Reuters: "Ne-am trezit în 1989" - Ordonanţa de Urgenţă românească dă timpul înapoi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reuters a publicat o analiză despre protestele din țara noastră. “Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern pentru modificarea codurilor penale a dat timpul înapoi”, spun manifestanţi citaţi de agenţia agenția. Presa internațională acordă o atenție deosebită situației din țara noastră. Totodată, Euronews a făcut o comparație între protestele din această săptămână și revoluția din '89.LIVE UPDATE. A patra zi de proteste. 12.000 de oameni în Piața Victoriei
Când un incendiu a distrus clubul Colectiv din Bucureşti, în 2015, victimele au fost duse de urgenţă la spitalul Floreasca: însă unitatea pentru arşi nou-construită, de milioane de euro, nu funcţiona şi nu putea ajuta pe nimeni. În cele din urmă 64 de oameni au murit, iar Guvernul social-democrat a fost doborât după câteva zile de furia populară pentru că nu a impus respectarea normelor antiincendiu, o problem pusă pe seama corupţiei endemice şi a neglijenţei, amintesc jurnaliştii.
Frâiele Guvernului au fost predate temporar unei echipe de tehnocraţi, iar procurorii speciali anticorupţie din România şi-au îndreptat privirea asupra unităţii de arşi.
Nu avea personal specializat şi fusese lăsată nefolosită. Însă procurorii cred că cineva a avut de câştigat de pe urma proiectului scump, iar aceia nu au fost oamenii răniţi la Colectiv, scrie agenţia.
Practicile de achiziţie corupte înfloresc în sectorul public din România, în special în spitale, iar procurorii avertizează că situaţia se va înrăutăţi în urma ordonanţei de urgenţă pe care social-democraţii – aleşi la guvernare în decembrie – au adoptat-o pe 1 februarie, explică Reuters.
Măsura a declanşat cele mai ample manifestaţii după căderea lui Nicolae Ceaşescu, în 1989, în timpul căruia darea de mită era un mod de viaţă, comentează agenţia internaţională.
„În cazul abuzului în serviciu, contractele de achiziţii publice ar putea fi împărţite în sume mai mici şi oferite separat”, a avertizat Livia Saplacan, purtătoare de cuvânt a DNA. „Până la ordonanţă, aceasta era o infracţiune clară pentru a fi investigată”, a adăugat ea.
Abuzul în serviciu
Expertul legal Laura Ştefan a declarat pentru Reuters că pragul prejudiciului fixat prin ordonanţă, 200.000 de lei, va face corupţia mai greu de anchetat.
Mai îngrijorător este că ordonanţa reduce pedeapsa maximă pentru abuzul de putere ce duce la un prejudiciu de peste 200.000 de lei de la şapte ani, la trei.
“La (infracţiunile pasibile – n.r.) de mai puţin de cinci ani de închisoare, anchetatorii nu pot folosi supraveghere tehnic sau interceptări şi nici mandate de arest preventiv”, ceea ce îngreunează strângerea de dovezi, a adăugat Ştefan.
Manifestanţii spun că ordonanţa este făcută special pentru a scăpa zeci de oficiali din toate partidele, în special pe liderul partidului de la guvernare, Liviu Dragnea, care sunt judecaţi pentru abuz de putere.
Guvernul neagă acest lucru, spunând că decretul, precum şi proiectul de lege al amnistiei, sunt menite să reducă supraaglomerarea din închisori şi să armonizeze codurile penale cu deciziile recente ale Curţii Constituţionale.
Cele mai recente proteste sunt de mult mai mare amploare decât cele care au avut loc după incendiul din Colectiv. Atunci, social-democraţii s-au dat repede deoparte – alegerile erau la numai un an distanţă, iar partidul nu ar fi avut de câştigat dacă s-ar fi agăţat de putere, comentează autorul materialului.
De această dată au început de numai o lună un mandat de patru ani, cu o majoritate confortabilă în Parlament, obţinută în urma promisiunii de a creşte pensiile şi salariile. Într-una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, mulţi se tem mai mult că nu au cu ce să îşi hrănească familiile decât de costul corupţiei, explică Reuters.
Provocarea legală
Premierul Sorin Grindeanu, ales personal de Dragnea pentru a conduce Guvernul, pentru că şeful său nu are dreptul să ocupe această funcţie, după ce a fost condamnat pentru fraudă electorală, a exclus posibilitatea de a retrage măsura. Aceasta va intra în vigoare săptămâna viitoare, însă a fost contestat la Curtea Constituţională.
Unii analişti spun că Guvernul speră că instanţa va anula cele mai controversate elemente ale ordonanţei de urgenţă. Acest lucru va domoli protestele, fără ca Guvernul să facă o întoarcere dureroasă la 180 de grade.
“Cred că există un nivel de acceptare că Guvernul nu va retrage ordonanţa, dar Curtea Constituţională va respinge cel puţin o parte din ea, inclusiv articolul contestat privind abuzul în serviciu”, a explicat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai. „Ne aflăm în afara cadrului constituţional”, a adăugat el.
“Acest lucru arată cum sistemele, în general şi al nostru în special, sunt extrem de vulnerabile la presiunea autorităţilor”, a subliniat Mişcoiu.
Mirela Motaru, un designer vestimentar în vârstă de 45 de ani, care s-a alăturat protestelor de joi de la Bucureşti, a mărturisit pentru Reuters că a speriat-o ordonanţa de urgenţă. „Dacă pot da o lege peste noapte, o pot face din nou. Ne-am culcat în 2017 şi ne-am trecit în 1989”, a spus ea.
CITEȘTE ȘI:
- Europarlamentarul PSD Sorin Moisă susține retragerea Ordonanței de modificare a Codului Penal
- Ambasadorul SUA, reacție după proteste: Facem apel ca România să continue la fel de puternic lupta anticorupție
- Patriarhia Română, mesaj după proteste: Trebuie continuată lupta anticorupţie, cei vinovaţi să fie sancţionaţi
- Imagini de la proteste: Un bărbat cu piciorul amputat a protestat în cârje la Ploiești
- Bulgarii și moldovenii protestează alături de români. “Este una dintre puținele speranțe”
- Unde se protestează în weekend-ul 4-5 februarie. Marș al copiilor sâmbătă
- Protest la Timișoara, în pauza de masă. Aproape 70 de oameni și-au lipit benzi pe gură
- Victor Ciorbea contestă Ordonanța la CCR; Curtea decide marți când dă verdictul / VIDEO
