declarație a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), care spunea că forțele iraniene au doborât un avion de vânătoare stealth F-35 în centrul Iranului.

„Din cauza dezintegrării complete a aeronavei, soarta pilotului rămâne necunoscută”, a declarat Press TV din Iran.

CNN a solicitat Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) să comenteze afirmația iraniană.
Anterior, IRGC a susținut că un alt „avion de vânătoare inamic avansat” a fost doborât deasupra Strâmtorii Hormuz, între insulele Qeshm și Hengam. În acel caz, nu au fost publicate imagini ale epavei care să susțină această afirmație.

Într-o postare „Verificare a faptelor” pe X publicată după prima afirmație, CENTCOM a negat că vreun avion de vânătoare american s-a pierdut deasupra insulei Qeshm și a spus că forțele iraniene fac în mod obișnuit afirmații false.

„Toate avioanele de vânătoare americane sunt înregistrate. IRGC-ul iraniene a făcut aceeași afirmație falsă de cel puțin șase ori”, a declarat CENTCOM.

CENTCOM nu a emis încă o postare „Verificare a faptelor” pe X cu privire la ultima afirmație privind doborârea de către Gărzile Revoluționare deasupra Iranului central.

Organizația Mondială a Sănătății a verificat peste 20 de atacuri asupra unităților medicale din Iran de la 1 martie, în care cel puțin nouă persoane au fost ucise, inclusiv un membru al Semilunii Roșii Iraniene.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că unul dintre atacuri a lovit Institutul Pasteur din Teheran, vechi de un secol, așa cum am relatat anterior, lăsându-l „incapabil să continue să furnizeze servicii de sănătate”, precum și un spital de psihiatrie și o unitate care produce medicamente pentru cancer și scleroză multiplă.

Multiple attacks on health have been reported in the Iranian capital, Tehran, in recent days amid the escalating conflict in the Middle East.

The Pasteur Institute in Iran sustained significant damage and was rendered unable to continue delivering health services.

The Institute… pic.twitter.com/RHILHhy5Yv
— Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) April 2, 2026
 

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a folosit un „limbaj extraordinar” pe tot parcursul acestui război, ceea ce i-a alarmat pe observatori, deoarece SUA și Israelul au bombardat infrastructura din Iran.

Mohamad Elmasry, profesor în cadrul programului de Studii Media de la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha, a declarat pentru Al Jazeera că este „fără precedent” ca un astfel de oficial superior să numească „regulile stupide”.

„Există un semnal clar că Statele Unite nu sunt interesate să joace conform regulilor”, președintele SUA promițând „ceea ce înseamnă crime de război”, în timp ce amenințează că va lovi infrastructura civilă.

„Toate acestea vin în contextul a cinci săptămâni de bombardament, timp în care Statele Unite și Israelul au lovit sute de spitale, au lovit zeci de școli, au lovit mii de locuințe, așa că cred că există o teamă reală că au comis crime de război împreună cu Israelul, dar că își vor intensifica bombardamentul într-un fel de israelificare a războiului”, a spus Elmasry.

Kuweitul a declarat că un atac iranian a afectat vineri o centrală electrică și o centrală de desalinizare, adăugând că echipele de urgență lucrează în cadrul unor planuri de contingență pentru a menține operațiunile și a securiza instalația.

Prețurile petrolului au crescut vertiginos în urma amenințărilor reînnoite ale lui Trump de a distruge infrastructura iraniană.

Țițeiul Brent, referința internațională, a crescut cu aproximativ 8% vineri, depășind 109 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au crescut cu aproape 50% de la începutul războiului, ceea ce a dus la creșterea prețurilor combustibililor la nivel mondial și a forțat guvernele să implementeze măsuri de conservare a energiei.

Fostul ministru de externe iranian, Javad Zarif, și-a îndemnat țara să „declare victoria și să încheie un acord care să pună capăt acestui conflict și să prevină următorul”, într-un articol important publicat în Foreign Affairs, publicația americană.

Zarif, care a fost imaginea negocierilor Iranului cu SUA și alte națiuni privind programul nuclear al țării timp de mai mulți ani, a subliniat ceea ce a descris ca un plan pentru ca Iranul să pună capăt războiului cu SUA și Israel în termeni favorabili pentru Teheran.

