Partidul condus de liderul extremei-drepte din Olanda, Geert Wilders, a câștigat alegerile de miercuri, arată un exit poll
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Populistul olandez de extremă-dreapta Geert Wilders, care a promis să oprească imigrația în Olanda, este pe cale să obțină o victorie importantă în alegerile parlamentare de miercuri, potrivit unui sondaj efectuat la ieșirea de la urne, relatează Reuters și Politico.
UPDATE ora 22.53: Într-un rezultat dramatic care va uimi politica europeană, Partidul Libertății (PVV), condus de Wilders, ar urma să câștige aproximativ 35 din cele 150 de locuri în parlament - mai mult decât dublu față de numărul obținut la alegerile din 2021.
35!!!!!! PVV GROOTSTE PARTIJ ❤️ pic.twitter.com/oMANVYvGjy— Geert Wilders (@geertwilderspvv) November 22, 2023
Alianța de stânga dintre laburiști și verzi, condusă de Frans Timmermans, s-a clasat pe locul al doilea, obținând 26 de locuri - un salt mare față de cele 17 pe care le are în prezent.
Dilan Yeșilgöz, succesorul premierului demisionar Mark Rutte în fruntea formațiunii de centru-dreapta Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), este pe cale să obțină 23 de locuri, o pierdere de 11 de locuri, potrivit sondajului la ieșirea de la urne realizat de Ipsos pentru postul național de televiziune NOS.
Imigrația - problema care a declanșat prăbușirea ultimului cabinet al lui Rutte, după 13 ani la putere - a fost tema-cheie din campania electorală.
***
Articolul inițial: Liderul extremei drepte Geert Wilders este în creștere în sondaje. El se confruntă cu laburistul Frans Timmermans, cu popularul outsider Pieter Omtzigt și cu fosta refugiată Dilan Yeșilgöz. Oricine poate câștiga, scriu Politico și Reuters.
Secțiile de votare din Olanda s-au deschis miercuri dimineață pentru un scrutin legislativ anticipat în care trei partide de dreapta și o alianță a stângii se bat pentru supremație și pentru posibilitatea de a forma guvernul, după aproape zece ani cu liberalul Mark Rutte la conducere.
Urnele se închid la ora locală 21.00 (22.00 ora României), când televiziunea publică NOS va anunța primul exit-poll, potrivit Reuters.
Sondajele din ultimele zile de campanie au sugerat că rezultatul este muchie de cuțit, marea surpriză fiind o creștere bruscă a sprijinului pentru partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders, scrie Politico.
Partidul Libertății (PVV), antiislamic și antieuropean, pare să aibă o revenire spectaculoasă - un sondaj plasându-l pe primul loc, la egalitate cu gruparea liberală a premierului demisionar Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), condus acum de Dilan Yeșilgöz.
Alianța de stânga dintre laburiști și verzi, condusă de veteranul UE Frans Timmermans, și un nou partid al outsiderului centrist Pieter Omtzigt - Noul Contract Social (NSC) se află cu puțin în urmă, pe locurile trei și patru, potrivit institutului de sondaje Maurice de Hond.
Dar alte sondaje plasează partidul lui Timmermans pe prima poziție, la egalitate cu Wilders, urmat îndeaproape de VVD. Diferențele sunt mici și, cel mai important, 63% dintre alegători nu se hotărâseră încă asupra alegerii finale, cu o zi înainte de vot.
Cu un șomaj sub 4%, problemele sociale cheie ale olandezilor includ lipsa de locuințe, dificultățile sistemului de sănătate și creșterea costurilor de trai.
Imigrația a fost o problemă în Olanda încă de la începutul anilor 2000, iar tema rămâne una importantă.
Alegătorii sunt de asemenea motivați de criza climatică și spun că țara trebuie să accelereze investițiile în infrastructura ecologică și să pună capăt subvențiilor de care beneficiază companiile producătoare de combustibili fosili.
Scenariul Geert Wilders
O vitorie a lui Wilders ar reprezenta un moment seismic pentru politica din Olanda.
În ultimii 10 ani, liderii principalelor partide au refuzat să colaboreze cu el în cadrul coalițiilor de guvernare, în ciuda scorurilor importante obținute de acesta. Dar noua șefă a partidului lui Rutte, Dilan Yeșilgöz, a declarat la începutul campaniei că nu va exclude PVV-ul din negocieri. De atunci, Wilders a adoptat un ton mai moderat.
El a declarat că opiniile sale privind islamul trec în plan secundar, deoarece „există priorități mai importante” de care trebuie să se ocupe după alegeri, citând asistența medicală și securitatea socială.
Primul lucru pe care Wilders l-a spus luni, în timpul unei dezbateri televizate, a fost că „este disponibil” pentru a participa la o eventuală coaliție.
În ciuda reținerilor, retorica antiislamică face încă parte în mare măsură din programul electoral al PVV. Lansat în urmă cu 13 ani, partidul a făcut campanie printre altele pentru interzicerea moscheilor și a Coranului.
Wilders este, de asemenea, ostil Uniunii Europene. El dorește un referendum pentru ieșirea Olandei din UE. În plus, a cerut ca toate livrările de arme către Ucraina să înceteze.
Sondajele nu pot prezice deznodământul
Valul neașteptat de susținere publică pentru partidul lui Wilders a fost semnalat pentru prima dată de institutul de sondaje de Hond - care a supraestimat cu cinci locuri ponderea lui Wilders la ultimele alegeri, scrie Politico. Într-un sondaj efectuat pe 17 noiembrie pe aproape 7.000 de persoane, acesta a constatat că PVV și VVD se aflau la egalitate.
