Rețetă de colivă pentru Moșii de iarnă. Iese bună ca o prăjitură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După cum se ştie există două zile dedicate cultului morţilor: Moşii de iarnă, sărbătoriţi în fiecare an, în ziua de sâmbătă dinaintea duminicii Înfricoşatei Judecăţi, şi Moşii de vară. Cum sâmbătă, 18 februarie, credincioșii ortodocși pomenesc morții, îți dăm o rețetă de colivă pentru Moșii de iarnă. Iese bună ca o prăjitură.
Cuprins:
Dacă este preparată cu toate ingredintele necesare, coliva chiar iese bună ca o prăjitură. Secretul stă în nucă și în esența de vanilie. Iată o rețetă de colivă pentru Mosii de iarna, pe care o vei putea folosi ori de câte ori faci pomană.
Rețetă de colivă pentru Moșii de iarnă
Ingrediente:
- 1 kg de grâu sau arpacaş
- 2 căni de nucă
- 2 ceşti cu miere
- o linguriţă de scortişoară
- coaja de la o lămâie şi de la o portocală,
- 500 g de zahăr
- 2 ceşti de stafide (opțional)
- o fiolă esenţă de vanilie
- o fiolă esenţă de rom
- o linguriţă de sare;
Pentru ornat:
- pesmet de pâine sau biscuiţi
- cacao
- bomboane colorate
- miez de nucă
Mod de preparare:
Se spală grâul de 9 ori în apă rece. Se înmoaie stafidele în apă cu rom. Se pune grâul la fiert în 2 litri dea apă şi se lasă până când s-a înmuiat bine şi a înflorit bobul. Se poate pune şi la cuptor. Se ia de pe foc şi se lasă la răcit. Ca să nu facă coajă deasupra, se acoperă cu un prosop curat umed. Peste câteva ore sau a doua zi se pune iar pe foc. Apoi se adaugă sare, nuca rasă, coaja de lămâie, stafidele şi mierea, amestecând bine. Se mai lasă puţin pe foc şi apoi se lasă la răcit. Dacă nu este destul de dulce, se mai adaugă zahăr. Dacă e prea moale, mai adaugi pesmet. Se pune pe platou şi se modelează cu un cuţit cu lama lată, înmuiat în apă. Se presară cu pesmet de pâine sau biscuiţi şi se ornează cu cacao, bomboane, nucă.
Ce este coliva și de ce se face la înmormântări și parastase
Coliva închipuie însuși trupul mortului și este totodată un semn văzut al credinței noastre în înviere și nemurire, deoarece este făcută din boabe de grâu, pe care însuși Domnul le-a înfățișat ca purtând în ele icoana sau asemănarea învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, că să încolțească și să aducă roadă trebuie să se îngroape mai întâi în pământ și apoi să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune, potrivit crestinortodox.ro.
De aceea, la binecuvântarea colivei de către preot, și anume, când se cântă ”Veșnica pomenire”, rudele și prietenii mortului ridica tavă (farfuria) cu colivă, legănând-o pe mâini, în semn de comuniune sau legătura cu răposatul. Același lucru închipuie și gustarea din colivă, după binecuvântarea ei.
Același rost îl are și coliva simplă, neînsoțită de vin, adusă de cei vii în biserică la ziua numelui lor, spre cinstea și pomenirea praznicului sau Sfinților sarbatoriti în acea zi sau spre pomenirea morților care poartă numele acelor sfinți. Ea se binecuvântează de către preoți fie seară, la sfârșitul vecerniei, fie (mai des) ziua, la sfârșitul Liturghiei, după rugăciunea Amvonului, printr-o rugăciune deosebită: Doamne, Cela ce ai produs toate cu cuvântul Tău...
Ce dăm de pomană de Moșii de iarnă
La biserică ducem, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticla cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.