Iată câteva elemente cheie ale sugestiilor sale, explicate de Al Jazeera:

Iranul ar trebui să se ofere să impună limite programului său nuclear și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în schimbul încetării tuturor sancțiunilor – un acord pe care Washingtonul nu l-ar fi acceptat înainte, dar pe care l-ar putea accepta acum.

De asemenea, Iranul ar trebui să fie pregătit să accepte un pact reciproc de neagresiune cu Statele Unite, în care ambele țări se angajează să nu se atace reciproc în viitor.
Ar putea oferi interacțiuni economice cu Statele Unite, ceea ce ar fi o victorie atât pentru poporul american, cât și pentru cel iranian.
Toate aceste rezultate le-ar permite oficialilor iranieni să se concentreze mai puțin pe protejarea țării lor de adversarii străini și mai mult pe îmbunătățirea vieții cetățenilor lor pe plan intern.

Tot mai multe nave trec prin Strâmtoarea Ormuz, spune firma de informații maritime Windward.

Aceasta a declarat că numărul de tranzite prin calea navigabilă critică a crescut la 16 miercuri – a treia creștere zilnică consecutivă.

Toate cele 16 nave au folosit o rută prin insula Larak. Windward a spus că acesta este un semn că mai multe țări „negociază cu Iranul pentru a face navele să treacă” și „sugerează că ritmul tranzitelor ar putea crește în zilele următoare”.

Deși numărul de tranzite a crescut, traficul pe calea navigabilă critică rămâne la o fracțiune din nivelurile normale.

Înainte de începerea războiului pe 28 februarie, aproximativ 130 de nave tranzitau zilnic strâmtoarea, potrivit Departamentului pentru Comerț și Dezvoltare al ONU.

Rămășițe umane au fost găsite la bordul navei cu pavilion thailandez care a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz luna trecută, a anunțat vineri Ministerul Afacerilor Externe din Thailanda într-un comunicat.

Nava, numită Mayuree Naree, traversa strâmtoarea în dimineața zilei de 11 martie, când pupa a fost lovită, provocând un incendiu în sala motoarelor, potrivit autorităților thailandeze.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a declarat că nava a fost atacată după ce „a ignorat avertismentele și a încercat insistent să treacă ilegal prin Strâmtoarea Ormuz”, potrivit agenției de știri afiliate statului Fars.

Douăzeci de membri ai echipajului au fost salvați de Marina Omaneză și evacuați în orașul Khasab, dar trei au rămas dispăruți. Cei 20 de marinari s-au întors ulterior la Bangkok.

Proprietarul navei, Precious Shipping PLC, a angajat o echipă specializată de căutare și salvare care a efectuat o inspecție detaliată a zonelor accesibile ale navei, care a fost avariată de incendii și inundată, a declarat vineri Ministerul de Externe al Thailandei.

„Echipa a găsit rămășițe umane în zona avariată de la bord, dar nu a putut verifica sau identifica aceste rămășițe”, se arată în comunicat. Familiile marinarilor dispăruți au fost anunțate, a adăugat acesta.

Iranul avertizează cu atacuri asupra companiilor regionale de energie și telecomunicații dacă SUA atacă centralele electrice.

Spokesman of Iran's Khatam al-Anbiya Headquarters:

Nothing is hidden from our sight.
‌
All ICT companies in the region will be considered legitimate targets for us.

Follow: https://t.co/mLGcUTS2ei pic.twitter.com/NELADSLfBR
— Press TV 🔻 (@PressTV) April 3, 2026
 

Postul de televiziune iranian Press TV a postat un videoclip cu purtătorul de cuvânt al armatei, Ebrahim Zolfaghari, care avertizează că, dacă SUA continuă să amenințe cu atacuri asupra centralelor electrice iraniene, Teheranul va viza infrastructura energetică regională și companiile de informații și telecomunicații cu acționari americani.

Oficialii militari iranieni au amenințat în repetate rânduri că vor viza firme tehnologice importante din Orientul Mijlociu.

