Regele Mihai, părăsit de prima iubită pentru 2.000.000 de lei

Paştele anului 1937 l-au făcut împreună

Paştele anului 1937, adică ziua de 2 mai, a fost petrecut împreună de cei doi iubiţi. “Mihăiţă ia masa cu Yvonica”, nota Carol, pentru ca în însemnarea din 29 mai să scrie: “A venit şi Yvonica să-l vază pe Mihăiţă. Au fost, după masă, amândoi la mine”. Relaţia cu Yvonica e dominată, în mod clar, de dorinţe sexuale, tatăl consemnând, cu oarece grijă, starea fiului, ca în însemnarea ce se referă la ziua de duminică, 5 iunie 1938: “Mihăiţă, foarte agitat, a voit-o cu orice preţ pe Yvonica; n-a avut noroc, s-a aranjat pentru astă-seară”.
A doua zi Carol scria, ca o confirmare: “Seara, cinema (…) Mihăiţă fiind ocupat, împlinindu- i-se dorul de ieri, cu Yvonica”. În mod clar, relaţia celor doi a continuat, câtă vreme abia în iulie 1939 s-a declanşat criza ce a dus la despărţire.
Notiţele lui Carol înfăţişează adevărate negocieri ce sunt duse de “Duduia” Elena Lupescu, pe de o parte, şi Yvonica, pe de alta. “A constatat că nu poate fi vorba de iubire din partea ei faţă de Mihăiţă. Şi el, bietul băiat, îşi făcea iluzii”, scrie regele în exerciţiu, la 18 iulie 1939, menţionând totodată că Yvonica refuză să scrie o scrisoare de adio, aşa cum i se ceruse.

«L-am văzut plângând cu nesaţ»

Refuzul fetei nu durează mult, banii fiind un mijloc teribil de convingere, după cum reiese din însemnarea scurtă a lui Carol, din 24 iulie 1939: “Yvonica a dat scrisorile cerute şi i s-a depus la bancă dota de 2.000.000 lei”. Cum salariul stabilit în acea vreme pentru un senator sau un deputat era de 15.000 de lei pe lună, Yvonica s-a ales cu 133 de salarii de parlamentar român, la nivelul anului 1939.
Reacţia lui Mihai a fost cea a oricărui adolescent sedus şi abandonat. “Bietul copil a fost disperat şi pentru prima dată l-am văzut plângând cu nesaţ. Îşi lăsase capul pe umărul meu şi lacrimile curgeau cu nesaţ”, scria Carol pe 27 iulie 1937, la începutul croazierei pe care familia regală a făcut-o în Marea Egee.
“Săracul băiat este foarte adânc mâhnit şi nu vrea decât un singur lucru: s-o revadă, să aibă o explicaţiune cu ea, căci nu mai pricepe nimica şi o iubea aşa de mult”, a mai notat tatăl. Destul de curând însă, inclusiv cu ajutorul plăcerilor croazierei, Mihai şi-a revenit. Iar unul dintre indiciile revenirii, cum e cel notat pe 4 august, e de-a dreptul surprinzător, ţinând cont că prinţul nu împlinise încă 18 ani: “Un alt semn îmbucurător la Mihăiţă: a început din nou să fumeze, ceea ce e semn că rupe din ce în ce mai mult cu trecutul, căci el promisese Yvonichii că nu va mai fuma”.

Şi-a revenit în câteva săptămâni

La nici trei săptămâni, la 21 august, după întoarcerea la Bucureşti, Carol al IIlea nota cu satisfacţie în jurnal, după un dejun petrecut împreună cu fiul, dar şi cu Nicolae Malaxa, marele industriaş, şi cu soţia acestuia: “Am avut plăcerea de a constata că Mihăiţă e pe punctul de a fi complet vindecat de durerea lui şi copt pentru o altă «femeie»”. Ieşea din scenă, definitiv, Yvonica şi intra Irina Malaxa, fata celui care a creat, printre altele, uzina ce-i purta numele, rebotezată de comunişti “23 August”, dar şi Combinatul Siderurgic de la Reşiţa. Dar despre asta, în episodul de mâine.

Prinţul avea Bentley şi era campion la împuşcat potârnichi

Printre însemnările jurnalului lui Carol al II-lea se găsesc şi mici detalii despre nebuniile adolescentine ale Marelui Voievod de Alba Iulia, aşa cum suna titlul inventat de Nicolae Iorga pentru Mihai, la urcarea pe tron a tatălui său.
Deşi nu împlinise 16 ani, Mihai gonea nebuneşte cu noul său automobil Bentley – “e foarte fericit cu noua maşină”, scria tatăl – şi se purta teribilist, în maniera băieţilor de bani-gata de azi, pe lacurile Capitalei: “Mihăiţă la Bucureşti şi-a făcut niţel de cap cu barca automobilă ce i-au dat-o cehii: cu toate că i-am spus să nu meargă repede, a luat-o razna, cât pe aci să răstoarne bărci pe lacuri”, consemnează Carol al II-lea în 1 iunie 1937, dar nu uită să menţioneze şi pedeapsa: “Îi fac morală cu privire la barcă şi-l pedepsesc cu 8 zile fără barcă. Se înfurie teribil”.
În alte însemnări, aflăm despre rezultatele remarcabile la vânătoare ale lui Mihai, după cum stă scris în dreptul zilei de 6 septembrie 1937: “Am obţinut, la sfârşitul zilei, cel mai frumos rezultat ce l-am avut până la noi – 417 potârnichi, în total; eu sunt responsabil pentru 61 şi Mihăiţă a atins frumoasa cifră de 89, recordul României”.

Carol al II-lea, între datorie şi pasiune

Autor al memoriilor strânse în “Între datorie şi pasiune” (foto), Carol al II-lea a fost rege al României în perioada 8 iunie 1930 – 6 septembrie 1940. A fost fiul cel mai mare al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.
Pe 10 martie 1921 s-a căsătorit cu prinţesa Elena a Greciei, pentru ca la 25 octombrie, acelaşi an, să se nască băiatul lor, Mihai.
În decembrie 1925 a renunţat la dreptul de moştenire la tron, preferând să trăiască în străinătate, sub numele de Carol Caraiman, alături de amanta sa, Elena Lupescu.
În iunie 1930 a revenit în România şi şi-a detronat propriul fiu. La 6 septembrie 1940 a abandonat tronul şi a plecat în exil. A murit la 4 aprilie 1953, în Portugalia, la Estoril.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE