Rodion GA, lăudat de cotidianul britanic „The Guardian”. Muzicianul clujean, descris ca „superstarul muzical pierdut al României lui Ceaușescu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rodion GA, lăudat de cotidianul britanic „The Guardian”. Artistul clujean Rodion Roșca, fondator al trupei Rodion GA, celebră în anii ’80, a oferit un interviu presei din Marea Britanie în care a vorbit cum și-a făcut o carieră în muzică din „nimic” și despre cum nu a scris niciodată versuri împotriva regimului comunist, de teamă ca mama lui să nu-și piardă singurul fiu rămas în viață.
Rodion Roșca este denumit de ziariștii britanici „superstarul muzical pierdut al României lui Ceaușescu”.
„Interpretând un mix extraordinar de muzică pop, progresivă şi experimentală electronică, Rodion GA a fost ascultat de milioane în România Războiului Rece şi necunoscut oriunde altundeva. El explică cum şi-a făcut o carieră din nimic şi cum s-ar putea ca aceasta să se încheie înainte de vreme”, a scris publicația britanică The Guardian despre Rodion Roșca.
Fondatorul trupei Rodion GA, considerat un pioner al muzicii electronice din România, a povestit că nu era ușor să fii cel mai mare colecționar de discuri din Cluj, în timpul comunismului.
„Autoritățile române te urmăreau, îți verificau scrisorile, transformau treaba ta în treaba lor. Cele mai mari suspiciuni planau asupra oricui care îndrăznea să poate plete sau să poarte haine ca în Occident”, notează jurnaliștii britanici.
<iframe width="620" height="349" src="https://www.youtube.com/embed/FmzFxreYH2Q" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Rodion Roșca a vorbit despre greutățile întâmpinate în comunism de tinerii care voiau să facă muzică.
„România era o țară rurală, înțelegeți? (...) Erau mulți țărani în sate care colaborau cu Securitatea și cu Miliția. Nu le plăceau studenții și oamenii care erau în pas cu moda, precum cei care aveau plete. Erau împotriva celor de la oraș. Ascultau numai muzică folk. De asemenea, îi detestau pe cei care ascultau alte genuri de muzică. Mulți părinți au făcut greșeala de a tăia părul copiilor în timp ce aceștia dormeau – o mare traumă pentru tineri. (...) Au fost oameni care s-au sinucis”, a mărturisit muzicianul Rodion Roșca, pentru publicația britanică.
După ce a fondat trupa Rodion GA, Roșca a înregistrat mai multe albume la sfârșitul anilor ‘70 și în anii `80, într-o combinație de muzică electronică, progresivă și psihedelică. Sunetul inedit l-a obținut datorită experimentelor sale cu dispozitive electronice, făcute toate din necesitate, într-o perioadă în care bunurile de larg consum erau o raritate în România comunistă. Așa se face că Rodion a fost nevoit să improvizeze pentru a-și repara instrumentele și echipamentele muzicale necesare pentru concerte.
„Nu e nicio boxă din lume pe care să n-o repar. Am făcut bobine și dispozitive electrice din hârtie și alte piese de schimb”, a spus Rodion Roșca.
A început să compună piese la chitară, iar primele dintre acestea au fost înregistrate în 1075.
„Mulți oameni mi-au spus că sunt nebun și de la un nebun a ieșit o muzică nebună (...) Nu eram un instrumentist bun, dar pentru mine era foarte important să-mi înregistrez ideile”, a spus muzicianul clujean.
Câteva dintre piesele sale au fost incluse în compilații realizate de Electrecord, casa de discuri de stat. Cu toate că nu existau pe atunci „single-uri”, șlagărele lui Roșca erau difuzate la radio.
„Mama era atât de fericită că fiul ei era în sfârșit recunoscut. Când a aflat că muzica mea urmează să fie dată la radio, s-a îmbrăcat, a mers la vecini și le-a spus: «Azi băiatul meu va cânta la radio! Să ascultați la ora 5! Este cel mai bun din România!»”, și-a amintit Rodion Roșca.
<iframe width="620" height="349" src="https://www.youtube.com/embed/jPAmkziPDdA" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Fondatorul trupei Rodion GA a vorbit și despre problema cenzurii în comunism.
„Nu am scris niciodată versuri împotriva regimului. De ce? Pentru că mama a pierdut doi copii, iar eu rămăsese singurul ei sprijin. Scopul meu a fost să nu-mi pun viața în pericol și să nu o distrug pe a mamei mele”, a povestit artistul clujean.
Roșca s-a retras din muzică în 1989, în comuna Așchileul Mare, după moartea mamei sale, Rozalia, un moment foarte greu pentru muzician.
„A fost greșeala vieții mele că am încetat să fac muzică când eram mai bun”, a spus el în interviul acordat presei britanice.
După 2013 însă, albumele sale „The Lost Tapes” și „Behind the Curtain”, dar și compilația Rozalia s-au bucurat de succes în special în afara țării, în Marea Britanie.
În ultimii ani, acesta a fost invitat pe diverse scene la mari festivaluri inclusiv la Electric Castle, dar și în afara României.
<iframe width="724" height="407" src="https://www.youtube.com/embed/Td7ZFjJTHAE" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
sursă foto: clujulcultural.ro
Citește și EXCLUSIV/Imagine de arhivă. Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, a cântat folk prin anii ’70