Înainte de conflict, un bilet la clasa economică cu Cathay Pacific de la Sydney la Londra costa aproximativ 1.370 de dolari, anunță CNN.

Acum costă peste 2.000 de dolari din cauza unei alte suprataxe pentru combustibil – iar în unele zile, este peste 3.500 de dolari.

Înainte de începerea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, industria aeriană globală prognozase profituri record de 41 de miliarde de dolari pentru 2026.

Dar, având în vedere că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat, transportatorii sunt sub presiune și se luptă să facă față.

Transportatorii, de la Air New Zealand la Vietnam Airlines, au început să reducă zborurile.

Korean Air trece la „modul de gestionare a situațiilor de urgență” pentru a face față crizei de aprovizionare.

Iar președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos, a declarat că ținerea la sol a avioanelor este o „posibilitate distinctă”.

Pentru a-și asigura propria aprovizionare, China a interzis exporturile de combustibil pentru avioane.

Companie aeriană chineză găsește, de asemenea, oportunități în timpul crizei, adăugând mii de zboruri către Europa datorită capacității țării de a ocoli Orientul Mijlociu și de a accesa spațiul aerian rusesc.

Cu toate acestea, transportatorii chinezi rămân expuși șocului energetic iranian.

La începutul acestei săptămâni, compania aeriană locală Colorful Guizhou Airlines a dezvăluit un plan de a majora suprataxele pentru combustibil de cinci ori pentru rutele interne începând cu 5 aprilie.

Cele mai mari trei companii aeriene de stat din China – Air China, China Eastern și China Southern Airlines – raportează perspective prudente pentru anul respectiv.

În raportul său anual de luni, China Eastern Airlines a declarat: „Impactul conflictelor geopolitice va persista, iar impulsul general al creșterii economice globale va rămâne insuficient.”

Piețele globale vor continua probabil să scadă după discursul lui Trump din această săptămână, amenințând să bombardeze Iranul până când va ajunge „înapoi la epoca de piatră”, spune Eric Golson, profesor de economie la Universitatea din Surrey.

„Cred că piețele revin la realitate acum, la realitatea unui conflict prelungit și pe termen lung pentru o perioadă. Ne gândim să discutăm despre [aducerea războiului] la o rezoluție, ceea ce, din punctul de vedere al economiștilor și al piețelor, este întotdeauna un aspect negativ”, a declarat Golson pentru Al Jazeera.

Guvernele din întreaga lume, a adăugat el, „vor încerca să faciliteze afacerile acum”.

„Acest lucru ar putea oferi piețelor o mică asigurare în următoarele două săptămâni”, a spus el.

„Probabil vom vedea însă în continuare o scădere masivă. Evident, problemele de aici sunt multe.”

IGRC susține că a doborât un al doilea avion de vânătoare american F-35 în timp ce acesta zbura deasupra centrului Iranului, potrivit unei postări pe Telegram a agenției de știri Fars a IGRC, citată de Al Jazeera.

Postarea spunea că avionul de vânătoare a fost „complet distrus și s-a prăbușit” și nu erau disponibile informații despre pilot din cauza avariilor grave suferite de aeronavă.

Agenția de știri iraniană Mehr a declarat într-o postare pe Telegram că este puțin probabil ca pilotul să fi reușit să se ejecteze din aeronavă din cauza „exploziei violente” produse de accident.

Comandamentul Central al SUA nu a răspuns imediat la postări, dar a contestat o afirmație anterioară a IGRC conform căreia ar fi doborât un avion de vânătoare american.

Joi, agenția de știri de stat iraniană IRNA a declarat că țara este în discuții cu Omanul – care se află de cealaltă parte a Strâmtorii Ormuz – pentru a elabora un „protocol” pentru a gestiona în comun această cale navigabilă îngustă, vitală pentru economia globală.

O cincime din petrolul și gazele lumii trec prin strâmtoare în timp de pace, dar de când războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a început pe 28 februarie, Iranul a blocat-o efectiv pentru majoritatea navelor – cu excepția celor din anumite țări care au negociat acorduri cu Teheranul.

