Regimul Lukașenko înăsprește legile împotriva opozanților. Câți ani de pușcărie riscă protestatarii din Belarus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a semnat o lege prin care înăsprește sancțiunile pentru protestatarii care participă la mitinguri neautorizate și sancțiunile pentru „extremism”, informează Hotnews, care citează AFP.
Noua legislație este adoptată în contextul în care regimul politic din această țară continuă represiunea împotriva mișcării de protest declanșate în 2020, care contestă realegerea în funcție a lui Lukașenko.
Mii de persoane au fost arestate în urma represaliilor autorităților. Mai multe sute de belaruși au fost încarcerați și alte sute de susținători ai opoziției sau jurnaliști au plecat în exil forțat.
Legislație pentru a închide gura protestatarilor
Potrivit noilor reglementări, o persoană care participă la mai mult de două manifestații neautorizate riscă de acum până la trei ani de închisoare.
De asemenea, pentru participarea la activități considerate „extremiste” de către regim sau pentru „promovarea” unor astfel de acțiuni, pedeapsa este de șase ani de închisoare. O persoană acuzată de „finanțarea” unor astfel de activități riscă până la cinci ani de închisoare.
Definiția „extremismului” în această lege este „largă” și nu permite să se știe exact despre ce fel de activități este vorba, arată publicația independentă Tut.by.
Acuzațiile de „extremism” sunt utilizate în Rusia pentru urmărirea atât a organizațiilor de opoziție, cum ar fi cea a militantului anticorupție Aleksei Navalnîi, cât și a grupurilor ultranaționaliste sau a mișcărilor religioase.
Alte prevederi din noua legislație pedepsesc cu șapte ani de închisoare „violențele sau amenințarea cu utilizarea violenței” împotriva forțelor de ordine, față de șase ani, cât era până acum. De asemenea, opunerea de „rezistență” la arestarea de către poliție se poate solda cu trei ani de închisoare.
Numeroși manifestanți au fost condamnați la pedepse grele pentru delicte de acest tip în ultimele luni.
Libertatea de exprimare, sub asediu
Tot în contextul amintit, un nou articol adăugat la Codul penal interzice publicarea de informații „personale” despre membrii forțelor de ordine și rudele lor. Acestea sunt infracțiuni pedepsite cu până la cinci ani de închisoare.
Opoziția a publicat în 2020 date despre identitatea polițiștilor implicați în represiunea brutală a mișcării de contestare, din cauză că aceștia apăreau la manifestații sistematic cu cagule pe cap, pentru a nu fi recunoscuți.
Regimul de la Minsk a înăsprit pedepsele și pentru publicarea de informații despre Belarus considerate drept „false”. O asemenea faptă este acum pedepsită cu patru ani de închisoare, față de doi ani cât era pe vechea legislație. Noile prevederi se adaugă unei legi de la sfârșitul lunii mai care interzicea jurnaliștilor să acopere manifestațiile considerate „ilegale” de către autoritățile belaruse.
Occidentul a anunțat la sfârșitul lunii mai noi sancțiuni ca reacție la arestarea jurnalistului de opoziție Roman Protasevici și a prietenei sale ruse, Sofia Sapega.
Mai mulți diplomați din UE, SUA, Marea Britanie, Elveția și Japonia au denunțat marți, într-o declarație comună, întărirea represiunii împotriva societății civile și au cerut încetarea urmăririi penale și tratamentului inuman împotriva activiștilor „mișcării pro-democrație”.