Meta-analiza Politico, o sinteză a tuturor sondajelor de opinie, o arată pe Yeșilgöz conducând cu 18% pe final de campanie, urmată îndeaproape de partidele lui Wilders și Timmermans cu 16% fiecare. Partidul lui Omtzigt a scăzut puțin în ultimele zile, ajungând la 15% în sondajul de opinie.
Chiar dacă sondajul de la de Hond se dovedește a fi o predicție fiabilă, întrebarea este în ce măsură vor dori celelalte partide să colaboreze cu Wilders în guvern.
În vreme ce Yeșilgöz nu a exclus colaborarea cu Wilders, ea a subliniat diferențele majore dintre cele două partide, inclusiv relația cu UE și cu Rusia, precum și atitudinea față de schimbările climatice.
Un punct comun ar putea fi atitudinea privind migrația.
Noua șefă a partidului liberal este de origine turco-kurdă și a emigrat în Olanda la vârsta de 7 ani, dar în campanie a adoptat o poziție dură în ceea ce privește imigrația, promițând să introducă un sistem de azil pe două niveluri, să anuleze permisele de ședere permanentă și să controleze mai bine toate formele de migrație.
Olanda a devenit prea tolerantă, a decretat Yesilgöz.
Centristul Omtzigt a exclus cu fermitate posibilitatea de a-și uni forțele cu Wilders, afirmând că politicile sale antiislamice sunt contrare libertăților de exprimare și de religie care sunt consacrate în Constituția olandeză.
Iar Timmermans a spus că se așteaptă ca alegătorii să voteze pentru stânga, tocmai pentru a evita o alianță care să-l includă pe Wilders.
Pentru ce votează olandezii
Locuințele au reprezentat una dintre principalele teme ale campaniei. Problema a devenit atât de gravă, încât prețul unei locuințe medii a depășit 400.000 de euro, deoarece există de nouă ori mai multe cereri decât apartamente sau case de vânzare, scrie BBC.
Locuințele sociale subvenționate de stat sunt la mare căutare, în timp ce chiriile private din marile orașe au explodat. Studenții se chinuiesc să găsească locuințe, iar la începutul acestui an, peste 100.000 de persoane au semnat o petiție prin care au cerut mai multe locuințe la prețuri accesibile.
Costul vieții este de asemenea o chestiune majoră. Creșterea prețurilor pentru hrană, energie și locuințe a împins 830.000 de persoane sub pragul sărăciei, dar sondajele de opinie sugerează că majoritatea olandezilor, chiar și cei cu venituri medii, se declară îngrijorați de viitor.
Chiar și cei care reușesc să găsească o locuință se confruntă cu facturi de energie la un nivel-record.
Toate partidele sunt de acord că există o criză, iar Leonie de Jonge de la Universitatea din Groningen spune că problema „aproape că a devenit depolitizată”. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, tema costului vieții este principala chestiune care le influențează votul.
Migrația se află de asemenea în topul îngrijorărilor. Ultimul guvern Rutte s-a prăbușit în iulie din cauza divergențelor privind restricțiile în materie de azil, iar aproape două treimi dintre olandezi doresc o reducere a numărului de solicitanți.
Migrația netă în 2022 a fost de 223.000 de persoane, mai mult decât dublă față de anul precedent și cu un aflux mare de refugiați ucraineni.
O parte din problemă constă în lipsa de cazare. Trei dintre candidații de pe primul loc spun că intenționează să înăsprească regulile de azil, iar Pieter Omtzigt a legat direct drepturile migranților de lipsa de locuințe.
Atitudinea privind migrația ar putea influența și votul viitorului guvern olandez pe tema Schengen, la poarta căruia așteaptă încă România și Bulgaria.
Schimbările climatice au jucat și ele un rol important în campanie. Cu zece zile înainte de alegeri, zeci de mii de persoane au mărșăluit la Amsterdam pentru a cere măsuri imediate în ceea ce privește criza climatică. Alianța de stânga a pus această problemă în prim-planul campaniei sale, dar Pieter Omtzigt a sugerat că politica climatică recentă s-a concentrat pe „o elită care își poate permite costurile”.
Viitorul guvern olandez ar trebui să ia o decizie în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, iar lucrurile nu sunt neapărat încurajatoare pentru București și Sofia. Actualul guvern demisionar a blocat anul trecut extinderea, alături de Austria, iar trei dintre cele patru partide majore, cele de dreapta, au un ton la fel de sceptic, dacă nu unul și mai dur în privința acestei chestiuni.
Singura excepție pare a fi laburistul Timmermans, care, în calitate de vicepreședinte al Comisiei UE, a declarat că România ar fi trebuit să fie deja în Schengen.
Simona.T 22.11.2023, 11:20
extremele avanseaza peste tot, trist
ionels 22.11.2023, 11:32
se pare ca se schimba multi lideri europeni.
laurlaur2180 22.11.2023, 11:38
Daca iese extrema dreapta, nu mai pupam noi Schengen
DanCraciunescu 22.11.2023, 11:51
Nu stiu ce e cu dreapta asta in toata lumea... DUpa atata lupta..
Perrrkele 22.11.2023, 12:01
Se fac cărţile, atenţie mare!