Se știu puține lucruri despre cum ar putea arăta protocolul dintre Iran și Oman. De asemenea, nu este clar dacă un astfel de acord ar fi acceptabil pentru alte țări – din regiune și dincolo de aceasta.

În ultimele zile, alte țări din Golf au insistat să fie incluse în orice plan pentru viitorul Strâmtorii Hormuz, de care depind exporturile lor de energie.

Portavionul USS Gerald R. Ford, cel mai nou și mai mare portavion al Marinei SUA, este înapoi pe mare și capabil de misiune după ce a fost supus reparațiilor pentru un incendiu, a declarat joi un comunicat al Flotei a 6-a.

„Gerald R. Ford rămâne pregătit pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de misiune în sprijinul obiectivelor naționale în orice zonă de operațiuni”, se arată în comunicatul emis după ce nava a plecat din Split, Croația, joi.

Ford se afla în Marea Roșie, operând în cadrul Operațiunii Epic Fury împotriva Iranului când a izbucnit incendiul pe 12 martie.

Într-o declarație adresată unui forum de apărare din Washington, marți, șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle, a lăudat echipajul Ford pentru stingerea incendiilor și pentru readucerea navei în acțiune la două zile după incendiu.

„Au luptat cu focul, l-au stins și au început să efectueze misiuni la două zile după aceea, așa că sunt foarte mândru de acel echipaj”, a spus el.

Dar nava a fost retrasă din acțiune împotriva Iranului la puțin peste o săptămână după incendiu și trimisă în Grecia pentru reparații la spațiile de acostare care fuseseră avariate.

După efectuarea lucrărilor de reparații la o bază americană din Golful Souda, pe insula Creta, Ford a mers în portul croat pentru cinci zile de odihnă și relaxare.

Caudle a declarat forumului de apărare că desfășurarea Ford, care a început când a părăsit portul său de origine Norfolk, Virginia, la sfârșitul lunii iunie a anului trecut, se va prelungi până la a 11-a lună „record”.

Kuwait Petroleum Corporation a declarat că rafinăria Mina al-Ahmadi, o importantă rafinărie de petrol și un centru de export situat la aproximativ 45 de kilometri sud de orașul Kuweit, a fost lovită de drone vineri dimineață, provocând incendii la unitățile operaționale, a relatat agenția de știri Reuters, citând presa de stat. Nu au fost răniți.

Anterior, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din țara din Golf a declarat că sistemele sale de apărare aeriană funcționează pentru a intercepta rachete și drone ostile care au intrat în spațiul aerian kuweitian, potrivit agenției de știri de stat KUNA.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus ministrului egiptean de externe, Badr Abdelatty, că situația actuală din Orientul Mijlociu este o „preocupare comună” a celor două țări și că Moscova este gata să intervină pentru a ajuta, arată Al Jazeera.

„Permiteți-mi să reiterez că suntem pregătiți să depunem toate eforturile pentru a ajuta la stabilizarea situației și, așa cum se spune în astfel de cazuri, la revenirea la normal”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri la Kremlin, conform unui comunicat rusesc.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a concediat alți doi oficiali militari de rang înalt, pe lângă șeful Statului Major al Armatei SUA, Randy George, potrivit presei americane.

Generalul David Hodne, șeful Comandamentului de Transformare și Instruire al Armatei SUA, și generalul-maior William Green Jr, șeful Corpului de Capelani al Armatei, au fost, de asemenea, eliberați din funcție, potrivit rapoartelor din The Washington Post și publicația militară Stars and Stripes.

Deși Pentagonul a confirmat anterior retragerea lui George, după ce a fost relatată inițial de CBS News, încă nu a confirmat demiterea lui Hodne sau Green.

Votul Consiliului de Securitate al ONU privind o propunere de asigurare a siguranței navelor în Strâmtoarea Ormuz a fost reprogramat de vineri până sâmbătă, potrivit relatărilor din presă.

Cei 15 membri ai consiliului urmează să voteze o rezoluție din Bahrain care vizează protejarea transportului maritim comercial pe această cale navigabilă critică, care transportă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale.

Agențiile de știri Associated Press și Reuters au relatat că un proiect de rezoluție include un text care autorizează țările „să utilizeze toate mijloacele defensive necesare” pentru a proteja transportul maritim comercial.

Propunerea este considerată puțin probabilă să fie adoptată, deoarece China, membru permanent al consiliului cu drept de veto, a precizat clar că se opune oricărei rezoluții care menționează utilizarea forței.

Podul Lali a fost pus la pământ de rachete. Atacurile americano-israeliene care au distrus cel mai înalt pod din Iran au ucis opt persoane, potrivit Iranului.

Podul B1, care leagă capitala Iranului de orașul Karaj din vestul țării, a fost vizat de două valuri de atacuri joi, după ce Donald Trump a amenințat că va bombarda Teheranul până când va ajunge „înapoi în «epoca de piatră».

Al doilea atac asupra structurii de 136 de metri a avut loc în timp ce forțele de salvare se aflau la fața locului, ajutând la rănirea a cel puțin 95 de persoane, a susținut presa de stat iraniană.

Imaginile arată fum persistând în aer înainte ca o explozie enormă să provoace ridicarea spre cer a unui panaș și mai gros.

  
 
 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
A post shared by Iran International English (@iranintlenglish)

Atacul a provocat daune majore podului, cel mai înalt din Orientul Mijlociu, iar în mijlocul structurii se poate vedea o gaură căscată.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul „transmite doar înfrângerea și prăbușirea morală a unui inamic aflat în dezordine”.

El a adăugat: „Fiecare pod și clădire va fi reconstruită mai puternic. Ceea ce nu se va recupera niciodată: daunele aduse poziției Americii.”

Ulterior, el a spus că există „o diferență izbitoare” între prezent și epoca de piatră.

Numit de Teheran „capodopera inginerească din Orientul Mijlociu”, podul ce făcea legătura cu Karaj și Marea Caspică a fost dărâmat într-un bombardament al SUA și Israel. Iran amenință toate podurile din Orientul Mijlociu.

Înainte de atac, președintele Trump a postat o amenințare la adresa Iranului pe platforma sa de socializare, declarând că, dacă Teheranul nu va ceda propunerii în 15 puncte a SUA pentru a încerca să pună capăt războiului, SUA, la rândul său, își va intensifica atacurile militare asupra țintelor din interiorul Iranului.

Aceasta a fost o decizie controversată, deoarece, deși iranienii susțin că acesta este un pod civil – și, prin urmare, distrugerea sa ar putea constitui o crimă de război – oficialii americani spun că podul era folosit pentru a transporta materiale care să ajute armata iraniană să construiască drone care au fost folosite în atacuri împotriva țintelor americane, israeliene și regionale.

Președintele francez Emmanuel Macron a abordat ultimele evoluții din Iran și Strâmtoarea Ormuz în timpul unei vizite în Coreea de Sud.

El a spus că atacurile americano-israeliene asupra Iranului nu vor rezolva problema programului nuclear al Iranului, apelând în schimb la diplomație.

„Dacă nu există un cadru pentru negocieri diplomatice și tehnice, situația se poate deteriora din nou în câteva luni sau câțiva ani”, a declarat Macron.

Președintele francez a respins, de asemenea, o operațiune militară propusă pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, spunând că este „nerealistă”.

„Ar dura un timp exagerat și ar expune pe oricine traversează strâmtoarea la amenințări de coastă din partea Gărzilor Revoluționare, care dețin resurse semnificative, precum și rachete balistice, [și] o serie de alte riscuri”, a spus Macron.

Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru Rusia, a declarat joi consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov. În timp ce Iranul a blocat accesul majorității navelor, Ușakov a precizat că aceasta este „deschisă pentru noi”.

Aproximativ 2.000 de nave sunt blocate în prezent în Golful Persic, conform Organizației Maritime Internaționale. Totuși, unele nave cu legături cu Iranul, China, India și Pakistan au reușit să traverseze strâmtoarea.

Declarația lui Ușakov a fost făcută în contextul unei discuții telefonice între miniștrii de externe ai Rusiei și Iranului, axată pe siguranța navigației în această rută strategică. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a transmis că s-au discutat și eforturile mai multor state pentru reducerea tensiunilor din regiune.

„Au fost schimbate opinii despre progresele discuțiilor din Consiliul de Securitate al ONU privind siguranța navigației în strâmtoarea Ormuz și depășirea consecințelor agresiunii neprovocate a Statelor Unite și Israelului împotriva Republicii Islamice Iran”, se arată în comunicat.

Generalului Randy George, șeful Statului Major al Armatei SUA, i s-a cerut să-și dea demisia și să se retragă imediat de către secretarul apărării, Pete Hegseth, relatează CBS News. Decizia face parte din eforturile lui Hegseth de a reorganiza rapid Departamentul Apărării pentru a implementa agenda de securitate națională a lui Donald Trump.

Randy George, un ofițer de infanterie cu misiuni în Irak și Afganistan, fusese numit în funcția de șef al Statului Major în 2023, pentru un mandat standard de patru ani. Anterior, a fost șef adjunct al armatei și consilier militar principal al fostului secretar al apărării Lloyd Austin.

Demiterea sa survine pe fondul unor schimbări majore la nivel de conducere în Pentagon. În 2025, generalul CQ Brown, președintele Statului Major Întrunit, a fost și el înlăturat, alături de șeful operațiunilor navale și adjunctul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene. Biroul lui George nu a comentat încă situația, potrivit Reuters.

Într-un discurs televizat susținut miercuri noapte, Trump a avertizat că raidurile suplimentare ar putea trimite Iranul „înapoi în Epoca de Piatră”, fără a oferi însă soluții clare privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol și gaze.

Ca urmare, prețul petrolului a crescut brusc, ajungând la aproximativ 110 dolari pe baril pentru principalii indici de referință până la finalul zilei.

„Discursul mult așteptat al lui Trump nu a adus nimic nou în ceea ce privește termenele sau condițiile pentru încheierea ostilităților împotriva Iranului”, a declarat Jim Reid, director general la Deutsche Bank. „Nu a existat niciun semn că SUA caută o soluție rapidă pentru a pune capăt conflictului.”

Piețele bursiere din SUA au înregistrat inițial o scădere accentuată, dar au reușit să se redreseze parțial, două dintre cele trei mari indici încheind ziua pe un teritoriu ușor pozitiv. „Se pare că piața bursieră are mai multă încredere că suntem mai aproape de o soluție decât piața petrolului”, a comentat Art Hogan de la B. Riley Wealth Management.

În Europa, bursele au avut o evoluție amestecată: Londra a încheiat ziua cu un avans de 0,6%, susținută de creșteri de aproape 3% ale acțiunilor companiilor petroliere BP și Shell. În schimb, Parisul a scăzut cu aproximativ 0,5%, chiar dacă gigantul energetic TotalEnergies a raportat un profit de 1 miliard de dolari în martie din comerțul cu produse petroliere.

„Pe măsură ce timpul trece, piețele devin tot mai sceptice cu privire la declarațiile lui Trump”, a susținut Dave Grecsek, director la Aspiriant Wealth Management. „La început, declarațiile sale aveau o greutate mai mare, fie că era vorba despre tarife, Venezuela sau Iran. Dar, la un moment dat, piețele vor începe să pună la îndoială veridicitatea afirmațiilor sale.”

În Asia, bursele au înregistrat pierderi semnificative joi. Tokyo a scăzut cu peste două procente, iar piețele din Hong Kong și Shanghai au consemnat, de asemenea, pierderi.

Impactul economic global al crizei este un motiv de îngrijorare majoră, a declarat Paschal Donohoe, director general al Băncii Mondiale. „Suntem extrem de preocupați de efectele pe care acest conflict le va avea asupra inflației, locurilor de muncă și securității alimentare”, a spus el pentru AFP, adăugând că Banca Mondială colaborează cu Fondul Monetar Internațional și Agenția Internațională pentru Energie pentru a coordona răspunsurile în materie de asistență.

Majoritatea piețelor din Europa și SUA vor fi închise vineri, cu ocazia Sărbătorii de Paște.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE